Comisia Europeană a anunțat luni că a decis să nu prelungească măsurile de sprijin pentru energie, introduse anul trecut pentru a atenua impactul prețurilor crescute, după ce invadarea Ucrainei de către Rusia a dus la o creștere fulminantă a prețurilor la petrol și gaze, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Comisia Europeană confirmă că nu va propune o prelungire a acestor măsuri de criză” – printre acestea aflându-se măsuri de reducere a cererii de energie electrică, plafoane de venituri pentru centralele electrice şi reguli de stabilire a preţurilor cu amănuntul, a precizat Bruxelles-ul.

În pachetul de primăvară al semestrului european pentru 2023, Comisia Europeană recomandă tuturor statelor membre să elimine treptat măsurile de sprijinire a energiei în vigoare până la sfârșitul anului 2023.

În cazul în care noi creșteri ale prețurilor la energie ar impune adoptarea unor măsuri de sprijin, acestea ar trebui să vizeze protejarea gospodăriilor și a întreprinderilor vulnerabile, să fie realizabile din punct de vedere financiar și să mențină stimulentele pentru economisirea energiei.

Citiți și: Eurostat: Energia regenerabilă a fost principala sursă de energie în UE. În România, aceasta a ocupat locul al doilea în clasamentul surselor de energie

Comisia Europeană încurajează licitațiile comune pentru achiziția gazelor, în cadrul unei acțiuni coordonate care poate asigura prețuri mai bune pentru energie din partea furnizorilor internaționali. 

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a evidențiat cooperarea strânsă în materie de securitate între țările riverane Mării Baltice, în contextul războiului lui Putin pornit împotriva Ucrainei, care a reprezentat un punct de cotitură, în viziunea acesteia, conform Deutsche Welle. 

”Securitatea fiecăruia dintre noi este securitatea noastră, a tuturor – și aici, în regiunea Mării Baltice”, a declarat Baerbock joi, la începutul reuniunii Consiliului Statelor de la Marea Baltică (CBSS). Miniștrii de externe din regiune s-au întâlnit în orașul istoric Wismar, pe coasta germană a Mării Baltice.

The Final Press Conference of @CBSSsecretariat Trio Presidency: #Norway🇳🇴, #Germany🇩🇪& #Finland🇫🇮 with🇩🇪foreign minister @ABaerbock,🇳🇴foreign minister @AHuitfeldt & the🇫🇮state secretary for foreign affairs @sumuvuori at the #CBSSMinisterial 2023 in #Wismar.#CollaborationAndTrust pic.twitter.com/9iZmkeUEEM

— CBSS Secretariat (@CBSSsecretariat) June 2, 2023

Baerbock a declarat că războiul din Ucraina a fost un punct de cotitură pentru regiune și pentru consiliu în special.

Cooperarea sporită în domeniul securității și al energiei a fost un domeniu cheie de interes.

În timpul reuniunii, ministrul german al locuințelor, Klara Geywitz, a subliniat efectele directe ale războiului atât pentru infrastructura critică, cât și pentru situația refugiaților din orașe și municipalități. Geywitz a declarat că este nevoie de o redresare accelerată în domeniul energiei pentru ca regiunea să devină independentă de combustibilii fosili.

De asemenea, Consiliul consideră că eliminarea munițiilor este o sarcină comună pentru națiunile care se învecinează cu corpul de apă european, în ciuda priorităților diferite, a declarat vineri directorul general al Consiliului, Grzegorz Poznanski.

Indiferent dacă agenții de război convențional sau chimic se află în apele nordice sau sudice, pericolul pe care îl reprezintă afectează întreaga Mare Baltică, a spus el.

Consiliul Statelor de la Marea Baltică a fost înființat în 1992, iar sediul său se află la Stockholm. Membrii săi sunt Germania, Norvegia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Lituania, Letonia, Polonia, Suedia, Islanda și Uniunea Europeană. Germania prezidează CBSS până în luna iulie.

Până la invazia rusă în Ucraina, Consiliul Baltic a fost unul dintre cercurile diplomatice în care era posibilă o cooperare concretă cu Moscova pe probleme tehnice. În contextul în care a pornit un război ilegal și neprovocat împotriva Ucrainei, statutul de membru al Rusiei în cadrul CBSS a fost suspendat la începutul lunii martie 2022. Moscova și-a anunțat apoi retragerea în mai 2022.

În 2020, instrumentul SURE al Comisiei Europene, în valoare de aproape 100 de miliarde de euro, destinat să protejeze locurile de muncă și veniturile afectate de pandemia COVID-19, a sprijinit aproximativ 31,5 milioane de angajați și lucrători independenți și peste 2,5 milioane de întreprinderi. SURE a încurajat în mod eficient statele membre să instituie programe ample și ambițioase de muncă cu program redus și măsuri similare la nivel național, care au permis întreprinderilor să păstreze angajații și competențele și au sprijinit lucrătorii independenți.

În ultimul raport semestrial publicat vineri privind punerea în aplicare și impactul instrumentului SURE arată că acesta a fost esențial atât pentru atenuarea impactului pandemiei în 2020, cât și pentru facilitarea redresării economice rapide în 2021, care a fost mai rapidă decât în crizele anterioare.

”SURE este cea mai bună variantă a UE. Programul a contribuit la salvarea a milioane de locuri de muncă în timpul pandemiei COVID-19 și, la fel de important, a ajutat întreprinderile din UE să își păstreze forța de muncă. SURE a deschis calea pentru planul nostru de redresare NextGenerationEU, care a deschis un nou drum în ceea ce privește un răspuns european de succes, unificat și economic la criză”, a subliniat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

SURE – instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj în situații de urgență – s-a încheiat la 31 decembrie 2022.

În total, asistența financiară SURE în valoare totală de 98,4 miliarde de euro a fost acordată unui număr de 19 state membre (Belgia, Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Spania, Croația, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia și Cehia), aproape de pachetul financiar SURE maxim de 100 de miliarde de euro.

© Comisia Europeană

Dintre cele 19 țări, România a beneficiat de al 8-lea cel mai mare sprijin prin instrumentul SURE, după Italia, Spania, Polonia, Belgia, Grecia, Portugalia și Cehia.

© Comisia Europeană

Aceasta a inclus asistența financiară suplimentară ”complementară” de 5 miliarde de euro, care a fost acordată unui număr de opt state membre în toamna anului 2022. Monitorizarea atentă a continuat în primele luni ale anului 2023 pentru a asigura absorbția întregii asistențe financiare SURE, care este acum confirmată.

Pentru a finanța acest instrument, Comisia a emis obligațiuni sociale în numele UE, devenind cel mai mare emitent de obligațiuni sociale din lume.

În 2020:

• Măsurile naționale de sprijinire a politicilor au protejat efectiv de șomaj aproximativ 1,5 milioane de persoane, noile simulări ilustrative prezentate în acest raport sugerând că programele finanțate de SURE au avut cel mai consistent impact.
• SURE a sprijinit aproape o treime din totalul ocupării forței de muncă (aproximativ 31,5 milioane de angajați și lucrători independenți) și peste un sfert din întreprinderile (peste 2,5 milioane de întreprinderi) din cele 19 state membre beneficiare.
• IMM-urile au fost principalii beneficiari ai sprijinului SURE.
• Sectoarele cele mai sprijinite au fost serviciile cu utilizare intensivă a contactelor (servicii de cazare și alimentație publică, comerț cu ridicata și cu amănuntul) și industria prelucrătoare.

În 2021:

• SURE a continuat să protejeze locurile de muncă în special în prima jumătate a anului 2021, când pandemia a continuat să aibă un impact negativ sever, sprijinind aproximativ 9 milioane de persoane (15% din totalul locurilor de muncă) și peste 900 000 de firme (15% din firme) în cele 15 state membre beneficiare care au utilizat SURE în 2021.

În 2022:

• A avut loc o eliminare treptată a măsurilor de sprijin național. În cele patru state membre care au prelungit măsurile de sprijin până la începutul anului 2022, a existat un sprijin continuu în cadrul SURE pentru 350 000 de persoane și 40 000 de firme.

Până în prezent:

Toate fondurile publice din cadrul SURE au fost cheltuite.

Aproape jumătate din cheltuielile totale au fost alocate schemelor de muncă pe termen scurt și aproape o treime au fost alocate unor măsuri similare pentru lucrătorii independenți. Sistemele de subvenționare a salariilor și alte măsuri similare au reprezentat 12%, în timp ce restul de 5% au fost cheltuite pentru măsuri legate de sănătate, care au inclus măsuri preventive împotriva COVID-19, costuri suplimentare cu forța de muncă pentru recrutarea și sprijinirea lucrătorilor din domeniul sănătății, precum și achiziționarea de echipamente medicale și medicamente, inclusiv vaccinuri.

Statele membre au economisit aproximativ 9 miliarde de euro din plata dobânzilor prin utilizarea SURE, datorită ratingului de credit ridicat al UE. Acest lucru se adaugă la efectele pozitive asupra rezultatelor sociale și de ocupare a forței de muncă.

SURE a fost un element esențial al strategiei globale a UE de protejare a locurilor de muncă și a lucrătorilor ca răspuns la pandemia de coronavirus.

SURE a oferit sprijin financiar sub formă de împrumuturi acordate în condiții avantajoase de către UE statelor membre pentru a finanța programele naționale de reducere a timpului de lucru și alte măsuri similare, în special pentru lucrătorii independenți, precum și măsuri de sănătate.