Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, în calitate de membru al Comitetului European al Regiunilor, critică propunerea președinției finlandeze a Consiliului Uniunii Europene, în vederea realizării bugetului Uniunii Europene pentru perioda financiară 2021-2027.
“Dacă vrem să ținem Uniunea Europeană împreună, nu putem accepta propunere președinției finlandeze la Consiliul UE pentru viitorul Cadru Financiar Multianual.”
Propunerea de buget făcută de președinția finlandeză prevede diminuarea bugetului pentru politica de coeziune, iar această propunere a creat mari îngrijorări în rândul multor oameni politici români.
”Nu putem reduce fondurile pentru politica de coezine dacă vrem să combatem sărăcia și excluziunea socială și să reducem lacunele de venituri în regiunile noastre”, a mai menționat Emil Boc în cadrul comisiei COTER din Comitetul European al Regiunilor.
“If we want to keep ?? together, we cannot accept the @EU2019FI proposal for #MFF. We cannot cut funds for #CohesionPolicy if we are to fight poverty & social exclusion and reduce income gaps in our regions,” stressed our member Mayor @Emil_Boc at #COTER. pic.twitter.com/wsT4QtgOKD
— EPP Group CoR (@EPP_CoR) December 16, 2019
Președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene a transmis, săptămâna trecută, statelor membre propunerea pentru următorul buget pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual (CFM) pentru 2021-2027. Propunerea este un buget de 1.087 miliarde euro pentru perioada de șapte ani, reprezentantând 1,07% din venitul național brut (VNB) al statelor membre ale UE. Defalcată, propunerea de buget este structurată astfel: 323 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 334 miliarde de euro pentru sprijin și dezvoltare agricolă; și 356 miliarde de euro pentru alte programe, inclusiv noile priorități.
Cu toate acestea, este improbabil ca Parlamentul European să accepte propunerea Consiliului, în vreme ce și Comisia Europeană s-a declarat nemulțumită. Propunerea Finlandei de a limita viitorul cadru financiar multianual la 1,07% din VNB este sub propunerea de lansată de Comisia Europeană, dar peste nivelul de 1% dorit de cel mai mare contributor net, Germania, care continuă să solicite menținerea acestui plafon.
