Peste jumătate dintre români au o părere bună despre rezultatul alegerilor din Republica Moldova, unde partidul pro-european a câștigat scrutinul cu mai mult de 50% din voturi, potrivit unui sondaj INSCOP.
Conform sondajului, 58,4% dintre respondenți au o părere favorabilă despre rezultatele alegerilor din Republica Moldova, unde partidul pro-european a obținut peste 50% din voturi. În schimb, 20,7% au o părere nefavorabilă, iar 20,9% nu știu sau nu au răspuns.
Totodată, 71% dintre votanții PSD au o părere bună despre victoria partidului proeuropean din Republica Moldova, în timp ce doar 10% o apreciază negativ.
În rândul votanților PNL, 85% au o părere bună și 12% una proastă, iar dintre votanții USR, 92% privesc pozitiv rezultatul alegerilor, față de doar 1% care au o opinie contrară. În cazul votanților AUR, părerile sunt împărțite: 39% au o percepție favorabilă, iar tot 39% — una nefavorabilă.
Sondajul arată și situația privind categoriile de gen: 65% dintre bărbați au o părere bună despre rezultatele alegerilor din Republica Moldova, iar 21% una proastă. În rândul femeilor, 52% au o părere bună, în timp ce 20% apreciază negativ rezultatul.
Analiza pe grupe de vârstă arată că tinerii între 18 și 29 de ani apreciază cel mai mult rezultatul alegerilor din Republica Moldova – 74% au o părere bună și 20% una proastă. În rândul celor între 30 și 44 de ani, 51% privesc pozitiv rezultatul, iar 23% negativ. Dintre persoanele cu vârste între 45 și 59 de ani, 56% au o opinie favorabilă și 19% nefavorabilă, în timp ce în categoria de peste 60 de ani, 59% au o părere bună și 21% una proastă.
Cercetarea arată și diferențele în funcție de nivelul de educație. Astfel, 46% dintre persoanele cu studii primare au o părere favorabilă față de rezultatul alegerilor din Republica Moldova, iar 26% una nefavorabilă. În rândul celor cu studii medii, 57% privesc pozitiv rezultatul și 23% negativ, în timp ce dintre respondenții cu studii superioare, 79% au o părere bună și doar 8% una proastă.
Situația în București arată că 73% dintre respondenți au o părere bună despre rezultatul alegerilor din Republica Moldova, iar 11% una proastă. În orașele mari (peste 90.000 de locuitori), 68% privesc pozitiv rezultatul și 12% negativ, în urbanul mic (sub 90.000 de locuitori) 55% au o opinie favorabilă și 19% nefavorabilă, iar în mediul rural, 52% au o părere bună și 28% una proastă.
În funcție de sectorul de activitate, sodajul arată că 60% dintre angajații la stat au o părere bună despre rezultatul alegerilor din Republica Moldova, iar 12% una proastă. În rândul angajaților din sectorul privat, 62% privesc pozitiv rezultatul, în timp ce 20% au o opinie negativă.
„Percepția opiniei publice din România reflectă o susținere consistentă pentru direcția pro-europeană a Republicii Moldova, ceea ce sugerează apropierea culturală și politică, dar și încrederea românilor în evoluția democratică a Republicii Moldova. Pe de altă parte, opinia pozitivă este puternic corelată cu orientarea partidelor. Votanții USR (92%), PNL (85%) și PSD (71%) susțin puternic rezultatele alegerilor, în timp ce votanți AUR sunt divizați. În condițiile în care conducerea AUR a criticat intens partidul de guvernământ din Republica Moldova, care a câștigat detașat alegerile, devine relevant faptul că jumătate dintre votanții AUR au o evaluare contrară liderilor AUR, având o părere bună despre rezultatul alegerilor de peste Prut. Nu există nicio categorie de populație în care părerea defavorabilă despre rezultatul alegerilor să fie mai puternică decât părerea bună. Cu toate acestea, publicul cu educație primară, din mediul rural sau orașele mici este ușor mai sceptic, dar și în rândul acestor categorii, ponderea părerilor bune despre deznodământul alegerilor este net superioară ponderii părerilor proaste”, a declarat Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
Datele au fost culese în perioada 6-10 octombrie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) al președintei Maia Sandu a câștigat în mod convingător și detașat alegerile parlamentare din Republica Moldova, depășind pragul de 50% și urmând a avea majoritate în Legislativul de la Chișinău.
Pe 28 septembrie, cetățenii Republicii Moldova au fost chemați la urne să aleagă o nouă componență a Parlamentului, într-un scrutin considerat istoric și cel mai important de la dobândirea independenței țării deoarece miza scrutinului este una geopolitică, vizând menținerea Republicii Moldova pe calea europeană sau, dimpotrivă, readucerea ei în sfera de influență a Federației Ruse.
