Connect with us

U.E.

Emmanuel Macron a făcut din Ziua Națională a Franței o sărbătoare a ”apărării comune europene”: Europa Apărării este o prioritate pentru Franța

Published

on

© Emmanuel Macron/ Facebook

Președintele francez Emmanuel Macron a transformat defilarea militară de Ziua Națională a Franței și sărbătoarea în sine într-o celebrare a ”apărării comune europene” și a cooperării militare între țările Uniunii Europene.

Înaintea unei parade militare la care au luat parte liderii țărilor UE care participă la crearea forței europene de intervenție, președintele Comisiei Europene și secretarul general al NATO, Macron a afirmat în mesajul său de ziua Națională că ”niciodată după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial Europa nu a fost atât de necesară”.

În mesajul său, precedat de o inaugurare vineri a noului submarin nuclear al Franței și de anunțul făcut sâmbătă privind crearea unui comandament militar spațial francez, Emmanuel Macron a motivat simbolistica acestei legături între marea sărbătoarea a francezilor și viitorul Uniunii Europene.

Am vrut să subliniez angajamentul nostru irevocabil european de a consolida securitatea națiunii noastre și a popoarelor continentului nostru. Niciodată după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial Europa nu a fost atât de necesară. Construcția unei Europe a Apărării, în legătură cu Alianța Nord-Atlantică căreia îi celebrăm cei 70 de ani, este o prioritate pentru Franța. Ea reprezintă firul roșu al acestei defilări”, a spus Macron înainte de a participa la parada militară a cărei tematică a fost dedicată cooperării europene în materie de apărare.

Huiduielile la adresa lui Macron de la sosirea sa la paradă nu au umbrit impresionanta defilare de forțe la care aproximativ 4.300 de militari, 196 de vehicule, 237 de cai, 69 de avioane şi 39 de elicoptere au fost mobilizate pentru parada de pe Champs-Elysées.

Citiți și Ziua Națională a Franței: Sub privirile liderilor UE și NATO, Emmanuel Macron va dedica parada militară de la Paris proiectului ”apărării europene”

La paradă militară, care este urmată de un dejun în cinstea liderilor prezenți, a fost dat onorul Iniţiativei Europene de Intervenţie, iar emblemele celor 10 state membre – Franţa, Germania, Belgia, Marea Britanie, Danemarca, Estonia, Olanda, Spania, Finlanda şi Portugalia – au fost purtate de dispozitivul ce a deschis defilarea terestră.

Din acest motiv, toate țările europene menționate au fost reprezentate la festivitățile de la Paris. Printre liderii care au participat s-au aflat cancelarul german Angela Merkel, prim-ministrul olandez Mark Rutte, premierul belgian Charles Michel, preşedintele Finlandei Sauli Niinisto, preşedintele Portugaliei Marcelo Rebelo de Sousa, preşedintele estonian Kersti Kaljulaid, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker și vicepremierul britanic David Lidington. Spania şi Danemarca au fost prezente prin miniștrii Apărării Margarita Robles şi Trine Bramsen.

Președintele francez a făcut încă de la începutul mandatului său, în mai 2017, o prioritate a cooperării în privința apărării europene. Pe fondul Brexit şi al șubrezirii relației transatlantice în epoca preşedintelui american Donald Trump, Emmanuel Macron a făcut din Europa apărării una dintre temele sale predilecte, considerând că pentru Uniunea Europeană este esenţial să-şi sporească autonomia strategică, în paralel cu NATO.

Citiți și Visul unei forțe europene de intervenție al lui Emmanuel Macron devine realitate: La Paris, zece țări UE au anunțat planul pentru o coaliție europeană de apărare

Parte a ”culturii autonomiei strategice” europene, visul lui Emmanuel Macron privind o forță europeană de intervenție

Inițiativa Europeană de Intervenție, proiectul sponsorizat de Franța și de Emmanuel Macron în interiorul cooperării structurate permanente (PeSCo) a Uniunii Europene în materie de apărare europeană și lansat în luna iunie 2018, se va transforma într-o coaliție a armatelor europene cu scopul instituirii unei capacități de reacție la crize, conform unui plan comun adoptat în noiembrie 2018 la Paris de cele zece state membre ale UE menționate.

Ideea privind o forță europeană de intervenție a fost lansată de Emmanuel Macron în septembrie 2017 într-un discurs la Sorbona, Referindu-se atunci la apărarea europeană, liderul de la Elysee a spus că “la începutul următorului deceniu, Europa trebuie să aibă o forță comună de intervenție, un buget comun pentru apărare și o filosofie comună de acțiune”.

 

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Comisarul Regional Dunărean, scrisoare către decidenții de la nivel guvernamental din România, pentru prioritizarea SUERD și a proiectelor flagship de dezvoltare

Published

on

Comisarul Regional Dunărean, Sever Avram, a transmis o scrisoare principalilor decidenți de la nivel guvernamental din România pentru a intra într-un dialog cu stakeholderii locali și deținătorii de expertiză în vederea relansării Strategiei UE pentru Regiunea Dunării cu scopul dezvoltării acestei zone. 

Scrisoarea, semnată de Comisarul Regional Dunărean în numele comunităților locale, mediului academic și organizațiilor societății civile, este adresată factorilor de decizie de la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, precum și Ministerului Fondurilor Europene și Ministerului Finanțelor. 

Dunărea și mai cu seamă macro-regiunea care poartă același nume n-au beneficiat în România, până în prezent, decât de un statut relativ marginal în cadrul strategic al politicilor publice din România, ,,unul de veritabila Cenușăreasă”, în ciuda eforturilor pe care ,,Comunităţile Locale Riverane Dunării” (CLDR) și Catedra Internaţională Onorifică ”Jean Bart” în sprijinul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (CIO-SUERD) le-au făcut, ,,în mare parte în sistem de auto-finanțare și pe cont propriu”, se precizează în textul scrisorii.  

,,Nu s-a ajuns în situația ca România, împreuna cu alte state din zona având o situație geo-economică similară (precum Bulgaria, Serbia, Republica Moldova), să ajungă să propulseze pe agenda prioritaților câteva proiecte majore flagship. În cadrul acestora ar fi urmat să fie îndeplinită misiunea generică a Strategiei, aceea de a crea un curent favorabil reducerii decalajelor și sărăciei în partea de jos a fluviului Dunărea. Prin aceasta, ar fi meritat să reușim, în acelasi timp, să fi reușit împreună să sstabilim noi punți de inter-cooperare, dialog și schimburi umane de energii și de competențe între bazinul superior și cel inferior al Dunării”, se mai menționează în scrisoare.

Astfel, inițiatorii scrisorii consideră că Guvernului României îi revine misiunea de a face noi negocieri cu Comisia Europeană și cu alți potențiali suporteri ai SUERD legate de miza proiectelor flagship propuse de România, într-un mod ,,mult mai ferm și auto-contributiv”, în contextul în care proiectele mai vechi care au fost implementate au vizat ,,doar obiective legate de biodiversitate precum salvarea sturionilor, protecția sau observarea bio-diversității Deltei Dunării, având o marjă de receptivitate și adeziune mai mult decât limitată”. 

Sever Avram atarge atenția că aceste lucruri se datorează organizării ,,mai degrabă anemice” a Biroului SUERD din cadrul MAE – Coordonatorul Strategiei Dunării, care nu pare capabil să facă față unor obiective majore și co-interesării decidenţilor din administrația județeană și locală. 

,,Domnule Ministru Aurescu, Domnilor Ministri, reprezentanți ai ministerelor cu responsabilități foarte importante privind Strategia Macro-Regiunii UE a Dunării, ar fi în sfârșit timpul unei abordări complet diferite, nu doar asupra structurii organizatorice la nivel central în România și chiar a calității contribuției românești la Punctul de Contact SUERD (Ministerul Dezvoltării), ci și per global cu privire la o propulsare la nivelul binemeritat al expertizei acumulate între timp prin organizațiile care s-au dovedit cele mai active și nu doar conjunctural”, punctează Comisarul Regional Dunărean. 

În acest sens, inițiatorii scrisorii lansează către ministerele menționate propunerea unui dialog ,,onest și conștructiv, cu obiectivul deblocării actualei situații”, precum și un apel pentru a da, în faza în care Statele Membre încă negociază fondurile UE pentru viitorul exercițiu financiar, o ,,șansă reală luării mult mai în serios a viziunii românești asupra viitorului macro-regiunii, punând astfel România pe această hartă”. 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Apărare europeană: Țările UE au aprobat 13 noi proiecte, dintre care două sunt ale României. Țara noastră va coordona proiectul în domeniul apărării chimice, biologice, radiologice și nucleare

Published

on

©️ European Parliament

Corespondență din Bruxelles

Miniștrii Apărării din statele membre ale Uniunii Europene au aprobat marți 13 noi proiecte în domeniul apărării europene, crescând numărul acestora la 47 proiecte, aprobate de la lansarea cooperării structurate permanente (PESCO) în 2017, informează un comunicat al Consiliului Uniunii Europene remis CaleaEuropeană.ro.

Cele 13 proiecte aprobate vizează dezvoltarea unor sisteme europene de apărare, independente de cele desfășurate în colaborare cu Statele Unite în cadrul NATO, scrie Reuters, care amintește declarația președintelui francez Emmanuel Macron privind ”moartea cerebrală a NATO” și apelul acestuia pentru consolidarea apărării europene. 

Pe de altă parte, după adoptarea listei de proiecte, miniștrii Apărării din țările UE au discutat cu noul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, care le-a prezentat miniștrilor europeni ”evoluția pregătirilor pentru reuniunea NATO de la Londra”. Mai mult, în context, miniștrii Apărării au reafirmat angajamentul comun UE-NATO de a lucra împreună și ”față de legătura puternică transatlantică”.

De remarcat faptul că, în vara acestui an, statele membre ale Uniunii Europene au recunoscut posibilitatea ca un stat terț va putea să ia parte, în mod excepțional, la anumite proiecte din cadrul cooperării structurare permanente (PeSCo). Poziția UE venea după pe fondul unor îngrijorări substanțiale de la Washington care avertizase că regulamentele Fondului European de Apărare și PESCO ar putea provoca prejudicii în relația dintre UE și NATO după ”decenii de integrare a industriei de apărare transatlantice”.

România coordonează două dintre cele 13 proiecte noi

Potrivit Consiliului UE, cinci dintre proiectele noi se concentrează pe formare, acoperind domenii precum formarea în domeniul cibernetic, al scufundărilor, al acțiunilor tactice, în domeniul medical, precum și în domeniul apărării chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN). Alte proiecte se concentrează pe consolidarea acțiunilor de colaborare ale UE, precum și pe dezvoltarea capabilităților pe mare, aer și în spațiu.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat în mod formal primul set de 17 proiecte la 6 martie 2018 și al doilea set de 17 proiecte la 20 noiembrie 2018.

Din cele 47 de proiecte aprobate până în prezent, România este implicată în 12 proiecte. Mai mult, din cele 13 proiecte aprobate marți, două sunt inițiate de către România, iar țara noastră este națiune participantă la alte trei proiecte.

România a propus aceste proiecte și le coordonează”, au afirmat, pentru CaleaEuropeană.ro, surse din cadrul Reprezentanței permanente a țării noastre la UE, cu referire la cele două proiecte.

Cele două proiecte propuse și coordonate de România vizează 1) formarea și pregătirea în domeniul apărării chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) și 2) o rețea centrelor de scufundări ale Uniunii Europene.

În cadrul ambelor proiecte propuse și coordonate de România va face parte și Franța. În ce privește proiectul privind apărarea CBRN mai este implicată și Italia, iar în cazul proiectului centrelor de scufundări mai ia parte și Bulgaria.

Citiți și Apărare europeană: PESCO la un an de la punerea sa în aplicare; România și celelalte țări implicate au semnat un acord esențial care permite deplasarea mai rapidă a forțelor militare în Europa

Reamintim faptul că la finalul anului 2017, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie de stabilire a cooperării structurate permanente (PESCO). PESCO le permite statelor membre ale UE să coopereze mai strâns în domeniul securității și al apărării. Acest cadru permanent de cooperare în domeniul apărării le permite acelor state membre care doresc și sunt capabile să facă acest lucru să dezvolte în comun capabilități de apărare, să investească în proiecte comune și să îmbunătățească contribuția și disponibilitatea operațională a forțelor lor armate.

Cele 25 de state membre care participă la PESCO sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Cipru, Croația, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria.

Citiți mai multe despre apărarea europeană

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

David Sassoli, despre riscul unei noi amânări a votului pentru Comisia Europeană din cauza Marii Britanii: ”O non-decizie nu poate să blocheze întreg procesul instituțional”

Published

on

© David Sassoli/Facebook

Corespondență din Bruxelles

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a susținut marți că serviciile juridice ale Comisiei Europene, Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene lucrează la o soluție pentru a se asigura că validarea și instalarea noii Comisii Europene nu vor fi afectate de o posibilă întârziere din partea Marii Britanii în ce privește desemnarea unui comisar european, asigurând totodată că acest drept al Londrei trebuie respectat și pus în practică atât timp cât Regatul Unit face parte din UE.

În cadrul unei întâlniri pe care a avut-o cu jurnaliștii la Bruxelles, Sassoli a avertizat că ”nu există foarte multă claritate în această privință”, referindu-se la posibilitatea unei noi amânări a votului pentru învestirea Comisiei Europene dacă Marea Britanie nu transmite o propunere de comisar european

”Doamna Ursula von der Leyen (n.r. – președintele ales al Comisiei Europene) a declanșat mecanismele necesare pentru luarea unei decizii clare din punct de vedere juridic. Eu sunt sigur, este posibil să ajungem la o decizie clară care să nu poată să fie atacată. Nu putem anticipa de pe acum soluțiile. Dar Guvernul britanic are dreptul să își nominalizeze un comisar”, a spus David Sassoli.

De altfel, Guvernul de la Londra a anunțat luni că își va ”respecta obligațiile juridice” și va desemna un comisar care va face parte din viitoarea Comisie Europeană, dând astfel curs solicitării înainte de Ursula von der Leyen.

”Din punctul nostru de vedere, o non-decizie nu poate să blocheze întreg procesul instituțional. De aceea, suntem bucuroși că doamna von der Leyen a adoptat toate măsurile necesare. Sunt sigur că în următoarele câteva ore vom avea parte de noi informații care să ne permită să avem o poziție mai clară în această privință. Nimeni nu vrea să știrbească libertatea unui stat membru care nu a plecat încă, dar nu putem accepta să ne fie blocate procesele instituționale”, a mai completat președintele Parlamentului European.

Eurodeputații se află în plin proces de finalizare a audierilor pentru cei trei noi candidați propuși de Franța, România și Ungaria, care au primit marți aviz favorabil din partea Comisiei pentru afaceri juridice din Parlamentul European. Cei trei comisari urmează a fi audiați joi în comisiile de specialitate ale Parlamentului European, în condițiile în care Parlamentul și-a propus să acorde un vot învestire Comisiei von der Leyen, la Strasbourg, la data de 27 noiembrie, pentru ca noul executiv european să își preia mandatul la 1 decembrie.

După ce țările UE-27 au decis la 28 octombrie să accepte solicitarea din partea Marii Britanii pentru extinderea termenului privind Brexit până la cel târziu 31 ianuarie 2020, președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen i-a transmis la 6 noeimbrie premierul britanic Boris Johnson o scrisoare prin care îi solicita acestuia din urmă să nominalizeze un comisar european din partea Regatului Unit, de preferat o femeie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending