Connect with us

U.E.

Emmanuel Macron, anunț istoric pentru independența energetică a Franței: Vom relansa, pentru prima dată de decenii, construcţia de reactoare nucleare

Published

on

© European Union, 2021

Franţa va relansa construcţia de reactoare nucleare pentru a asigura independenţa energetică şi pentru a îndeplini obiectivele climatice, a anunţat marţi preşedintele francez Emmanuel Macron, într-un discurs televizat adresat națiunii și care vine pe fondul unor ample discuții la nivel european privind includerea energiei nucleare în rândul investițiilor verzi sau de tranziție.

Pentru a garanta independenţa energetică a Franţei, pentru a garanta aprovizionarea electrică a ţării noastre şi a ne atinge obiectivele, în special neutralitatea carbonului în 2050, vom relansa, pentru prima dată de decenii, relansarea construcţiei de reactoare nucleare în ţara noastră şi vom continua dezvoltarea de energii regenerabile”, a declarat preşedintele francez.

Franța, care este cel mai mare producător de energie nucleară din Uniunea Europeană, produce peste 50% din acest tip de energie la nivel european, iar 70% din necesarul său energetic provine din energie nucleară. Astfel, Parisul este cel mai fervent susținător al includerii energiei nucleare pe lista investițiilor care pot fi finanțate la nivel european ca parte a planului de reducere a amprentei de carbon și a decarbonării economiei.

În acest sens, Franța este liderul informal al unui grup de țări din care face parte și România și care militează pentru dezvoltarea energiei nucleare.

Mai întâi, într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în luna martie, președintele francez Emmanuel Macron, premierul român Florin Cîțu și prim-miniștrii Ungariei, Poloniei, Cehiei, Slovaciei și Sloveniei au făcut “un apel de urgenţă pentru a asigura reguli ale jocului echitabile pentru energia nucleară în UE, fără a exclude politici şi avantaje climatice şi energetice”.

Recent, reprezentanții Franței, Poloniei, Ungariei, Slovaciei, Bulgariei, Croației, Sloveniei și României au făcut un noul apel la includerea energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”. ”Toate evaluările științifice solicitate de Comisia Europeană cu privire la impactul energiei nucleare asupra mediului au ajuns la aceeași concluzie: nu există nicio dovadă științifică care să demonstreze că energia nucleară este mai puțin prietenoasă cu clima decât oricare dintre sursele de energie incluse în taxonomie”, se arată într-o declarație semnată de reprezentanții țărilor menționate, înainte de hotărârea Comisiei Europene cu privire la includerea sau nu a gazelor naturale și energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”.

Taxonomia UE este un sistem de clasificare la nivelul Uniunii menit să ofere firmelor şi investitorilor un limbaj comun pentru pentru identificarea activităţilor economice care sunt considerate durabile din punctul de vedere al mediului. Ea are scopul de a-i ajuta pe investitori să îşi reorienteze investiţiile către tehnologii mai durabile şi este considerată un factor esenţial pentru a-i permite UE să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050 şi să îndeplinească obiectivele pentru 2030 prevăzute în Acordul de la Paris.

O abordare intensificată în direcția celei susținute de Franța și Emmanuel Macron a fost etalată la cel mai recent Consiliu European și de România și președintele Klaus Iohannis. 

Șeful statului a solicitat Comisiei Europene, în cadrul summitului european de la Bruxelles din 22-23 octombrie, să includă “cât se poate de repede, încă în această toamnă” energia nucleară și gazele naturale în actul delegat privind taxonomia pentru ca aceste surse de energie să fie “finanțabile prin bani europeni”. El a subliniat că România este parte din grupul statelor europene care dorește să producă energie în centralele nucleare și că țara noastră va dezvolta centralele nucleare și rețeaua de gaz metan. România are interese strategice în această privință atât din perspectiva noului acord interguvernamental cu SUA pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Centrala de la Cernavodă, cât și din prisma rezervelor neexploatate de gaze naturale din Marea Neagră. 

La finalul summitului cu pricina, șefa Comisiei Europene a anunțat că va da curs solicitărilor mai multor lideri, între care și președintele Klaus Iohannis, de a include energia nucleară și gazele naturale pe lista investițiilor prietenoase cu mediul. De altfel, în concluziile adoptate de liderii UE la Consiliul European din luna octombrie, se stipulează că instituțiile UE trebuie ”să asigure aprovizionarea și să sprijine tranziția către neutralitatea climatică, ținând cont de diversitatea și specificul situațiilor statelor membre”.

Această formulare amână o decizie în favoarea recunoaşterii rolului jucat de gazele naturale şi energia nucleară în lupta împotriva schimbărilor climatice, aspect pentru care majoritatea țărilor UE, inclusiv România, s-au pronunțat în tabăra pro.

În schimb, șeful Comisiei pentru mediu din Parlamentul European a transmis zilele trecută că energia nucleară și gazul pot fi introduse în taxonomia UE, dar ”nu ca energie verde, ci în categoria de tranziţie” către neutralitatea climatică.

Mai mult, într-un semnal clar al angajamentului României în această direcție, președintele Klaus Iohannis și emisarul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au anunțat la summitul liderilor mondiali de la COP26 planurile de a construi în România, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, o centrală cu reactor modular de mici dimensiuni (SMR), “prima de acest fel”, aducând cea mai recentă tehnologie nucleară civilă într-o parte importantă a Europei. România va deveni astfel prima țară din lume în care va fi implementată tehnologia americană a reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni. Prin această intenție, România va include Reactoare Modulare Mici (SMR) în sistemul național de producere a energiei până în anul 2028, ceea ce va consolida parteneriatul cu SUA în domeniul nuclear civil. Acordul a fost salutat de John Kerry, care a calificat acest pas drept unul “vizionar” și “de pionierat” din partea României, care a arătat că și Franța susține acest tip de energie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Roberta Metsola, mesaj înainte de alegerea noului președinte al PE: Vreau ca oamenii să recapete acel sentiment de speranță în proiectul european

Published

on

© Roberta Metsola - Twitter

Eurodeputata malteză, Roberta Metsola, candidata favorită în cursa pentru viitorul președinte al Parlamentului European a transmis, într-un mesaj video de campanie, că obiectivul său în viitorii doi ani și jumătate de mandat este să îi facă pe oameni să creadă în Europa. 

„Vreau ca oamenii să creadă în Europa. Să recupereze acel sentiment de speranță și entuziasm în proiectul nostru. Să lupte pentru acele valori care ne unesc ca europeni. De aceea candidez pentru a fi următorul președinte al Parlamentului European”, a scris Roberta Metsola pe contul său de Twitter.

Roberta Metsola, în prezent vicepreședintă a Parlamentului European, care și-a anunțat candidatura în luna noiembrie pentru funcția de președinte a Parlamentului European din partea grupului PPE este favorită în această cursă pentru a prelua președinția Legislativului European.

Citiți și: Deputații europeni își aleg un nou președinte. Eurodeputata malteză, Roberta Metsola, favorită să preia președinția Parlamentului European

Votul pentru noul președinte urmează să aibă loc marți, 18 ianuarie, în cadrul primei sesiuni plenare a Parlamentului din anul 2022, potrivit calendarului

Pentru această funcție mai candidează eurodeputatul polonez Kosma Zlotowski (Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni) şi cu politiciana spaniolă Sira Rego (Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică, GUE/NGL), potrivit Agerpres.

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, care a decedat la 11 ianuarie, va fi omagiat luni, în cadrul unei ceremonii care va avea loc luni în hemiciclul Parlamentului de la Strasbourg, la debutul sesiunii plenare a legislativului european.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Prima sesiune plenară din 2022 a Parlamentului European. Președintele David Sassoli va fi omagiat în plenul de la Strasbourg, înainte ca eurodeputații să își aleagă noua conducere

Published

on

Image edited. © European Union 2021 - Source : EP & @ Zaim Diana-CaleaEuropeană

Deputații europeni se reunesc, începând cu luni, în prima sesiune plenară a Parlamentului European, sesiune marcată de comemorarea președintelui David Sassoli și de la alegerea noului lider al Legislativului European. 

Este pentru prima dată în istoria Parlamentului European când aceste două evenimente au loc simultan. Președintele David Sassoli trebuia sa predea marți ștafeta unui nou coleg, însă acesta s-a stins subit din viață în această săptămână din cauza unor probleme grave de sănătate. 

Reamintim că eurodeputata malteză Roberta Metsola, în prezent vicepreședintă a Parlamentului European, care și-a anunțat candidatura în luna noiembrie pentru funcția de președinte a Parlamentului European este favorită în această cursă pentru a prelua președinția Legislativului European.

Citiți și: Deputații europeni își aleg un nou președinte. Eurodeputata malteză, Roberta Metsola, favorită să preia președinția Parlamentului European

Votul pentru noul președinte urmează să aibă loc marți, 18 ianuarie, în cadrul primei sesiuni plenare a Parlamentului din anul 2022, potrivit calendarului

Pentru această funcție mai candidează eurodeputatul polonez Kosma Zlotowski (Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni) şi cu politiciana spaniolă Sira Rego (Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică, GUE/NGL), potrivit Agerpres.

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, care a decedat la 11 ianuarie, va fi omagiat luni, în cadrul unei ceremonii care va avea loc luni în hemiciclul Parlamentului de la Strasbourg, la debutul sesiunii plenare a legislativului european.

Săptămâna viitoare deputații europei vor mai avea dezbateri privind rezultatele reuniunii Consiliului European din luna decembrie 2021, Legea serviciilor digitale: reglementarea platformelor pentru a asigura un spațiu online mai sigur, Uniunea sănătății: un rol mai puternic pentru autoritatea de reglementare a medicamentelor din UE și o mai bună protecție a animalelor în timpul transportului.

De asemenea, președintele Franței Emmanuel Macron va prezenta în fața eurodeputaților prioritățile președinției franceze la Consiliul UE. 

Continue Reading

U.E.

CE a adoptat cel de-al doilea program de lucru EU4Health. Statele Membre vor avea la dispoziție în 2022 peste 835 de mil. de euro pentru a construi o UE a Sănătății

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Comisia Europeană a adoptat cel de-al doilea program de lucru EU4Health. În 2022, EU4Health va continua să investească în construirea unor sisteme de sănătate mai puternice și mai rezistente și va deschide calea către Uniunea Europeană a Sănătății, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeana.ro.

Cu un buget de peste 835 de milioane de euro, noul program de lucru va oferi un nivel fără precedent de investiții ale UE în domeniul sănătății și va asigura acțiuni ambițioase și decisive în patru domenii prioritare: pregătirea pentru situații de criză, prevenirea bolilor, sistemele de sănătate și forța de muncă din domeniul sănătății și digitalizarea.

Programul EU4Health sprijină construirea unei Uniuni Europene a Sănătății, inclusiv lupta împotriva pandemiei COVID-19, Planul european de învingere a cancerului și Strategia farmaceutică pentru Europa, precum și Autoritatea europeană pentru pregătirea și răspunsul în situații de urgență în domeniul sănătății (“HERA”).

Programul va oferi finanțare entităților eligibile din statele membre, din țările terțe asociate, din organizațiile internaționale, din ONG-uri și din sectorul privat sub formă de granturi sau de achiziții de servicii specifice. ONG-urile vor putea depune cereri prin intermediul unei cereri deschise pentru subvenții de funcționare, precum și pentru subvenții de acțiune pe diverse teme.

Comisia Europeană și Agenția Executivă pentru Sănătate și Tehnologie Digitală (HaDEA) vor gestiona programul.

Citiți și: Programul emblematic EU4Health, de 5,1 miliarde de euro, a intrat în vigoare. Va fi pus în aplicare de noua Agenție Executivă pentru domeniile Sănătății și Digital

Continue Reading

Facebook

EDITORIALE5 hours ago

Patrulaterul diplomatic Geneva-Bruxelles-Viena-Brest. Câteva adnotări despre securitatea europeană și a României

PARLAMENTUL EUROPEAN14 hours ago

Roberta Metsola, mesaj înainte de alegerea noului președinte al PE: Vreau ca oamenii să recapete acel sentiment de speranță în proiectul european

PARLAMENTUL EUROPEAN16 hours ago

Prima sesiune plenară din 2022 a Parlamentului European. Președintele David Sassoli va fi omagiat în plenul de la Strasbourg, înainte ca eurodeputații să își aleagă noua conducere

U.E.17 hours ago

CE a adoptat cel de-al doilea program de lucru EU4Health. Statele Membre vor avea la dispoziție în 2022 peste 835 de mil. de euro pentru a construi o UE a Sănătății

INTERNAȚIONAL20 hours ago

UE și SUA pledează pentru un ”front transatlantic puternic și unit” în fața inițiativei Rusiei de a reconstrui sfere de influență în Europa

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Ucraina | Secretarul de stat american, convorbire cu șeful diplomației UE: O nouă agresiune rusă va fi întâmpinată cu ”consecințe rapide, severe și coordonate”

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Manfred Weber, liderul Grupului PPE din PE, își exprimă susținerea pentru candidatura lui Silvio Berlusconi la președinția Italiei

MCV2 days ago

Ministerul Justiției va ”coopera transparent și sincer” cu Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor din cadrul MCV. Ce plan și-a propus Ministerul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Izvor al drepturilor și libertăților, cultura contribuie la consolidarea proiectului european

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: Cultura românească, demnă de a sta fără complexe alături de marile culturi

SUA3 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO5 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

NATO4 weeks ago

Nicolae Ciucă, la NATO: Actuala comasare de trupe rusești este nejustificată. Confirmă nevoia de a întări acţiunile de descurajare a ameninţărilor şi de apărare pe flancul estic şi la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA4 weeks ago

Ursula von der Leyen, după întâlnirea cu Nicolae Ciucă: Europa, recunoscătoare solidarității României. Comisia Europeană, gata să sprijine creșterea ratei de vaccinare în România

Advertisement

Team2Share

Trending