Grecia va încerca în decembrie să obțină reînnoirea unui acord privind migrația încheiat în 2016 între UE și Turcia, a declarat sâmbătă ministrul grec al migrației, informează AFP, preluat de Agerpres.

Ne dorim un acord. Climatul este pozitiv”, a declarat ministrul migrației, Dimitris Kairidis, la televiziunea de stat ERT. Acordul va fi în principal unul euro-turc. Aceasta este o problemă euro-turcă”, a precizat mai Kairidis.

Scopul este de a modifica și „extinde” acordul din 2016 “„la inițiativa Greciei, pentru că avem un interes mai imediat” ca stat din prima linie a migrației, a declarat ministrul.

Problema ar urma să fie discutată în cadrul unei reuniuni din 7 decembrie între înalți oficiali greci și turci la Salonic.

Progresul ar fi fost făcut în urma unei întâlniri la New York între premierul grec Kyriakos Mitsotakis și președintele turc Recep Tayyip Erdogan în această săptămână.

Alături de țara vecină, Italia, Grecia a înregistrat o creștere a numărului de sosiri ale migranților în acest an.

Potrivit cifrelor ministerului elen, peste 18.000 de persoane au sosit în primele opt luni ale anului, o creștere de 106% față de 2022.

Actualul acord UE-Turcia privind migrația permite ca migranții ilegali care ajung în insulele grecești să fie returnați în Turcia în schimbul unui ajutor.

Atât Grecia, cât și Turcia s-au acuzat reciproc că nu au respectat acest acord, care a fost parafat după ce peste un milion de migranți și solicitanți de azil au intrat în UE în 2015.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat sâmbătă că președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu ar trebui „să-i mai insulte niciodată pe polonezi”, referindu-se la declarațiile sale din cadrul Adunării Generale a ONU, relatează CNN.

„Vreau să-i transmit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să nu-i mai insulte niciodată pe polonezi, așa cum a făcut recent în timpul discursului său la ONU”, a declarat Morawiecki în timpul unei întâlniri cu locuitorii orașului polonez Świdnik. „Poporul polonez nu va permite niciodată ca acest lucru să se întâmple, iar apărarea bunului renume al Poloniei nu este doar datoria și onoarea mea, ci și cea mai importantă sarcină a guvernului polonez”, a adăugat premierul polonez.

În timpul discursului său de la sediul ONU din New York, Zelenski a atras atenția asupra comportamentului „alarmant” al partenerilor Ucrainei în ceea ce privește interdicțiile de import de cereale. Președintele ucrainean a Apoi, Zelensky a declarat că unii dintre prietenii lor din Europa „fac dovada unui teatru politic”, lucru care ajută involuntar Rusia.

Deși nu a numit țări specifice, declarația a venit la scurt timp după ce Polonia, Ungaria și Slovacia au declarat că vor prelungi restricțiile de import.

În semn de protest față de declarația lui Zelenski, guvernul polonez l-a convocat pe ambasadorul Ucrainei în Polonia, Vasyl Zvarych.

De asemenea, Morawiecki a declarat în timpul reuniunii de la Świdnik că războiul Rusiei împotriva Ucrainei afectează securitatea întregii Europe.

„Noi știm acest lucru și ajutăm prin trimiterea de arme, prin organizarea transporturilor de arme”, a spus premierul, subliniind că Polonia se concentrează acum, în primul rând, pe reînarmarea sa.

Morawiecki a subliniat că hub-ul logistic de la Rzeszów pentru sprijinul aliat care ajunge în Ucraina va rămâne operațional.

Șeful guvernului polonez a stârnit o controversă atunci când a declarat la 20 septembrie pentru Polsat News că Varșovia nu trimite mai multe arme în Ucraina, deoarece se concentrează pe refacerea propriului arsenal militar.

Oficialii polonezi au clarificat ulterior declarațiile sale, spunând că Polonia continuă să furnizeze arme și muniții care fac parte din livrările convenite anterior.

Disputa dintre Ucraina și Polonia, în mod tradițional unul dintre cei mai înfocați susținători ai Ucrainei în lupta sa împotriva agresiunii rusești, care a promis aproximativ 4,27 miliarde de euro sub formă de ajutor militar, financiar și umanitar de la invazia din 24 februarie 2022, a fost declanșată de decizia Varșoviei de a prelungi interdicția de import a produselor cerealiere ucrainene după data de expirare stabilită de UE la 15 septembrie.

UE a instituit această măsură în luna mai, la cererea Poloniei, Ungariei, Slovaciei, României și Bulgariei, care se temeau că afluxul de produse ucrainene mai ieftine va pune presiune asupra fermierilor lor.

Ucraina a intentat un proces la OMC împotriva Poloniei, amenințând, de asemenea, că va introduce un embargo asupra importurilor de ceapă, varză, mere și roșii din această țară, precum și împotriva Slovaciei și Ungariei, care intenționează, de asemenea, să continue interdicția. 

Comisia Europeană a impus din nou o amendă de aproximativ 376,36 milioane de euro companiei Intel pentru un abuz de poziție dominantă stabilit anterior pe piața cipurilor pentru calculatoare numite unități centrale de procesare x86 (“CPU”), informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

„Prin decizia de astăzi, impunem din nou o amendă de 376,36 milioane de euro companiei Intel pentru abuz de poziție dominantă pe piața cipurilor pentru calculatoare. Intel și-a plătit clienții pentru a limita, întârzia sau anula vânzarea de produse care conțineau cipuri de calculator ale principalului său rival. Acest lucru este ilegal în conformitate cu normele noastre de concurență. Decizia noastră demonstrează angajamentul Comisiei de a se asigura că încălcările foarte grave ale normelor antitrust nu rămân nesancționate”, a declarat comisarul Didier Reynders, responsabil cu politica în domeniul concurenței.

În 2009, Comisia a aplicat o amendă de 1,06 miliarde de euro după ce a constatat că Intel a abuzat de poziția sa dominantă pe piața procesoarelor x86. Decizia Comisiei s-a bazat pe constatările conform cărora Intel a fost implicată în două forme specifice de practici ilegale prin: (i)acordarea de reduceri total sau parțial ascunse producătorilor de computere cu condiția ca aceștia să cumpere toate sau aproape toate procesoarele x86 de la Intel (așa-numitele “reduceri condiționate”); și (ii) plata producătorilor de computere pentru a opri sau întârzia lansarea unor produse specifice care conțin procesoare x86 ale concurenților și pentru a limita canalele de vânzare disponibile pentru aceste produse (așa-numitele “restricții propriu-zise”).

În 2022, Tribunalul a anulat parțial decizia Comisiei din 2009, în special constatarea Comisiei referitoare la practica Intel privind reducerile condiționate. În același timp, Tribunalul a confirmat că restricțiile propriu-zise ale Intel au reprezentat un abuz de poziție dominantă pe piață în temeiul normelor UE în materie de concurență. De asemenea, Tribunalul a anulat integral amenda aplicată Intel, după ce a concluzionat că nu a putut stabili cuantumul amenzii referitoare doar la restricțiile simple.

În urma acestei hotărâri, Comisia a adoptat vineri o nouă decizie prin care a impus o amendă Intel doar pentru restricțiile simple. Restricțiile propriu-zise constituie o încălcare gravă a articolului 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (“TFUE”) și, prin urmare, Comisia a decis să impună din nou o amendă de aproximativ 376,36 milioane de euro companiei Intel. Amenda mai mică impusă prin decizia de astăzi reflectă sfera mai restrânsă a încălcării în comparație cu decizia Comisiei din 2009.