Connect with us

INTERNAȚIONAL

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

Published

on

© Yoshihide Suga/ Twitter

Președintele francez, Emmanuel Macron, aflat într-o vizită la Tokyo pentru deschiderea Jocurilor Olimpice, a avut sâmbătă o întrevedere cu premierul japonez, Yoshihide Suga, înainte de a se întâlni cu câţiva şefi ai unor mari companii nipone, printre care cel al Nissan, transmite AFP, citat de Agerpres.

Cei doi lideri nu au susținut declarații de presă la finalul întrevederii, dar Macron a lăudat pe Twitter parteneriatul ”excepțional” franco-nipon. ”La ora la care toţi luptăm contra virusului, când ne angajăm în relansare, acest parteneriat este o forţă”, a precizat acesta.

Într-o declaraţie comună publicată după întrevedere, cei doi lideri au evocat cooperarea franco-japoneză în lupta încălzirii climatice, care ”nu este o constrângere, ci un vector de inovaţie şi de creare de locuri de muncă”, şi au exprimat dorinţa de a întări legăturile economice şi comerciale între cele două ţări.

La întâlnirea cu directori generali de mari companii japoneze, Macron a lăudat atractivitatea economică a Franţei.

În privinţa dosarului spinos al răpirilor parentale în Japonia, comunicatul comun este laconic, menţionând doar că Franţa şi Japonia ”se angajează să întărească dialogul, în interesul superior al copiilor”.

Macron şi Suga au reamintit, de asemenea, importanţa unei regiuni ”indo-pacifice libere şi deschise, incluzive şi fondate pe statul de drept”, în contextul în care ambiţiile Chinei în regiune provoacă îngrijorări atât de partea japoneză, cât şi printre puterile occidentale.

Acesta este unui dintre motivele pentru care Uniunea Europeană dorește să-și consolideze ”orientarea strategică, prezența și acțiunile în această regiune extrem de importantă pentru interesele UE”.

În atingerea acestui obiectiv, miniștrii de externe din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au au adoptat la mijlocul lunii aprilie concluziile cu privire la o strategie a UE de cooperare în zona indo-pacific, scopul implicării UE fiind acela de a contribui la stabilitatea regională, securitate, prosperitate și dezvoltare durabilă, într-un moment al provocărilor și tensiunilor în creștere din regiune.

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a transmis la începutul lunii iunie, că ”interesul UE este ca ordinea regională să rămână deschisă și bazată pe reguli”, astfel că Uniunea este deschisă să colaboreze ”cu partenerii săi din Indo-Pacific pentru a răspunde la dinamica emergentă care afectează stabilitatea regională”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Ministrul energiei, Virgil Popescu, a discutat cu omologul american despre cooperarea în domeniul energiei ”pentru a ne promova securitatea energetică și climatică”

Published

on

© Virgil Popescu/ Facebook

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a discutat cu omologul american, Jennifer Granholm, despre ”cooperare în domeniul energiei în contextul aniversării a 10 ani de la înheierea Parteneriatului Strategic dintre România și SUA și al Acordului România-SUA pentru cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă.”

În acest context, acesta și-a exprimat nerăbdarea de a ”lucra împreună cu partenerii noștri din SUA pentru a ne promova securitatea energetică și climatică, pentru a dezvolta proiecte pentru cooperare în domeniul nuclear, dar și în dezvoltarea industriei de metale rare în România”, a trasmis Popescu, care a participat la reuniunea ministerială a Parteneriatului Transatlantic pentru o cooperare energetică în domeniul climei (P-TECC), în cadrul căreia a subliniat că energia ”înseamnă securitate, iar procesul de decarbonare nu se poate fără energie nucleară.”

Proiectele nucleare și angajamentul României în privința cooperării pe zona de energie au reprezentat temele principale discutate și de premierul Florin Cîțu și secretarul pentru Energie al Statelor Unite, Jennifer Granholm, cu prilejul participării celor doi, în luna august, la summitul inaugural al Platformei Crimeea.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat deja legea pentru ratificarea acordului dintre România și Statele Unite privind cooperarea în domeniul proiectelor nuclearo-energetice de la Cernavodă și în sectorul energiei nucleare civile din România, după ce plenul Senarului i-a dat undă verde.

Acest acord, care face parte din abordarea strategică a administrației Biden de a combate schimbările climatice, are ca scop relansarea noilor linii directoare de dezvoltare de capacităţi nuclearo-energetice în România care necesită o restructurare rapidă, prin valorificarea potenţialului de redefinire a direcţiilor strategice, într-o cheie diferită de cea concepută în urmă cu peste un deceniu şi bazată, în primul rând, pe investitori ce provin din ţări aliate României, în conformitate cu prevederile Memorandumului Guvernului României nr.3/20.01.2020 cu tema ”Noi politici şi linii directoare de dezvoltare a sectorului nuclearo-energetic din România”.

În cadrul unei vizite efectuate la Washington în luna octombrie a anului trecut,  ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu a fost semnat un acord interguvernamental extins care oferă cadrul juridic necesar pentru cooperarea în domenii de importanță energetică pentru țara noastră, exemplu în acest sens fiind proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1.

De asemenea, în contextul aceleiași vizite mai sus menționate, România a semnat un Memorandum de Înțelegere cu Exim US, în urma căruia țara noastră va obține o finanțare de 7 miliarde de dolari din SUA pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic – inclusiv energie nucleară și gaz natural lichefiat și din domeniul infrastructurii – rutieră, cale ferată, depozite de gaze.

La distanță de o lună, Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE, lucru ce a permis guvernelor României și Statelor Unite să semneze această înțelegere, la 9 decembrie, la București.

Un astfel de memorandum a fost stabilit de țara noastră și cu Canada.

Prin Memorandumul semnat la 6 august se consolidează cooperarea dintre cele două țări în domeniul energiei nucleare deoarece industria canadiană are o experienţă de excepţie în proiectele CANDU şi deja a realizat cu succes lucrări de renovare şi proiecte noi de construcţie de unităţi CANDU.

Partenerii canadieni se vor implica astfel în proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă și în cele din sectorul energiei nucleare civile din România.

”Mă bucur că în proiectul nostru de modernizare și construcție de noi reactoare nucleare, pe lângă partenerii din SUA și Franța, ni se alătură și partenerii canadieni, cu care avem o colaborare foarte bună și îndelungată în spate, în acest domeniu. Prin semnarea acestui memorandum ne exprimăm interesul comun în consolidarea și dezvoltarea în continuare a cooperării în proiectele de energie nucleară. Și nu doar atât: vom încerca să colaborăm pentru a implementa noi tehnologii, care sunt viitorul energiei verzi. Vreau să le mulțumesc partenerilor canadieni, E.S. ambasadorul Canadei în România Annick Goulet și ministrului canadian al Resurselor Minerale, Seamus O’Regan Jr. pentru suport și buna colaborare. Totodată, prezența prim – ministrului Florin Cîțu la acest eveniment demonstrează cât de important este acest proiect pentru ambele state”, a declarat la acel moment Virgil Popescu, ministrul Energiei.

Memorandumul va întări, în egală măsură, colaborarea între companiile relevante pentru îndeplinirea cererii în creștere de forță de muncă foarte calificată, mobilă și adaptabilă, în rând cu nevoile actuale și viitoare din domeniul energiei și reducerea schimbărilor climatice. Acestea pot include instituții academice, producători, operatori și alte organizații din industrie.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire: Criza submarinelor arată că UE „nu mai poate conta” pe SUA pentru a-i garanta protecția strategică

Published

on

© European Union 2018

Criza submarinelor arată că Uniunea Europeană „nu mai poate conta” pe SUA pentru a-i garanta protecţia, a declarat joi ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire, invitându-i pe europeni „să deschidă ochii”, scrie Digi24

„Prima lecţie care trebuie trasă din acest episod este că Uniunea Europeană trebuie să-şi construiască independenţa strategică. Episodul afgan, episodul submarinelor arată că nu mai putem conta pe SUA pentru a ne garanta protecţia strategică”, a declarat el pentru France Info, potrivit Agerpres.

„SUA nu mai au decât o singură preocupare strategică, China, şi de a contracara creşterea în putere a Chinei”. Atât fostul preşedinte Donald Trump, cât şi cel actual Joe Biden „estimează că aliaţii lor trebuie să fie docili. Noi însă estimăm că ei trebuie să fie independenţi”, a mai spus Bruno Le Maire. 

„Trebuie ca partenerii noştri europeni să deschidă ochii”, a adăugat el, criticând sprijinul acordat de Danemarca pentru SUA, contrar criticilor formulate de autorităţile europene după decizia australiană de a anula contractul încheiat între Naval Group francez în favoarea noului parteneriat cu SUA şi Regatul Unit.

„A gândi ca şefa guvernului danez că SUA vor continua să ne protejeze, să ne apere, orice s-ar întâmpla, este o eroare. Nu mai putem conta decât pe noi înşine”, a conchis Le Maire.

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. Astfel, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, fapt ce a stârnit indignare și furie la Paris. În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice.

Miniştrii de externe din UE au examinat luni seară consecinţele acestui pact, anunțat în aceeași zi în care Uniunea și-a prezentat Strategia indo-pacifică, în cursul unei reuniuni la New York în marja Adunării Generale a ONU. În urma acesteia, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a indicat că miniștrii de externe din UE au exprimat o solidaritate clară cu Franța, reiterând că “acest anunț contravine apelului pentru o mai mare cooperare cu Uniunea Europeană în Indo-Pacific”.

Prezenți și ei la New York, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European au denunțat această situație. Ursula von der Leyen a considerat luni drept “inacceptabil” modul în care a fost tratată Franţa, iar Charles Michel a acuzat SUA de “lipsă de loialitate” și a cerut clarificări cu privire la intențiile din spatele alianței de securitate AUKUS.

Reacția furioasă a Franței pentru această “lovitură în spate” a culminat cu rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei reuniuni a miniștrilor apărării francez și britanic, prevăzută a avea loc la Londra.

Totuși, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, au reafirmat “alianța puternică dintre Statele Unite și UE” și au salutat declarația comună a președinților Joe Biden și Emmanuel Macron prin care cei doi lideri au decis să lanseze un proces de consultări pentru a evita situații precum criza provocată de afacerea submarinelor și alianța de securitate și apărare AUKUS.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Australia nu se așteaptă ca relația cu Franța să se îmbunătățească prea curând. Scott Morrison: Vom avea răbdare, le înțelegem dezamăgirea

Published

on

© European Union

Premierul Scott Morrison nu se așteaptă ca relația Australiei cu Franța să se îmbunătățească prea curând, dezvăluind că a încercat să-l contacteze pe președintele Emmanuel Macron fără succes, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Franța este încă furioasă din cauza deciziei Australiei de a renunța la un contract de 90 de miliarde de dolari pentru submarine convenționale de concepție franceză în favoarea achiziționării de nave cu propulsie nucleară în cadrul unui nou parteneriat militar cu Statele Unite și Regatul Unit.

În cursul nopții dinspre miercuri spre joi, președintele american Joe Biden și Emmanuel Macron au aplanat tensiunile în cadrul unei convorbiri telefonice, președintele francez hotărând să își retrimită ambasadorul la Washington, dar nu a anunţat nicio dată pentru un gest similar în relaţia cu Canberra.

Citiți și SUA și Franța dezamorsează criza submarinelor: Joe Biden și Emmanuel Macron au decis să lanseze un proces de consultări. SUA recunosc importanța unei apărări europene complementare cu NATO

De asemenea, cei doi şefi de stat „au hotărât să lanseze un proces de consultări aprofundate vizând instituirea unor condiţii care să garanteze încrederea şi să propună măsuri concrete pentru atingerea obiectivelor comune”.

Acest proces de consultări ar urma să fie lansat luna viitoare, când cei doi lideri se vor întâlni în Europa, la summitul G20 de la Roma.

În context, Morrison a declarat că relația Australiei cu Franța va avea nevoie de mai mult timp pentru a-și reveni.

„Australia a decis să nu dea curs unui contract de apărare foarte important și, este de înțeles, știm că Franța este dezamăgită de acest lucru”, a declarat premierul australian în timpul unei vizite la Washington. „Cred că aceste probleme vor necesita mai mult timp pentru a fi rezolvate decât cele care sunt tratate între Statele Unite și Franța”, a recunoscut acesta.

Întrebat dacă a încercat să îl sune pe președintele francez Emmanuel Macron pentru a discuta această chestiune, Morrison a răspuns: „Da, am încercat”, dar „oportunitatea pentru acel apel nu a apărut încă”, a precizat acesta. „Dar vom avea răbdare, le înțelegem dezamăgirea”, a adăugat premierul australian.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ROMÂNIA27 mins ago

Ministrul energiei, Virgil Popescu, a discutat cu omologul american despre cooperarea în domeniul energiei ”pentru a ne promova securitatea energetică și climatică”

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

România și Polonia, atenționate de Comisia Europeană că nu au transpus corect Directiva privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore

SĂNĂTATE1 hour ago

Eurobarometru: Românii consideră că cercetarea și inovarea aduc cele mai pozitive schimbări în medicină și asistența medicală 

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Infringement: România, vizată de Comisia Europeană pentru netranspunerea unor norme din domeniul telecomunicațiilor, esențiale pentru tranziția digitală

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

UE a stabilit ca data de 23 septembrie să fie Ziua europeană a produselor ecologice, promovând rolul-cheie jucat de acestea în tranziția către sisteme alimentare durabile

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire: Criza submarinelor arată că UE „nu mai poate conta” pe SUA pentru a-i garanta protecția strategică

U.E.2 hours ago

O regiune din Polonia renunță la titlul de ”zonă liberă de LGBTIQ” sub amenințarea pierderii fondurilor europene

Dragoș Pîslaru3 hours ago

Dragoș Pîslaru: Ce facem în PE este tot politică internă. Gândim lucrurile la Bruxelles pentru a îmbunătăți viața oamenilor din România

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

DOCUMENT 43 de europarlamentari, între care 6 români, cer Comisiei Europene să investigheze rolul Gazprom în creșterea prețurilor gazelor naturale în Europa

U.E.3 hours ago

Sondaj: Majoritatea cetățenilor cu drept de vot din Germania spun că s-au decis cu cine să voteze la scrutinul de duminică. Social-democrații se mențin pe primul loc

ONU17 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru21 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU22 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU1 day ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL2 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI5 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending