Decizia Kievului de a opri livrările Lukoil către Ungaria şi Slovacia a fost probabil “orchestrat de la Bruxelles”, deoarece acesta “nu poate suporta faptul că Ungaria nu a cedat în faţa presiunilor”, a declarat Peter Szijjarto, ministrul ungar de externe, citat duminică de MTI, potrivit Agerpres.
Adresându-se sâmbătă participanţilor unui eveniment organizat de Mathias Corvinus Collegium (MCC) la Esztergom, ministrul a declarat că Uniunea Europeană “a pierdut mult din putere”, dar “cu siguranţă nu este atât de slabă încât să tolereze ca o ţară candidată să ia o decizie fără nicio consultare”, ameninţând securitatea aprovizionării cu energie a două state membre ale UE.
El a spus că acţiunea Ucrainei a afectat o treime din importurile de ţiţei ale Ungariei şi 40-45% din importurile Slovaciei, “un risc semnificativ pentru aprovizionarea cu energie”.
În plus, Croaţia a abuzat de poziţia sa prin “creşterea de mai multe ori a taxelor de tranzit” şi limitând Ungaria la contracte pe termen scurt, a adăugat el.
Şeful diplomaţiei ungare a declarat că Bruxelles-ul şi Zagrebul “nu ar trebui să dicteze traseul [resurselor] noastre energetice, aşa cum nici noi nu le spunem altora”.
“Chiar dacă solidaritatea este unul dintre cuvintele cele mai des folosite în discursul politic european, Bruxelles-ul nu face nimic, în timp ce un candidat la aderare încearcă să pună două state membre într-o situaţie dificilă, iar un al treilea încearcă să profite de pe urma acestei situaţii”, susţine Szijjarto.
Ungaria și Slovacia au cerut ajutorul Uniunii Europene în disputa cu Ucraina pe tema Lukoil, ambele țări membre UE încercând să profite de normele europene pentru a-și menține accesul la un produs la preț redus la care aproape toate celelalte țări au renunțat.
Acest lucru a provocat frustrare în rândul diplomaților UE de la Bruxelles, care consideră că Budapesta trebuie să culeagă ceea ce a semănat.
În urma declanșării războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, UE a impus un embargo asupra importurilor de petrol rusesc – una dintre principalele surse de venit pentru efortul de război al Kremlinului – dar a făcut o excepție pentru livrările prin conducte către țările care nu au acces la mare – inclusiv cele care ajung în Ungaria, Slovacia și Republica Cehă prin conducta Drujba – pentru a da acestor țări timp să găsească surse alternative de aprovizionare, cu condiția ca acestea să facă acest lucru rapid.
Germania și Polonia, care, de asemenea, se aprovizionau din Drujba, au încetat să mai cumpere țiței rusesc anul trecut. Republica Cehă intenționează să pună capăt importurilor de țiței rusesc până în 2025, în timp ce Slovacia a început și ea modernizarea rafinăriei sale principale pentru a prelucra mai mult țiței non-rusesc.
Ungaria, însă, a ales să meargă în direcția opusă, majorând importurile de petrol prin oleoduct cu 50 % față de 2021. Budapesta a încheiat, de asemenea, noi acorduri cu gigantul rus Gazprom.
Disputa pe această temă are loc în timp ce Ungaria exercită președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, postură din care premierul Viktor Orban a iritat Uniunea Europeană prin vizitele sale la Moscova și la Beijing.
