Connect with us

#RO2019EU

Eliminarea conținutului cu caracter terorist de pe internet. Consiliul UE a adoptat o poziție de negociere privind noile norme de prevenire a diseminării

Published

on

Uniunea Europeană face eforturi suplimentare pentru a împiedica teroriștii să utilizeze internetul pentru a radicaliza, a recruta și a instiga la violență. Consiliul UE a aprobat astăzi poziția sa de negociere cu privire la regulamentul propus privind prevenirea difuzării online a conținutului terorist.

„Conținutul online al terorismului a jucat un rol cheie în aproape orice atac terorist pe care l-am văzut în Europa. Este obligația noastră să protejăm cât mai eficient cetățenii noștri, prin acest acord dorim să transmitem un semnal puternic companiilor de internet cu privire la urgența abordând această problemă”, a declarat Herbert Kickl, ministrul de Interne al Austriei.

Regulile propuse cuprind faptul că este necesară instituirea unui termen obligatoriu din punct de vedere juridic de o oră pentru eliminarea respectivului conținut în urma unui ordin de eliminare a conținutului emis de autoritățile naționale competente. De asemenea, există o obligație de diligență, pentru toate platformele, de a se asigura că nu sunt utilizate în mod abuziv pentru difuzarea de conținut online cu caracter terorist. În funcție de riscul difuzării de conținut cu caracter terorist prin intermediul platformelor lor, furnizorii de servicii vor avea obligația, de asemenea, de a lua măsuri proactive, cum ar fi utilizarea unor instrumente noi, prin care să își protejeze mai bine platformele și utilizatorii de abuzurile de natură teroristă. Furnizorii de servicii care nu respectă, în mod sistematic, ordinele de eliminare a conținutului de acest tip pe care le primesc s-ar putea confrunta cu sancțiuni financiare de până la 4 % din cifra de afaceri globală corespunzătoare ultimului exercițiu financiar.

În baza acestui mandat, președinția Consiliului UE va începe negocierile cu Parlamentul European odată ce acesta și-a adoptat poziția. România preia de la 1 ianuarie 2019 Preşedinţia Consiliului UE, iar Ministerul Afacerilor Interne va coordona componenta de afaceri interne a Consiliului JAI.

Reuniunea Consiliului JAI care se desfăşoară joi la Bruxelles este ultima sub egida Preşedinţiei austriece, urmând ca de la 1 ianuarie 2019 până la 30 iunie 2019, Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene să fie deţinută de România, informează MAI.

„Programul asumat de MAI pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 este prezentat la Bruxelles de ministrul afacerilor interne, Carmen Dan, şi are printre priorităţi consolidarea securităţii interne a Uniunii, gestionarea frontierelor externe, migraţia şi combaterea radicalizării on-line, se arată în comunicat.

„Un aspect foarte important în domeniul migraţiei şi gestionării frontierelor externe este reprezentat de întărirea rolului Frontex, ceea ce înseamnă sporirea capabilităţilor umane şi logistice pe care statele membre le pun la dispoziţia acestei agenţii europene. Alte dosare pe care Ministerul Afacerilor Interne din România le va trata cu prioritate pe timpul deţinerii Preşedinţiei Consiliului UE sunt cele reprezentate de combaterea conţinutului terorist din mediul on-line şi dezvoltarea la nivelul UE a principiului community policing”, precizează MAI.

 

 

.

#RO2019EU

Președinția română la Consiliul UE încheie un acord informal privind îmbunătățirea rețelei europene de ofițeri de legătură în materie de imigrație

Published

on

Foto: Frontex

UE consolidează cooperarea și coordonarea dintre ofițerii de legătură trimiși în țări terțe de statele membre sau de UE pentru a se ocupa de chestiuni legate de imigrație.

Astăzi, 19 februarie, reprezentanți ai președinției Consiliului și ai Parlamentului European au ajuns la un acord informal asupra unui regulament menit să îmbunătățească funcționarea rețelei europene de ofițeri de legătură în materie de imigrație. Regulamentul va fi transmis acum reprezentanților permanenți la UE, spre confirmare în numele Consiliului, potrivit unui comunicat oficial, remis Calea Europeană.


,,Coordonarea dintre statele membre, în cooperare cu țări terțe, este esențială pentru a se garanta că răspunsul UE la problema migrației este cât mai ferm posibil. Aceste noi norme ne vor permite să valorificăm la maximum activitățile ofițerilor noștri de legătură de pe teren, inclusiv în domenii precum returnările și combaterea introducerii ilegale de migranți.”

Carmen Daniela Dan, ministrul român al afacerilor interne


 Acordul informal cuprinde următoarele dispoziții:

  • introducerea unui comitet director la nivelul UE pentru a consolida gestionarea rețelei și coordonarea ofițerilor de legătură, menținându-se totodată competența autorităților de trimitere în vederea asigurării eficienței și a unor linii clare de comunicare
  • un rol mai important pentru ofițerii de legătură în combaterea introducerii ilegale de migranți
  • ofițerii de legătură vor strânge informații pentru a ajuta țările terțe să preîntâmpine fluxurile de migrație ilegală și pentru a sprijini gestionarea frontierelor externe ale UE
  • ofițerii de legătură vor ajuta totodată statele membre să faciliteze returnările resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală
  • vor fi puse la dispoziție fonduri destinate sprijinirii activităților ofițerilor de legătură în materie de imigrație, acestea urmând să fie alocate de comun acord cu comitetul director

Context

Ofițerii de legătură în materie de imigrație sunt trimiși în țările terțe de statele membre sau de UE pentru a stabili și a menține contacte cu autoritățile țării gazdă cu privire la aspecte legate de migrație (prevenirea și combaterea migrației ilegale, facilitarea returnării, gestionarea migrației legale). În 2004, UE a adoptat un regulament privind crearea unei rețele europene de ofițeri de legătură în materie de imigrație pentru a coordona eforturile ofițerilor dintr-o anumită țară terță sau regiune.

Deși aproape 500 de ofițeri de legătură în materie de imigrație sunt trimiși în prezent de statele membre în peste 100 de țări, există în continuare lacune în materie de coordonare. În plus, rolul ofițerilor de legătură în anumite domenii ar putea fi extins, ca parte a răspunsului cuprinzător al UE la problema migrației. Drept răspuns în acest sens, la 17 mai 2018, Comisia Europeană a prezentat o propunere de regulament de consolidare a rețelei europene de ofițeri de legătură în materie de imigrație.

Continue Reading

#RO2019EU

#RO2019EU. Ministrul român al Cercetării, Nicolae Hurduc, la Bruxelles: Cercetarea este ”motorul principal al dezvoltării societăţii”

Published

on

Miniștrii Cercetării din statele membre ale Uniunii Europene se reunesc marți, la Bruxelles, în cadrul Consiliului de Competitivitate (COMPET), întâlnire care va fi prezidată de ministrul român al Cercetării, Nicolae Hurduc.

Oficialul român a precizat în discursul său de deschidere a reuniunii că cercetarea reprezintă ”motorul principal al dezvoltării societății” și a punctat că dacă acest domeniu merge bine, toți cetățenii Uniunii Europene vor avea de câștigat.

”Nu am ales întâmplător limba franceză pentru declaraţii, pentru că vreau să va transmit două mesaje. Limba franceză este, aşa cum toată lumea ştie, limba iubirii şi nucleul Preşedinţiei noastre ( n.r. la Consiliul Uniunii Europene) este coeziunea. Deci, am ales să vorbesc în franceză pentru că vreau să subliniez faptul că Preşedinţia română va trebui să fie foarte concentrată pe problemele de unitate ale Uniunii Europene, probleme de comunicare şi de coeziune, pentru că acesta este mijlocul de a avansa cât mai repede cel mai important program de cercetare – <<Horizon in Europe>>. Este program foarte generos al Uniunii Europene, care poate pune împreună cercetătorii, reprezentanţii mediului universitar, reprezentanţii din industrie şi, în final, toţi cetăţenii Uniunii Europene, pentru că cercetarea este motorul principal al dezvoltării societăţii, iar dacă cercetarea merge bine, va fi mai bine pentru toţi cetăţenii”, a declarat ministrul Nicolae Hurduc, informează Agerpres. 

El şi-a manifestat speranţa că toţi miniştrii europeni ai Cercetării au înţeles că trebuie să fie de acord cu problemele importante din programul ”Horizon in Europe”, pentru a finaliza cât mai repede dosarul care oferă cadrul legislativ pentru cercetare şi mijloacele financiare necesare pentru punerea în operă a ideilor cercetătorilor.

Președinția română a Consiliului Uniunii Europene și-a asumat ca, pe durata celor șase luni de mandat, să asigure funcționalitatea deplină a pieței unice.

Aceasta va pune accentul pe eliminarea obstacolelor care împiedică fluxurile transfrontaliere de produse, forță de muncă, capitaluri și servicii.

În acest sens, Președinția se va strădui să realizeze progrese în legătură cu inițiative precum pachetul privind noile avantaje pentru consumatori și regulamentul referitor la Programul privind piața unică.

Președinția își va concentra totodată eforturile asupra proiectelor care au potențialul de a stimula economia și de a promova crearea unei piețe unice digitale. Printre acestea se numără regulamentul privind relațiile dintre platforme și întreprinderi și inițiative în domeniul drepturilor de autor.

Menținerea unei baze industriale puternice constituie, de asemenea, o prioritate. Președinția urmărește adoptarea de concluzii ale Consiliului privind viziunea pe termen lung pentru politica industrială a UE. Aceasta va organiza, de asemenea, dezbateri pe teme esențiale precum inteligența artificială, transformarea digitală și industria de apărare.

Spațiul și știința reprezintă, de asemenea, chestiuni importante pe agenda Președinției. Președinția română va acorda prioritate realizării de progrese în cadrul negocierilor cu privire la cel mai important program-cadru pentru cercetare și inovare din Europa (Orizont Europa) și va urmări același lucru în cazul programelor spațiale ale UE.

Continue Reading

#RO2019EU

Ministrul afacerilor interne, Carmen Dan: Consolidarea rețelei europene de ofițeri de legătură în materie de imigrație reprezintă răspunsul ferm al UE privind combaterea introducerii ilegale de migranți

Published

on

UE consolidează cooperarea și coordonarea dintre ofițerii de legătură trimiși în țări terțe de statele membre sau de UE pentru a se ocupa de chestiuni legate de imigrație, se arată într-un comunicat al Consiliului.

Astăzi, reprezentanți ai președinției române a Consiliului și ai Parlamentului European au ajuns la un acord informal asupra unui regulament menit să îmbunătățească funcționarea rețelei europene de ofițeri de legătură în materie de imigrație. Regulamentul va fi transmis acum reprezentanților permanenți la UE, spre confirmare în numele Consiliului.

,,Coordonarea dintre statele membre, în cooperare cu țări terțe, este esențială pentru a se garanta că răspunsul UE la problema migrației este cât mai ferm posibil. Aceste noi norme ne vor permite să valorificăm la maximum activitățile ofițerilor noștri de legătură de pe teren, inclusiv în domenii precum returnările și combaterea introducerii ilegale de migranți”, a declarat Carmen Dan, ministrul român al afacerilor interne. 

Acordul informal cuprinde următoarele dispoziții:

  • introducerea unui comitet director la nivelul UE pentru a consolida gestionarea rețelei și coordonarea ofițerilor de legătură, menținându-se totodată competența autorităților de trimitere în vederea asigurării eficienței și a unor linii clare de comunicare
  • un rol mai important pentru ofițerii de legătură în combaterea introducerii ilegale de migranți
  • ofițerii de legătură vor strânge informații pentru a ajuta țările terțe să preîntâmpine fluxurile de migrație ilegală și pentru a sprijini gestionarea frontierelor externe ale UE
  • ofițerii de legătură vor ajuta totodată statele membre să faciliteze returnările resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală
  • vor fi puse la dispoziție fonduri destinate sprijinirii activităților ofițerilor de legătură în materie de imigrație, acestea urmând să fie alocate de comun acord cu comitetul director

Ofițerii de legătură în materie de imigrație sunt trimiși în țările terțe de statele membre sau de UE pentru a stabili și a menține contacte cu autoritățile țării gazdă cu privire la aspecte legate de migrație (prevenirea și combaterea migrației ilegale, facilitarea returnării, gestionarea migrației legale). În 2004, UE a adoptat un regulament privind crearea unei rețele europene de ofițeri de legătură în materie de imigrație pentru a coordona eforturile ofițerilor dintr-o anumită țară terță sau regiune.

Deși aproape 500 de ofițeri de legătură în materie de imigrație sunt trimiși în prezent de statele membre în peste 100 de țări, există în continuare lacune în materie de coordonare. În plus, rolul ofițerilor de legătură în anumite domenii ar putea fi extins, ca parte a răspunsului cuprinzător al UE la problema migrației. Drept răspuns în acest sens, la 17 mai 2018, Comisia Europeană a prezentat o propunere de regulament de consolidare a rețelei europene de ofițeri de legătură în materie de imigrație.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending