Ultimul acord de reducere a armelor nucleare dintre Statele Unite și Rusia, cunoscut sub numele de New START, a expirat joi, 5 februarie 2026, lăsând în urma sa nicio înțelegere existentă între cele două superputeri nucleare și alimentând perspectiva unei noi curse a înarmărilor, deși mai mulți lideri au cerut public prelungirea sau menținerea acestui acord.

Expirarea acestui acord a fost însoțită de discuții telefonice separate între președintele chinez Xi Jinping și cel rus Vladimir Putin și între liderul chinez și președintele american Donald Trump. Deși în septembrie 2025 Donald Trump a declarat că prelungirea acestui acord „sună ca o idee bună”, liderul american a sugerat recent că, dacă New START expiră, ar putea fi negociat un acord „mai bun” și a spus că China ar trebui inclusă. Beijingul a susținut constant că nu va participa la negocieri formale privind controlul armelor atâta timp cât arsenalul său rămâne mult mai mic decât cele ale SUA și Rusiei.

„Președintele a declarat clar în trecut că pentru a ajunge la un control real al armamentelor în secolul al XXI-lea, este imposibil să acționăm fără a include China, din cauza arsenalului său considerabil și în plină expansiune”, a afirmat, miercuri, secretarul de stat Marco Rubio.

În cadrul unei conversații cu omologul său chinez Xi Jinping, Vladimir Putin „a subliniat că în această situație vom acționa în mod responsabil și cumpănit”, a declarat consilierul diplomatic al președintelui rus Iuri Ușakov, cu prilejul unui briefing pentru jurnaliști, între care și AFP, relatează Agerpres.

Cel mai recent acord bilateral dintre SUA și Rusia a fost semnat în 2010 de Barack Obama și Dmitri Medvedev, în calitate de președinți ai Statelor Unite și Federației Ruse, și reprezenta ultimul tratat rămas în vigoare privind reducerea armelor nucleare dintre cele două state. Primul astfel de aranjament a fost stabilit prin acordul Strategic Arms Limitation Talks (SALT-I), semnat în 1972, notează și Deutsche Welle într-un amplu material dedicat acestei situații.

Acordul New START limitează numărul focoaselor nucleare strategice desfășurate la 1.550 pentru fiecare parte, precum și numărul vectorilor și sistemelor strategice de livrare — precum bombardierele grele, rachetele balistice intercontinentale (ICBM) și rachetele balistice lansate de pe submarine (SLBM) — la 800 pentru fiecare parte. De asemenea, tratatul include prevederi privind inspecții reciproce pentru a verifica respectarea acestuia.

Ce se întâmplă cu vechile acorduri START?

Acordurile START anterioare includ START I și START II. Primul a fost inițiat de președintele american de atunci, Ronald Reagan, în timpul Războiului Rece, cu doar câteva luni înainte de prăbușirea Uniunii Sovietice. A fost semnat de succesorul lui Reagan, președintele George H.W. Bush, precum și de președintele Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov. Acordul a intrat în vigoare în 1994 și a fost valabil până în 2009.

START II, în schimb, a fost convenit în 1993, dar nu a intrat niciodată în vigoare din cauza creșterii tensiunilor dintre Moscova și Washington la acel moment.

Cu toate acestea, ambele puteri au rămas angajate față de dezarmarea nucleară și au revenit la masa negocierilor pentru a elabora un nou acord. Semnat și ratificat în 2010, noul aranjament era conceput, la propriu, ca un nou început.

Tratatul a fost stabilit inițial pentru o durată de zece ani și urma să expire în februarie 2021. La acel moment, președintele SUA, Joe Biden, și președintele Rusiei, Vladimir Putin, au convenit asupra unei prelungiri de cinci ani. Astfel, s-a ajuns la termenul-limită iminent din 2026.

Ce se întâmplă după ce acest acord a expirat?

Odată cu expirarea tratatului, cele mai mari două puteri nucleare ale lumii nu vor mai fi constrânse de limite superioare privind arsenalele lor nucleare strategice.

„Acest lucru este foarte rău pentru securitatea globală”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-o conferință de presă susținută marți.

Fără o intervenție, lumea s-ar putea confrunta cu o nouă cursă necontrolată a înarmărilor nucleare.

Expirarea acordului deschide, de asemenea, o nouă eră de incertitudine, întrucât tratatul urmărea să asigure predictibilitate și transparență prin prevederi privind inspecțiile la fața locului și schimbul de date. Ideea era de a preveni ca una dintre părți să lanseze prematur un atac nuclear pe baza unor informații eronate obținute de la cealaltă parte.

Ce speră să obțină Rusia și SUA?

În septembrie 2025, Putin a propus ca Rusia să respecte unilateral acordul pentru încă un an, pentru a oferi mai mult timp renegocierii. La acel moment, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că propunerea lui Putin „sună ca o idee bună”, dar a rămas neangajant.

Cei doi lideri se aflau atunci în relații bune — în detrimentul Ucrainei și al Uniunii Europene, după cum se temeau mulți lideri europeni.

Însă, la un moment dat, Trump pare să-și fi schimbat poziția. Vorbind despre acordul New START într-un interviu acordat New York Times în ianuarie 2026, el a spus: „dacă expiră, expiră”, adăugând că se așteaptă ca „pur și simplu să facem un acord mai bun”.

Se pare că Trump consideră că China, cea mai rapidă putere nucleară în creștere din lume, ar trebui integrată într-un aranjament bilateral. El indicase acest lucru încă din primul său mandat, când a anulat unilateral mai multe acorduri nucleare sau de control al armamentului cu Rusia și — fără succes — a sugerat ca China să fie implicată în continuarea acestora.

Ce rol joacă China?

La momentul inițierii tratatelor START, Rusia și Statele Unite erau încă puteri nucleare fără rival. Însă între timp, China a ajuns din urmă ca superputere economică și militară. Acesta este probabil motivul pentru care Trump a susținut că un nou tratat de denuclearizare ar avea sens doar cu implicarea Chinei.

Beijingul deține în prezent un stoc estimat la aproximativ 600 de focoase nucleare, aflat în creștere. În 2023, o comisie a Congresului SUA a avertizat că, pentru prima dată în istoria sa, Statele Unite se confruntă cu provocarea de a descuraja nu una, ci două puteri nucleare de același nivel.

China a respins apelurile de a-și limita arsenalul nuclear, argumentând că stocul său este încă relativ mic în comparație cu cele ale Statelor Unite și Rusiei.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat marți că sunt în desfășurare lucrări pregătitoare pentru reluarea discuțiilor directe dintre Europa și Rusia cu privire la războiul din Ucraina, informează Politico.

„Acest lucru trebuie pregătit, astfel că sunt în curs discuții tehnice pentru a pregăti acest proces”, a spus Macron, răspunzând unei întrebări a unui jurnalist referitoare la apelul său din luna decembrie de a relua dialogul cu președintele rus Vladimir Putin.

„Este important ca europenii să își restabilească propriile canale de comunicare, iar acest lucru este pregătit la nivel tehnic”, a adăugat președintele francez, în timpul unei vizite de lucru în departamentul Haute-Saône.

Citiți și

Macron consideră “util” ca Europa, nu doar SUA, să discute cu Putin “în forma cuvenită”: Să nu lăsăm conversația condusă exclusiv “de intermediari”

Parisul salută disponibilitatea lui Vladimir Putin de a discuta cu Emmanuel Macron. Detaliile, stabilite în zilele următoare

Macron a subliniat că eventualele discuții cu Vladimir Putin ar trebui să fie coordonate cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și cu „principalii săi colegi europeni”, insistând asupra rolului „coaliției de voință”, care reunește state cu poziții similare ce sprijină Ucraina.

Totodată, liderul de la Elysee a precizat că Rusia nu dă semne reale că ar fi dispusă să negocieze pacea, atât timp cât continuă atacurile asupra Ucrainei.

„Înainte de toate, astăzi, continuăm să sprijinim Ucraina, care se află sub bombe, în frig, cu atacuri asupra civililor și asupra infrastructurii energetice a Ucrainei de către ruși, care sunt intolerabile și nu arată o voință reală de a negocia pentru pace”, a declarat Emmanuel Macron.

Fostul președinte american Barack Obama a lansat luni un apel către Congresul american să ia poziție cu privire la faptul ultimul tratat de control al armelor nucleare dintre Statele Unite și Rusia urmează să expire în această săptămână.

Artizan al respectivului acord – Tratatul New START, Obama atenționează că expirarea acestui acord ar putea declanșa o nouă cursă a înarmărilor.

“Dacă Congresul nu acționează, ultimul tratat de control al armelor nucleare dintre Statele Unite și Rusia va expira. Acest lucru ar șterge inutil decenii de diplomație și ar putea declanșa o nouă cursă a înarmărilor, care ar face lumea mai puțin sigură”, a scris Obama, pe X, distribuind un articol din New York Times dedicat acestei situații.

If Congress doesn’t act, the last nuclear arms control treaty between the U.S. and Russia will expire. It would pointlessly wipe out decades of diplomacy, and could spark another arms race that makes the world less safe. This piece is worth the read. https://t.co/NPtKyjYRml

— Barack Obama (@BarackObama) February 2, 2026

La 4 februarie 2026, Tratatul pentru reducerea armelor strategice (New START) urmează să expire. Dacă acest lucru se va întâmpla, va fi pentru prima dată de la începutul anilor 1970 când nu vor mai exista limite juridic obligatorii asupra forțelor nucleare strategice ale Statelor Unite și Rusiei, fără ca un alt acord să fie în curs de negociere.

Aceasta ar reprezenta o ruptură majoră față de peste cinci decenii de control bilateral al armelor nucleare. Totodată, ar semnala o îndepărtare de la reținerea nucleară, făcând lumea un loc mai periculos, semnalează Chatham House într-o analiză.

New START a fost semnat în 2010 de președintele american Barack Obama și de președintele rus Dmitri Medvedev. Tratatul limitează Statele Unite și Rusia, care dețin 87% din arsenalul nuclear global, la câte 1.550 de focoase nucleare strategice desfășurate, 800 de lansatoare strategice desfășurate și nedesfășurate, precum și până la 700 de rachete balistice intercontinentale desfășurate, rachete balistice lansate de pe submarine și bombardiere grele. De asemenea, a instituit mecanisme detaliate de transparență și verificare, inclusiv schimburi de date, notificări și inspecții la fața locului.

Tratatul a fost construit pe baza unor acorduri anterioare care au dus la reduceri semnificative ale arsenalelor din perioada Războiului Rece. A fost conceput pentru o durată de 10 ani, începând din 2011, cu opțiunea unei singure prelungiri de cinci ani, convenită în ultimul moment, în 2021. Prevederile sale nu permit o nouă prelungire formală.

Președintele Vladimir Putin a suspendat participarea Rusiei la tratat în februarie 2023, Statele Unite procedând similar ulterior. Aceasta a pus capăt vizitelor reciproce de inspecție și schimburilor de date. Cu toate acestea, ambele părți au continuat să semnaleze că respectă limitele numerice esențiale ale tratatului și nu există dovezi privind încălcări pe scară largă. Acest lucru sugerează că, chiar și într-o formă slăbită, New START și-a păstrat valoarea politică și practică. Limitările convenite continuă să consolideze stabilitatea strategică, iar așteptarea respectării lor influențează în continuare comportamentul.

În septembrie 2025, Vladimir Putin a propus o prelungire voluntară de un an a limitelor centrale ale tratatului New START. La acel moment, Donald Trump a declarat că „sună ca o idee bună”, dar liderul american a sugerat recent că, dacă New START expiră, ar putea fi negociat un acord „mai bun” și a spus că China ar trebui inclusă.

Beijingul a susținut constant că nu va participa la negocieri formale privind controlul armelor atâta timp cât arsenalul său rămâne mult mai mic decât cele ale SUA și Rusiei. Se estimează că China deține aproximativ 600 de focoase nucleare, în timp ce Rusia și SUA au fiecare peste 5.000 de focoase în inventar.

Expirarea acestui acord va însemna formalizarea sfârșitului unui tratat care nu mai este pe deplin operațional și eliminarea ultimului cadru convenit care reglementează dimensiunea celor mai mari două arsenale nucleare din lume.