Connect with us

U.E.

Emmanuel Macron a făcut din Ziua Națională a Franței o sărbătoare a ”apărării comune europene”: Europa Apărării este o prioritate pentru Franța

Published

on

© Emmanuel Macron/ Facebook

Președintele francez Emmanuel Macron a transformat defilarea militară de Ziua Națională a Franței și sărbătoarea în sine într-o celebrare a ”apărării comune europene” și a cooperării militare între țările Uniunii Europene.

Înaintea unei parade militare la care au luat parte liderii țărilor UE care participă la crearea forței europene de intervenție, președintele Comisiei Europene și secretarul general al NATO, Macron a afirmat în mesajul său de ziua Națională că ”niciodată după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial Europa nu a fost atât de necesară”.

În mesajul său, precedat de o inaugurare vineri a noului submarin nuclear al Franței și de anunțul făcut sâmbătă privind crearea unui comandament militar spațial francez, Emmanuel Macron a motivat simbolistica acestei legături între marea sărbătoarea a francezilor și viitorul Uniunii Europene.

Am vrut să subliniez angajamentul nostru irevocabil european de a consolida securitatea națiunii noastre și a popoarelor continentului nostru. Niciodată după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial Europa nu a fost atât de necesară. Construcția unei Europe a Apărării, în legătură cu Alianța Nord-Atlantică căreia îi celebrăm cei 70 de ani, este o prioritate pentru Franța. Ea reprezintă firul roșu al acestei defilări”, a spus Macron înainte de a participa la parada militară a cărei tematică a fost dedicată cooperării europene în materie de apărare.

Huiduielile la adresa lui Macron de la sosirea sa la paradă nu au umbrit impresionanta defilare de forțe la care aproximativ 4.300 de militari, 196 de vehicule, 237 de cai, 69 de avioane şi 39 de elicoptere au fost mobilizate pentru parada de pe Champs-Elysées.

Citiți și Ziua Națională a Franței: Sub privirile liderilor UE și NATO, Emmanuel Macron va dedica parada militară de la Paris proiectului ”apărării europene”

La paradă militară, care este urmată de un dejun în cinstea liderilor prezenți, a fost dat onorul Iniţiativei Europene de Intervenţie, iar emblemele celor 10 state membre – Franţa, Germania, Belgia, Marea Britanie, Danemarca, Estonia, Olanda, Spania, Finlanda şi Portugalia – au fost purtate de dispozitivul ce a deschis defilarea terestră.

Din acest motiv, toate țările europene menționate au fost reprezentate la festivitățile de la Paris. Printre liderii care au participat s-au aflat cancelarul german Angela Merkel, prim-ministrul olandez Mark Rutte, premierul belgian Charles Michel, preşedintele Finlandei Sauli Niinisto, preşedintele Portugaliei Marcelo Rebelo de Sousa, preşedintele estonian Kersti Kaljulaid, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker și vicepremierul britanic David Lidington. Spania şi Danemarca au fost prezente prin miniștrii Apărării Margarita Robles şi Trine Bramsen.

Președintele francez a făcut încă de la începutul mandatului său, în mai 2017, o prioritate a cooperării în privința apărării europene. Pe fondul Brexit şi al șubrezirii relației transatlantice în epoca preşedintelui american Donald Trump, Emmanuel Macron a făcut din Europa apărării una dintre temele sale predilecte, considerând că pentru Uniunea Europeană este esenţial să-şi sporească autonomia strategică, în paralel cu NATO.

Citiți și Visul unei forțe europene de intervenție al lui Emmanuel Macron devine realitate: La Paris, zece țări UE au anunțat planul pentru o coaliție europeană de apărare

Parte a ”culturii autonomiei strategice” europene, visul lui Emmanuel Macron privind o forță europeană de intervenție

Inițiativa Europeană de Intervenție, proiectul sponsorizat de Franța și de Emmanuel Macron în interiorul cooperării structurate permanente (PeSCo) a Uniunii Europene în materie de apărare europeană și lansat în luna iunie 2018, se va transforma într-o coaliție a armatelor europene cu scopul instituirii unei capacități de reacție la crize, conform unui plan comun adoptat în noiembrie 2018 la Paris de cele zece state membre ale UE menționate.

Ideea privind o forță europeană de intervenție a fost lansată de Emmanuel Macron în septembrie 2017 într-un discurs la Sorbona, Referindu-se atunci la apărarea europeană, liderul de la Elysee a spus că “la începutul următorului deceniu, Europa trebuie să aibă o forță comună de intervenție, un buget comun pentru apărare și o filosofie comună de acțiune”.

 

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Germania, Spania și Regatul Unit se distanțează de poziția Franței privind blocarea acordului comercial UE-Mercosur. Acestea resping un blocaj al ratificării acordului care va crea una dintre cele mai extinse zone de comerț liber de pe mapamond

Published

on

Spania ”nu împărtășește poziția de blocare a acordului” comercial de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Mercosur, exprimată vineri de președintele francez, Emmanuel Macron împotriva Braziliei, a precizat sâmbătă președinția guvernului spaniol într-un comunicat citat de AFP, citat de Agerpres.

”Spania a fost în fruntea ultimului efort de a semna acordul UE-Mercosur care va deschide oportunităţi enorme pentru cele două blocuri regionale”, a indicat Madridul, respingând un ”blocaj al ratificării” controversatului tratat de liber schimb.

”Pentru Spania, obiectivul de combatere a schimbărilor climatice este un obiectiv prioritar, dar considerăm că, prin aplicarea clauzelor de mediu ale acordului, putem avansa şi nu prin propunerea unei blocări a ratificării sale care ar izola ţările Mercosur”, potrivit guvernului spaniol.

Vineri, un purtător de cuvânt al guvernului german a estimat deja că opoziţia faţă de un acord între UE şi Mercosur ”nu este răspunsul potrivit” la incendiile din pădurea amazoniană din Brazilia.

Germaniei i s-a alăturat și Regatul Unit care, prin vocea premierului britanic, Boris Johnson, a criticat decizia liderului francez de a bloca acest acord care va crea una dintre cele mai extinse zone de comerț liber de pe mapamond, informează Reuters.

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat vineri, în ajunul deschiderii summitului G7 de la Biarritz, că se va opune tratatului de liber schimb UE-Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay), după ce l-a acuzat în prealabil pe omologul său brazilian Jair Bolsanaro că a ”mințit” cu privire la angajamentele asumate în favoarea mediului.

”Ţinând cont de atitudinea Braziliei din ultimele săptămâni, preşedintele Republicii nu poate decât să constate că preşedintele Bolsonaro l-a minţit la summitul (G20) de la Osaka”, afirmă Palatul Elysée, apreciind că ”preşedintele Bolsonaro a decis să nu-şi respecte angajamentele climatice şi să nu se angajeze în materie de biodiversitate”.

”În aceste condiţii, Franţa se opune acordului Mercosur în situaţia actuală”, afirmă Administrația Prezidențială franceză.

Incendiile de pădure care se propagă rapid în Amazonia sunt pe care să devină subiect diplomatic major.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cărui țară deține președinția rotativă a G7, a spus joi că numărul record de incendii din Pădurea Amazoniană reprezintă o ”criză internațională”, care trebuie să fie printre principalele subiecte abordate în cadrul summitului primelor șapte economii mondiale, ce va avea loc în perioada 24-26 august în orașul francez Biarritz.

”Casa noastră arde. La propriu. Pădurea Amazoniană, plămânii care produc 20% din oxigenul planetei noastre, ard”, a scris Emmanuel Macron pe Twitter.

Pădurea amazoniană produce aprozimativ 20% din oxigenul Planetei și este adesea numită ”plămânul Lumii”. Conform WWF, dacă va fi distrusă irevocabil, ar putea să emită carbon în loc de oxigen, și asta ar duce la schimbarea majoră a climei globale.

Continue Reading

U.E.

Regatul Unit nu va desemna un comisar european în noua Comisie Europeană: Părăsim Uniunea Europeană la 31 octombrie, indiferent de circumstanțe

Published

on

Regatul Unit nu va desemna un comisar europen în noua Comisie Europeană, ce va fi condusă de Ursula von der Leyen, care urmează să-și intre în atribuții la 1 noiembrie 2019, când Comisia Juncker își va fi încheiat mandatul.

Toate statele membre trebuie să trimită nominalizările pentru funcția de comisar european până la 26 august.

Într-o scrisoare înaintată secretarului general al Consiliului Uniunii Europene, Jeppe Tranholm-Mikkelsen, șefului echipei de tranziție a președintelui ales al Comisiei Europene, Bjoern Seibert, secretarului general în exercițiu al Comisiei Europene, Ilze Juhansone și reprezentantului permanent al Finlandei pe lână Uniunea Europeană, Marja Rislakki, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, reprezentatul permanent al Regatului Unit pe lângă Uniunea Europeană, Tim Barrow a precizat că Regatul Unit nu va mai desemna un nou comisar european în noua Comisie Europeană, deoarece se pregătește să părăsească comunitatea europeană la 31 octombrie.

”Acest lucru respectă angajamentul pe care premierul Boris Johnson și l-a asumat în Camera Comunelor la 25 iulie. Guvernul a fost clar că părăsim Uniunea Europeană la 31 octombrie, indiferent de circumstanțe. Având în vedere că noua Comisie (n.r. Europeană)  nu-și va prelua mandatul decât după ce vom fi părăsit (n.r. UE) (1 noiembrie), nu vom avea nevoie de un nou comisar”, este scris într-un comunicat al Downing Street prin care se anunță înaintarea scrisorii către oficialii europeni în vederea informării acestora cu privire la decizia adoptată de Londra.

Potrivit documentului, ”Regatul Unit este pregătit pentru o colaborare constructivă astfel încât noul Colegiu al Comisarilor să fi numit la timp pentru a-și prelua mandatul la 1 noimebrie”, ceea ce denotă că Londra nu va bloca aprobarea întregii Comisii Europene în Consiliul European.

Marea Britanie a anunțat la 20 august că nu va mai trimite reprezentanţi la majoritatea reuniunilor la nivelul Uniunii Europene începând de la 1 septembrie, excepţie făcând cele care ”privesc interesul naţional”, în domenii precum securitatea, a anunţat marţi Ministerul pentru Brexit, transmit AFP şi DPA, citate de Agerpres.

Guvernul condus de Boris Johnson consideră că timpul astfel câştigat va fi mai bine folosit pentru pregătirea Brexitului, prevăzut să aibă loc la 31 octombrie.

Prim-ministrul britanic va continua totuşi să participe la reuniunile Consiliului European, precizează comunicatul oficial.

”Multe discuţii la aceste reuniuni ale UE se vor referi la Uniune după ce Marea Britanie va fi ieşit din ea”, a explicat ministerul, potrivit căruia ”degrevarea reprezentanţilor de aceste reuniuni le va permite să-şi concentreze mai bine talentele pe priorităţile noastre naţionale imediate”.

În acelaşi timp, Londra a dat asigurări că decizia nu vizează ”în niciun caz să stânjenească funcţionarea UE”, precizând că ”votul britanic va fi delegat astfel încât să nu blocheze dosarele în curs ale celorlalţi 27 de membri”.

Continue Reading

U.E.

Prim-ministrul bulgar Boiko Borisov neagă că Sofia și-ar dori portofoliul Agriculturii în viitoarea Comisie Europeană: Vă spun clar şi precis. Dorim să păstrăm portofoliul actual, cel privind economia şi societatea digitală, cu atribuții sporite

Published

on

Prim-ministrul bulgar Boiko Borisov a negat că Sofia ar dori să obțină portofoliul Agriculturii în viitoarea Comisie Europeană, insistând că țara sa vizează să-l păstreze pe cel actual, cu atribuții sporite, anunță agenția bulgară și de știri Focus, citată de Agerpres.

Mariya Gabriel, propusă de guvernul bulgar să facă parte din viitorul executiv comunitar, ocupă în prezent postul de comisar european pentru economia şi societatea digitale.

”Trebuie să învăţaţi să întrebaţi despre lucruri care contează, nu despre prostiile cuiva”, a replicat vineri Borisov la întrebarea unui jurnalist în ce priveşte portofoliul dorit pentru comisarul bulgar.

”De ce am dori Agricultura, acolo banii sunt clar şi precis distribuiţi între toate statele. Cineva a fabricat această prostie pentru ca mai târziu să se bucure că nu l-am obţinut”, a afirmat premierul bulgar.

”Sunt sătul de fake news”, a adăugat Borisov.

”Ne dorim portofolii moderne – securitatea cibernetică, management IT. Am spus acest lucru Comisiei Europene acum o lună şi jumătate. Vă spun clar şi precis: portofoliul pe care îl avem acum, plus o extindere a acestuia”, a punctat şeful guvernului de la Sofia.

La 4 iunie, Comisarul european Mariya Gabriel, responsabilă pentru economia și societatea digitale, a anunțat că renunță la fotoliul de europarlamentar, câștigat în urma alegerilor europene pe 26 mai, pentru a-și duce la final mandatul de comisar, care se încheie la 31 octombrie, fiind nominalizată pentru un nou mandat.

Gabriel, care a deschis lista partidului GERB, formațiunea premierului Boiko Borissov afiliată Partidului Popular European (PPE) care a obținut 32.8% dintre sufragii, cele mai multe voturi la alegerile europarlamentare, va fi înlocuită în Parlamentul European de Lilyana Pavlova, fost ministru pentru pregătirea președinției bulgare a Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending