CONSILIUL EUROPEAN
Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”
Published
4 years agoon

Președintele francez Emmanuel Macron a cerut miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, ca Europa să vină cu o propunere privind o nouă ordine de securitate și stabilitate pe continent pe care să o lanseze împreună toate statele membre ale UE, în parteneriat cu aliații din NATO și care să fie prezentată Rusiei ca bază de negociere.
Șeful statului francez a prezentat în plenul de la Strasbourg prioritățile președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, pledând pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și promovând din nou ideea unui dialog cu Rusia pe marginea acestui aspect. Totodată, el a cerut “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri. Între temele abordate prioritar de Macron s-au regăsit piața unică digitală, reformarea spațiului Schengen, dreptul de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European, urgența abordării schimbărilor climatice, susținerea parcursului european al Balcanilor de Vest, situația de securitate din vecinătatea estică, relațiile post-Brexit dintre UE – Regatul Unit și relațiile UE – Africa.
“Securitatea continentului nostru reclamă o regândire strategică ca Europa să fie o zonă a echilibrului și păcii, în special în ceea ce privește dialogul cu Rusia“, a spus el, amintind că insistă pentru acest dialog de mai mulți ani și că va readuce în discuție la nivelul Consiliului European o propunere pentru ca UE și Rusia să creeze un dialog comun, după ce o idee similară formulată împreună cu fostul cancelar german Angela Merkel a fost respinsă de ceilalți lideri europeni în vara anului trecut.
“Nu este doar ideea pentru că suntem atât de aproape, noi și Rusia. Este vorba de însăși securitatea continentului nostru, care este indivizibilă. Avem nevoie de acest dialog de în Europa, în mod colectiv, pentru a ne stabili propriile cerințe și a ne asigura că acestea sunt respectate și trebuie să fim în măsură să facem acest lucru. Trebuie să fim decisivi atunci când vine vorba de manipulare de destabilizare și de interferență”, a continuat liderul de la Elysee.
Președintele francez a pledat astfel pentru o ordine europeană bazată pe reguli și principii.
Ceea ce trebuie să construim este o ordine europeană bazată pe principii și reguli, în spatele căreia ne putem ralia și pe care am construit-o împreună nu împotriva nimănui, ci cu Rusia, acum 30 de ani. Permiteți-mi să vă reamintesc acest lucru respingând cursul rigid de a amenința cu forța și coerciția opțiunile libere ale statelor de a adera la alianțe sau organisme. Mă refer la principiile pe care noi, europenii și Rusia, le-am semnat acum 30 de ani. Noi, în Europa, trebuie să apărăm aceste drepturi inerente, care fac parte din suveranitatea statului, depinde de noi să reafirmăm aceste valori și să îi pedepsim efectiv pe cei care le încalcă”, a afirmat el.
De aceea, a promis Macron, Franța va continua cu Germania, în formatul Normandia, să caute un răspuns la conflictul din Ucraina și a lansat ideea unei propuneri comune europene pentru o ordine de securitate, care să fie discutată cu Rusia.
“Ne vom asigura că Europa își va face auzită vocea sa unică și când vine vorba de argumente strategice, de arme convenționale, de transparența activităților militare și de respectarea suveranității tuturor statelor europene, indiferent de istoria lor. În următoarele luni ar trebui să venim cu o propunere europeană pentru a construi o nouă ordine de securitate și stabilitate“, a punctat președintele Franței.
“Ar trebui să construim acest lucru ca europeni, lucrând cu alți europeni, lucrând cu aliații noștri din NATO, și apoi să îl propunem spre negociere cu Rusia“, a conchis Emmanuel Macron un capitol al intervenției sale în care a reliefat și importanța busolei strategice a UE care va fi adoptată în luna martie, cooperarea cu NATO.
Această pledoarie pentru o nouă ordine de securitate bazată pe reguli vine să continue poziția ministrului său de externe. De la Brest, acolo unde a asigurat rolul de gazdă din partea președinției franceze a Consiliului UE pentru reuniunea miniștrilor de externe europeni, Jean-Yves Le Drian a respins încercările Rusiei de reconstituire a ”blocurilor, zonelor de influență”, pe care le-a calificat drept ”inacceptabile”, punctând că europenii își doresc să promoveze o ”strategie Helsinki II” de destindere pentru securitatea pe continent, contrariul ”Ialtei II”. Jocul de concepte al lui Le Drian vizează respingerea unui tip de acorduri precum cele încheiate la finalul celui de-al Doilea Război Mondial între SUA, URSS și Marea Britanie privind împărțirea sferelor de influență în Europa și îmbrățișarea unei variante diplomatice care în 1975 s-a concretizat prin Actul Final de la Helsinki al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, precursoarea OSCE.
Săptămâna trecută a fost una a tratativelor pentru securitatea europeană. Diplomații Statelor Unite și Rusiei s-au întâlnit la Geneva în cadrul dialogului pentru stabilitate strategică, reprezentanții celor 30 de țări aliate și cei ai Federației Ruse s-au întrunit în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar ambasadorii statelor OSCE au discutat situația de securitate din Europa la Viena. Reuniunile au avut loc pe fondul acumulărilor masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina și a propunerilor de securitate ale Moscovei, care solicită ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.
“Aliații NATO sunt pregătiți să analizeze modul în care putem consolida liniile de comunicații militare și civile. De asemenea, încurajăm Rusia să revină asupra deciziei sale de a întrerupe legăturile diplomatice cu NATO. Ar trebui să abordăm, de asemenea, securitatea europeană, nu în ultimul rând situația din Ucraina și din jurul acesteia. Aliații NATO sunt, de asemenea, pregătiți să discute propuneri concrete privind modul de reducere a riscurilor și de sporire a transparenței în ceea ce privește activitățile militare; și cum să reducem amenințările spațiale și cibernetice”, a precizat el.
Secretarul general aliat a mai punctat că țările NATO sunt pregătite să discute cu Rusia și despre controlul armamentului, dezarmare și non-proliferare, încurajând Rusia să contribuie la reducerea amenințărilor nucleare. Însă, a avertizat Stoltenberg, NATO va asculta îngrijorările Rusiei fără a face compromisuri.
Însă, situația din vecinătatea estică a NATO și a Uniunii Europene relevă perspective de înrăutățire pe fondul intensificării mijloacelor de dialog diplomatic, cu Casa Albă și șeful diplomației SUA avertizând că Rusia are capacitatea de a ataca rapid Ucraina și cu șeful diplomației UE care ia în calcul mai multe scenarii privind concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei, inclusiv ”integrarea de facto” în Rusia a regiunii Donbas.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like

Comisia Europeană ia în calcul introducerea unui „micro-impozit la nivelul UE” pe alimentele procesate. Banii generați ar fi utilizați pentru programe de sănătate

Zelenski va semna un acord cu Grecia pentru importul de gaze naturale, estimat la 2 mld. de euro, și se așteaptă la „un acord istoric” cu Franța pentru apărare aeriană

Peste 80% dintre lucrătorii disponibilizați în UE își găsesc un nou loc de muncă în mai puțin de 18 luni prin Fondul European de Ajustare la Globalizare

Premierul landului Saxonia consideră că este în interesul Germaniei să reia importurile de energie din Rusia: Relațiile economice ne sporesc și securitatea

Bolojan face apel la combaterea falsificării istoriei, la 38 de ani de la revolta anticomunistă din Brașov care “a arătat lumii că dictatura nu poate înfrânge dorința de libertate a românilor”

Miniștrii de externe ai României și Ucrainei au discutat despre “minoritatea națională română din Ucraina și drepturile sale la educație” în limba maternă
CONSILIUL EUROPEAN
Președintele Consiliului European, discurs la COP30: UE va fi întotdeauna în prima linie a multilateralismului climatic
Published
1 week agoon
November 7, 2025By
Diana Zaim
La Conferința ONU pentru Climă (COP30), președintele Consiliului European, Antonio Costa, a subliniat rolul crucial al pădurilor și oceanelor în lupta împotriva schimbărilor climatice, reafirmând angajamentul Uniunii Europene de a proteja și reface aceste ecosisteme vitale.
„Pădurile și oceanele sănătoase sunt cei mai mari aliați ai noștri în protejarea climei. Ele nu sunt doar parte a naturii, ci sunt parte din viitorul nostru”, a declarat președintele Consiliul European.
Uniunea Europeană își consolidează acțiunile prin Pactul European pentru Oceane, o inițiativă care îmbină energie, siguranța maritimă și securitatea alimentară, promovând în același timp pescuitul, siguranța maritimă și securitatea alimentară, dar și economia albastă.
„Situația de urgență a oceanelor este globală și cere o cooperare internațională puternică. Oceanul este un bun comun al umanității – iar această cauză comună are nevoie de multilateralism pentru a prevala”, a mai subliniat Antonio Costa.
De asemenea, Europa rămâne una dintre regiunile cele mai bogate în păduri din lume, dar acestea sunt din ce în ce mai afectate de schimbările climatice. Anul 2025 a adus cele mai grave incendii forestiere din ultimul deceniu, a avertizat înaltul oficial european.
Pentru a răspunde acestei provocări, UE va intensifica coordonarea internațională, va îmbunătăți pregătirea și prevenția și va accelera reacțiile la dezastrele naturale. Obiectivul rămâne ambițios: plantarea a cel puțin trei miliarde de copaci până în 2030.
„Uniunea Europeană va fi întotdeauna în prima linie a multilateralismului climatic”, a transmis președintele Consiliului European, pledând pentru o cooperare globală în spiritul ONU de dezvoltare durabilă.
„Pădurile și oceanele sunt fundamentul viu al stabilității climatice și al supraviețuirii umane. Să acționăm împreună pentru a le menține vii și prospere”, a conchis acesta.
CONSILIUL EUROPEAN
Extinderea UE: Muntenegru poate fi al-28-lea stat UE până în 2028, afirmă șeful Consiliului European, salutând progresele “în timp record ale Moldovei și Ucrainei”
Published
2 weeks agoon
November 4, 2025
Președintele Consiliului European, António Costa, a declarat marți că Muntenegru, Republica Moldova și Ucraina se află printre țările care au făcut cele mai mari progrese în procesul de aderare, subliniind că extinderea nu mai este o viziune abstractă, ci „un proces de transformare esențial pentru viitorul Europei”.
„Muntenegru a făcut cele mai mari progrese, iar ambiția sa de a încheia negocierile până la sfârșitul anului 2026 pare astăzi credibilă, dacă va continua cu același angajament și ritm intens al reformelor necesare”, a spus Costa, într-un discurs susținut în cadrul summitului Euronews privind extinderea Uniunii Europene.
La summitul Euronews au luat cuvântul și președinta Republicii Moldova Maia Sandu, aflată la Bruxelles, dar și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a vorbit prin videoconferință.
Evenimentul a coincis cu adoptarea de către Comisia Europeană a pachetului anual de extindere, care confirmă că “aderarea de noi state membre este din ce în ce mai aproape”.
„Cred că Muntenegru poate fi al 28-lea până în 2028”, a adăugat el, folosind formula care ar putea deveni simbolul unui nou val de extindere a Uniunii.
În ceea ce privește Republica Moldova și Ucraina, António Costa a elogiat eforturile remarcabile depuse de ambele țări într-un context extrem de dificil.
„Moldova și Ucraina au făcut progrese impresionante. Ucraina – o țară aflată în război – și Moldova, care se confruntă cu atacuri repetate asupra democrației și suveranității sale, au reușit, într-un singur an, să finalizeze procesul de examinare a acquis-ului de către Comisie – într-un timp record”, a punctat acesta.
El a anunțat totodată că, „din ianuarie 2026, Moldova și Ucraina se vor alătura zonei europene de roaming gratuit”, o măsură concretă care ilustrează „integrarea treptată” a acestor țări în piața unică europeană.
În același timp, Planul de creștere pentru Balcanii de Vest și Moldova, în valoare de până la 6 miliarde de euro, „deja oferă rezultate concrete, schimbând viața de zi cu zi a cetățenilor prin aderarea la Zona Unică de Plăți în Euro, reducerea timpilor de așteptare la frontiere și extinderea rețelelor digitale”.
António Costa a reamintit că extinderea Uniunii Europene „nu mai este o viziune abstractă sau o listă de dorințe”, ci „un proces de transformare, esențial pentru consolidarea democrației și a statului de drept”. El a subliniat că trebuie păstrat un echilibru între exigența standardelor și eficiența procesului.
„Trebuie să fim mai exigenți în privința standardelor și mai eficienți și pragmatici în privința procesului”, a mai subliniat șeful Consiliului European.
În finalul discursului, președintele Consiliului European a făcut apel la determinare politică din partea ambelor părți.
„Țările candidate trebuie să decidă dacă au această voință de a avansa pe calea transformării europene sau dacă preferă să rămână captive în moștenirile dureroase ale trecutului. Uniunea Europeană trebuie, la rândul ei, să decidă dacă își mai poate permite să piardă timp și dacă este pregătită să evolueze și să se adapteze realităților geopolitice actuale”.
„Cred cu tărie că Europa nu trebuie să devină un muzeu al prosperității de odinioară”, a conchis António Costa, invitând statele membre și țările candidate „să continue munca intensă și reformele necesare pentru a transforma această perspectivă realistă a extinderii într-o realitate pentru cetățenii din Balcanii de Vest, Ucraina și Moldova”.
CHINA
Într-o întâlnire cu Li Qiang, Antonio Costa și-a exprimat „profunda îngrijorare” cu privire la „extinderea controlului Chinei asupra exporturilor de materii prime esențiale”
Published
3 weeks agoon
October 27, 2025By
Teodora Ion
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a discutat cu premierul chinez Li Qiang despre „relațiile bilaterale UE-China și despre chestiunile globale și multilaterale”.
„Am subliniat importanța pe care UE o acordă relațiilor constructive și stabile cu China, precum și disponibilitatea noastră de a consolida cooperarea pentru a face față provocărilor globale. Am subliniat că acțiunile în domeniul climei trebuie să rămână o prioritate pe agenda noastră. Viitoarea COP30 privind schimbările climatice, care va avea loc în Brazilia, va oferi UE și Chinei ocazia de a da dovadă de ambiție pentru a obține rezultate pozitive. Am subliniat necesitatea de a realiza progrese concrete în urma summitului UE-China, în special pentru a reechilibra relațiile comerciale și economice”, menționează Costa într-un comunicat al Consiliului European.
Oficialul european și-a exprimat „îngrijorarea profundă cu privire la extinderea controlului Chinei asupra exporturilor de materii prime esențiale și de bunuri și tehnologii conexe”.
„L-am îndemnat să restabilească cât mai curând posibil lanțuri de aprovizionare fluide, fiabile și previzibile. Am abordat și subiectul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Am exprimat așteptarea UE ca China să contribuie la încetarea războiului. Acest război reprezintă o amenințare existențială la adresa securității UE. UE va continua să exercite presiuni asupra Rusiei”, a conchis Antonio Costa.
La începutul acestei luni, Beijingul a extins lista materialelor și produselor pentru care importatorii trebuie să solicite licențe de export. Pământurile rare și magneții, care constituie cea mai mare parte a acestei serii de restricții, sunt elemente esențiale în orice proces de electrificare.
Ca semn al caracterului grav al crizei de aprovizionare, Comisia Europeană a declarat marți, în programul său anual de lucru pentru 2026, că va începe să constituie stocuri de materii prime esențiale, vitale pentru industrii precum cea de apărare sau cea auto.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Gheorghe Falcă propune un Plan Național de Dezvoltare care să dubleze cele 70 miliarde de euro alocate României din viitorul buget multianual al UE

Comisia Europeană ia în calcul introducerea unui „micro-impozit la nivelul UE” pe alimentele procesate. Banii generați ar fi utilizați pentru programe de sănătate

Zelenski va semna un acord cu Grecia pentru importul de gaze naturale, estimat la 2 mld. de euro, și se așteaptă la „un acord istoric” cu Franța pentru apărare aeriană

Peste 80% dintre lucrătorii disponibilizați în UE își găsesc un nou loc de muncă în mai puțin de 18 luni prin Fondul European de Ajustare la Globalizare

Premierul landului Saxonia consideră că este în interesul Germaniei să reia importurile de energie din Rusia: Relațiile economice ne sporesc și securitatea

Bolojan face apel la combaterea falsificării istoriei, la 38 de ani de la revolta anticomunistă din Brașov care “a arătat lumii că dictatura nu poate înfrânge dorința de libertate a românilor”

Miniștrii de externe ai României și Ucrainei au discutat despre “minoritatea națională română din Ucraina și drepturile sale la educație” în limba maternă

Bugetul UE pentru 2026 prioritizează coeziunea și mediul. Securitatea și apărarea, la fundul sacului

UE majorează cu 25 milioane de euro sprijinul pentru Vecinătatea Estică în 2026, pentru a compensa retragerea finanțării americane pentru societatea civilă din regiune, inclusiv din R. Moldova

Acord la Bruxelles asupra bugetului UE pentru 2026. Victor Negrescu: România își consolidează rolul în arhitectura europeană de securitate cibernetică
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Zelenski va semna un acord cu Grecia pentru importul de gaze naturale, estimat la 2 mld. de euro, și se așteaptă la „un acord istoric” cu Franța pentru apărare aeriană

Șefa diplomației UE: Folosirea activelor rusești înghețate este cea mai clară soluție pentru finanțarea Ucrainei

Bolojan: Vom lucra îndeaproape cu guvernul de la Chișinău. Aderarea la UE, singura opțiune de a răspunde aspirațiilor de viitor și de a crește nivelul de trai în R. Moldova

INTERVIU | Siegfried Mureșan: UE a pierdut din competitivitate față de alte regiuni ale lumii. Creșterea competitivității trebuie să devină o prioritate pentru a menține un standard de viață ridicat

INTERVIU | Siegfried Mureșan, negociator-șef al PE, despre direcția negocierilor interinstituționale și mizele României în viitorul buget al UE (2028–2034): coeziunea și agricultura, pilonii de neclintit ai noului cadru financiar

EXCLUSIVE | NATO Secretary General: America is completely invested in NATO and Romania. The Eastern Sentry starts in the Black Sea because it’s of vital strategic importance to NATO

Noul Guvern al R. Moldova a depus jurământul de învestire. Președinta Maia Sandu: Trebuie să valorificăm „fereastra istorică de oportunitate oferită de integrarea europeană”

Inovația farmaceutică: motor de competitivitate – România în dialog cu Europa, pentru un acces mai bun al pacienților români la terapiile inovative

ARPIM facilitează dialogul cu Europa pentru a valorifica inovația în sănătate: Industria farmaceutică inovatoare – sector strategic pentru acces la tratamente moderne și dezvoltare economică durabilă

România, angajată să asigure o redresare economică sustenabilă. Bolojan: Ne-am propus să atingem anul acesta o țintă de deficit de 8,4%, iar în 2026 de 6%, pentru a ne recâștiga credibilitatea în fața piețelor și a Comisiei Europene
Trending
SĂNĂTATE1 week agoRețeaua Europeană a Centrelor Oncologice Integrate, lansată oficial la Paris.”Certificarea europeană a Institutului Oncologic din Cluj-Napoca ne poate duce la un nivel superior în lupta împotriva cancerului”, afirmă Patriciu Achimaș-Cadariu
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week agoINTERVIU | Siegfried Mureșan, negociator-șef al PE, despre direcția negocierilor interinstituționale și mizele României în viitorul buget al UE (2028–2034): coeziunea și agricultura, pilonii de neclintit ai noului cadru financiar
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week agoINTERVIU | Siegfried Mureșan: UE a pierdut din competitivitate față de alte regiuni ale lumii. Creșterea competitivității trebuie să devină o prioritate pentru a menține un standard de viață ridicat
ROMÂNIA3 days agoProfesorul universitar Sorin Costreie, de la Universitatea din București, va fi noul consilier pentru educație al președintelui Nicușor Dan
COMUNICATE DE PRESĂ6 days agoFundația Progress invită părinții și copiii pasionați de știință și robotică în 15 noiembrie la Târgul Național de Știință CODE Kids 2025 organizat la Politehnica București




