Președintele francez Emmanuel Macron a cerut miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, ca Europa să vină cu o propunere privind o nouă ordine de securitate și stabilitate pe continent pe care să o lanseze împreună toate statele membre ale UE, în parteneriat cu aliații din NATO și care să fie prezentată Rusiei ca bază de negociere.
Șeful statului francez a prezentat în plenul de la Strasbourg prioritățile președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, pledând pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și promovând din nou ideea unui dialog cu Rusia pe marginea acestui aspect. Totodată, el a cerut “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri. Între temele abordate prioritar de Macron s-au regăsit piața unică digitală, reformarea spațiului Schengen, dreptul de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European, urgența abordării schimbărilor climatice, susținerea parcursului european al Balcanilor de Vest, situația de securitate din vecinătatea estică, relațiile post-Brexit dintre UE – Regatul Unit și relațiile UE – Africa.
“Securitatea continentului nostru reclamă o regândire strategică ca Europa să fie o zonă a echilibrului și păcii, în special în ceea ce privește dialogul cu Rusia“, a spus el, amintind că insistă pentru acest dialog de mai mulți ani și că va readuce în discuție la nivelul Consiliului European o propunere pentru ca UE și Rusia să creeze un dialog comun, după ce o idee similară formulată împreună cu fostul cancelar german Angela Merkel a fost respinsă de ceilalți lideri europeni în vara anului trecut.
“Nu este doar ideea pentru că suntem atât de aproape, noi și Rusia. Este vorba de însăși securitatea continentului nostru, care este indivizibilă. Avem nevoie de acest dialog de în Europa, în mod colectiv, pentru a ne stabili propriile cerințe și a ne asigura că acestea sunt respectate și trebuie să fim în măsură să facem acest lucru. Trebuie să fim decisivi atunci când vine vorba de manipulare de destabilizare și de interferență”, a continuat liderul de la Elysee.
Președintele francez a pledat astfel pentru o ordine europeană bazată pe reguli și principii.
Ceea ce trebuie să construim este o ordine europeană bazată pe principii și reguli, în spatele căreia ne putem ralia și pe care am construit-o împreună nu împotriva nimănui, ci cu Rusia, acum 30 de ani. Permiteți-mi să vă reamintesc acest lucru respingând cursul rigid de a amenința cu forța și coerciția opțiunile libere ale statelor de a adera la alianțe sau organisme. Mă refer la principiile pe care noi, europenii și Rusia, le-am semnat acum 30 de ani. Noi, în Europa, trebuie să apărăm aceste drepturi inerente, care fac parte din suveranitatea statului, depinde de noi să reafirmăm aceste valori și să îi pedepsim efectiv pe cei care le încalcă”, a afirmat el.
De aceea, a promis Macron, Franța va continua cu Germania, în formatul Normandia, să caute un răspuns la conflictul din Ucraina și a lansat ideea unei propuneri comune europene pentru o ordine de securitate, care să fie discutată cu Rusia.
“Ne vom asigura că Europa își va face auzită vocea sa unică și când vine vorba de argumente strategice, de arme convenționale, de transparența activităților militare și de respectarea suveranității tuturor statelor europene, indiferent de istoria lor. În următoarele luni ar trebui să venim cu o propunere europeană pentru a construi o nouă ordine de securitate și stabilitate“, a punctat președintele Franței.
“Ar trebui să construim acest lucru ca europeni, lucrând cu alți europeni, lucrând cu aliații noștri din NATO, și apoi să îl propunem spre negociere cu Rusia“, a conchis Emmanuel Macron un capitol al intervenției sale în care a reliefat și importanța busolei strategice a UE care va fi adoptată în luna martie, cooperarea cu NATO.
Această pledoarie pentru o nouă ordine de securitate bazată pe reguli vine să continue poziția ministrului său de externe. De la Brest, acolo unde a asigurat rolul de gazdă din partea președinției franceze a Consiliului UE pentru reuniunea miniștrilor de externe europeni, Jean-Yves Le Drian a respins încercările Rusiei de reconstituire a ”blocurilor, zonelor de influență”, pe care le-a calificat drept ”inacceptabile”, punctând că europenii își doresc să promoveze o ”strategie Helsinki II” de destindere pentru securitatea pe continent, contrariul ”Ialtei II”. Jocul de concepte al lui Le Drian vizează respingerea unui tip de acorduri precum cele încheiate la finalul celui de-al Doilea Război Mondial între SUA, URSS și Marea Britanie privind împărțirea sferelor de influență în Europa și îmbrățișarea unei variante diplomatice care în 1975 s-a concretizat prin Actul Final de la Helsinki al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, precursoarea OSCE.
Săptămâna trecută a fost una a tratativelor pentru securitatea europeană. Diplomații Statelor Unite și Rusiei s-au întâlnit la Geneva în cadrul dialogului pentru stabilitate strategică, reprezentanții celor 30 de țări aliate și cei ai Federației Ruse s-au întrunit în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar ambasadorii statelor OSCE au discutat situația de securitate din Europa la Viena. Reuniunile au avut loc pe fondul acumulărilor masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina și a propunerilor de securitate ale Moscovei, care solicită ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.
“Aliații NATO sunt pregătiți să analizeze modul în care putem consolida liniile de comunicații militare și civile. De asemenea, încurajăm Rusia să revină asupra deciziei sale de a întrerupe legăturile diplomatice cu NATO. Ar trebui să abordăm, de asemenea, securitatea europeană, nu în ultimul rând situația din Ucraina și din jurul acesteia. Aliații NATO sunt, de asemenea, pregătiți să discute propuneri concrete privind modul de reducere a riscurilor și de sporire a transparenței în ceea ce privește activitățile militare; și cum să reducem amenințările spațiale și cibernetice”, a precizat el.
Secretarul general aliat a mai punctat că țările NATO sunt pregătite să discute cu Rusia și despre controlul armamentului, dezarmare și non-proliferare, încurajând Rusia să contribuie la reducerea amenințărilor nucleare. Însă, a avertizat Stoltenberg, NATO va asculta îngrijorările Rusiei fără a face compromisuri.
Însă, situația din vecinătatea estică a NATO și a Uniunii Europene relevă perspective de înrăutățire pe fondul intensificării mijloacelor de dialog diplomatic, cu Casa Albă și șeful diplomației SUA avertizând că Rusia are capacitatea de a ataca rapid Ucraina și cu șeful diplomației UE care ia în calcul mai multe scenarii privind concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei, inclusiv ”integrarea de facto” în Rusia a regiunii Donbas.
