Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Președintele francez Emmanuel Macron a cerut miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, ca Europa să vină cu o propunere privind o nouă ordine de securitate și stabilitate pe continent pe care să o lanseze împreună toate statele membre ale UE, în parteneriat cu aliații din NATO și care să fie prezentată Rusiei ca bază de negociere.

Șeful statului francez a prezentat în plenul de la Strasbourg prioritățile președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, pledând pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și promovând din nou ideea unui dialog cu Rusia pe marginea acestui aspect. Totodată, el a cerut “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri. Între temele abordate prioritar de Macron s-au regăsit piața unică digitală, reformarea spațiului Schengen, dreptul de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European, urgența abordării schimbărilor climatice, susținerea parcursului european al Balcanilor de Vest, situația de securitate din vecinătatea estică, relațiile post-Brexit dintre UE – Regatul Unit și relațiile UE – Africa.

Securitatea continentului nostru reclamă o regândire strategică ca Europa să fie o zonă a echilibrului și păcii, în special în ceea ce privește dialogul cu Rusia“, a spus el, amintind că insistă pentru acest dialog de mai mulți ani și că va readuce în discuție la nivelul Consiliului European o propunere pentru ca UE și Rusia să creeze un dialog comun, după ce o idee similară formulată împreună cu fostul cancelar german Angela Merkel a fost respinsă de ceilalți lideri europeni în vara anului trecut.

 

“Nu este doar ideea pentru că suntem atât de aproape, noi și Rusia. Este vorba de însăși securitatea continentului nostru, care este indivizibilă. Avem nevoie de acest dialog de în Europa, în mod colectiv, pentru a ne stabili propriile cerințe și a ne asigura că acestea sunt respectate și trebuie să fim în măsură să facem acest lucru. Trebuie să fim decisivi atunci când vine vorba de manipulare de destabilizare și de interferență”, a continuat liderul de la Elysee.

Președintele francez a pledat astfel pentru o ordine europeană bazată pe reguli și principii.

Ceea ce trebuie să construim este o ordine europeană bazată pe principii și reguli, în spatele căreia ne putem ralia și pe care am construit-o  împreună nu împotriva nimănui, ci cu Rusia, acum 30 de ani. Permiteți-mi să vă reamintesc acest lucru respingând cursul rigid de a amenința cu forța și coerciția opțiunile libere ale statelor de a adera la alianțe sau organisme. Mă refer la principiile pe care noi, europenii și Rusia, le-am semnat acum 30 de ani. Noi, în Europa, trebuie să apărăm aceste drepturi inerente, care fac parte din suveranitatea statului, depinde de noi să reafirmăm aceste valori și să îi pedepsim efectiv pe cei care le încalcă”, a afirmat el.

De aceea, a promis Macron, Franța va continua cu Germania, în formatul Normandia, să caute un răspuns la conflictul din Ucraina și a lansat ideea unei propuneri comune europene pentru o ordine de securitate, care să fie discutată cu Rusia.

“Ne vom asigura că Europa își va face auzită vocea sa unică și când vine vorba de argumente strategice, de arme convenționale, de transparența activităților militare și de respectarea suveranității tuturor statelor europene, indiferent de istoria lor. În următoarele luni ar trebui să venim cu o propunere europeană pentru a construi o nouă ordine de securitate și stabilitate“, a punctat președintele Franței.

Ar trebui să construim acest lucru ca europeni, lucrând cu alți europeni, lucrând cu aliații noștri din NATO, și apoi să îl propunem spre negociere cu Rusia“, a conchis Emmanuel Macron un capitol al intervenției sale în care a reliefat și importanța busolei strategice a UE care va fi adoptată în luna martie, cooperarea cu NATO.

Această pledoarie pentru o nouă ordine de securitate bazată pe reguli vine să continue poziția ministrului său de externe. De la Brest, acolo unde a asigurat rolul de gazdă din partea președinției franceze a Consiliului UE pentru reuniunea miniștrilor de externe europeni, Jean-Yves Le Drian a respins încercările Rusiei de reconstituire a ”blocurilor, zonelor de influență”, pe care le-a calificat drept ”inacceptabile”, punctând că europenii își doresc să promoveze o ”strategie Helsinki II” de destindere pentru securitatea pe continent, contrariul ”Ialtei II”. Jocul de concepte al lui Le Drian vizează respingerea unui tip de acorduri precum cele încheiate la finalul celui de-al Doilea Război Mondial între SUA, URSS și Marea Britanie privind împărțirea sferelor de influență în Europa și îmbrățișarea unei variante diplomatice care în 1975 s-a concretizat prin Actul Final de la Helsinki al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, precursoarea OSCE. 

Săptămâna trecută a fost una a tratativelor pentru securitatea europeană. Diplomații Statelor Unite și Rusiei s-au întâlnit la Geneva în cadrul dialogului pentru stabilitate strategică, reprezentanții celor 30 de țări aliate și cei ai Federației Ruse s-au întrunit în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar ambasadorii statelor OSCE au discutat situația de securitate din Europa la Viena. Reuniunile au avut loc pe fondul acumulărilor masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina și a propunerilor de securitate ale Moscovei, care solicită ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.

Drept urmare, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat marți, de la Berlin, o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

“Aliații NATO sunt pregătiți să analizeze modul în care putem consolida liniile de comunicații militare și civile. De asemenea, încurajăm Rusia să revină asupra deciziei sale de a întrerupe legăturile diplomatice cu NATO. Ar trebui să abordăm, de asemenea, securitatea europeană, nu în ultimul rând situația din Ucraina și din jurul acesteia. Aliații NATO sunt, de asemenea, pregătiți să discute propuneri concrete privind modul de reducere a riscurilor și de sporire a transparenței în ceea ce privește activitățile militare; și cum să reducem amenințările spațiale și cibernetice”, a precizat el.

Secretarul general aliat a mai punctat că țările NATO sunt pregătite să discute cu Rusia și despre controlul armamentului, dezarmare și non-proliferare, încurajând Rusia să contribuie la reducerea amenințărilor nucleare.  Însă, a avertizat Stoltenberg, NATO va asculta îngrijorările Rusiei fără a face compromisuri.

Însă, situația din vecinătatea estică a NATO și a Uniunii Europene relevă perspective de înrăutățire pe fondul intensificării mijloacelor de dialog diplomatic, cu Casa Albă și șeful diplomației SUA avertizând că Rusia are capacitatea de a ataca rapid Ucraina și cu șeful diplomației UE care ia în calcul mai multe scenarii privind concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei, inclusiv ”integrarea de facto” în Rusia a regiunii Donbas.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii europeni vor solicita un nou acord privind competitivitatea UE și o nouă strategie pentru piața unică care să asigură poziția de lider tehnologic a Europei

Published

on

© Administrația Prezidențială

Șefii de stat și de guvern din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene vor solicita un nou acord european privind competitivitatea și o nouă strategie orizontală pentru piața unică până în iunie 2025, conform proiectului de concluzii al summitului informal al Consiliului European din 17-18 aprilie, care va avea loc la Bruxelles.

Acțiunea politică a UE “trebuie să fie mai bine pusă în slujba consolidării bazei economice, de producție, industriale și tehnologice a Europei, asigurând astfel reziliența economică a Uniunii, competitivitatea sa globală, poziția sa de lider tehnologic și atractivitatea sa ca locație de afaceri”, se arată în proiectul de concluzii, consultat de Politico Europe.

Liderii celor 27 de state membre ale UE se întrunesc săptămâna viitoare la Bruxelles în cadrul unui summit informal propus de președinția belgiană a Consiliului Uniunii Europene, mandat semestrial la cârma Consiliului pe care guvernul de la Bruxelles având printre priorități stimularea competitivității economice europene, consolidarea pieței unice și transformarea tehnologică a Uniunii.

Modul prin care liderii europeni urmăresc stimularea competitivității se referă la implementarea reformelor, dintre care cea mai importantă este o Uniune a piețelor de capital funcțională. De altfel, la Consiliul European din 21-22 martie, liderii europeni au solicitat finalizarea rapidă a strategiei privind Uniunea Piețelor de Capital, considerând-o esențială pentru piața unică și pentru finanțarea IMM-urilor.

Apoi, potrivit proiectului de concluzii dezbătut și pregătit pentru săptămâna viitoare, o altă măsură este reprezentată de stimularea industriilor digitale și a tehnologiilor curate, crearea unei “adevărate” uniuni a energiei și promovarea locurilor de muncă de înaltă calitate.

Summitul va aborda și modalitatea prin care UE să facă față concurenței din partea Chinei.

Europa ar trebui să “urmărească o politică comercială deschisă și echitabilă care să deschidă piețele țărilor terțe pentru companiile din UE și să apere interesele UE atunci când se confruntă cu practici neloiale, revigorând în același timp comerțul mondial, în care OMC joacă un rol central”, se arată în text.

Summitul va avea loc după ce Comisia Europeană dezbate în această săptămână viitorul pieței unice a Uniunii Europene.

De altfel, tema competitivității europene, viitorul pieței unice și impulsionarea avantajului tehnologic global se află și în centrul discuțiilor privind viitoarea agendă strategică a UE pentru perioada 2024-2029, care va fi adoptată în iunie 2024, după alegerile europene.

Piața unică reprezintă condiție prealabilă pentru competitivitatea pe termen lung a Uniunii Europene, a subliniat în luna februarie Comisia Europeană în raportul anual privind piaţa unică şi competitivitatea.

Documentul constată un reviriment al investițiilor publice, grație fondurilor de coeziune și mecanismului de redresare și reziliență, un nivel susținut al investițiilor private, cu UE rămânând o putere comercială majoră, ea reprezentând 16% din exporturile mondiale și fiind, astfel, o sursă de competitivitate. În același timp, raportul constată că sunt necesare mai multe eforturi pentru a atrage investiții și pentru a stimula dezvoltarea tehnologiilor strategice în Europa și evocă inclusiv “o mai bună coordonare a investițiilor UE și naționale în tehnologiile viitorului”, în contextul în care Uniunea Europeană este devansată de SUA și China în privința investițiilor în cercetare și inovare.

Raportul detaliază punctele forte și provocările concurențiale ale pieței unice europene, urmărind evoluțiile anuale în conformitate cu cei nouă factori determinanți ai competitivității identificați în 2023, aceștia fiind funcționarea pieței unice, accesul la capitalul privat, investițiile publice și infrastructura, cercetarea și inovarea, energia, circularitatea, digitalizarea, educația și competențele, comerțul și autonomia strategică deschisă.

Raportul vine, de asemenea, înaintea concluziilor așteptate de la foștii premieri italieni Mario Draghi și Enrico Letta în viitoarele lor rapoarte privind viitorul competitivității europene și, respectiv, al pieței unice. Cei doi foști lideri europeni au fost însărcinați de Comisia European și de Consiliu cu publicarea unor rapoarte în acest sens.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Viktor Orban, la consultările privind viitorul UE găzduite de Klaus Iohannis și Charles Michel: Viziunea Ungariei este simplă – Make Europe Great Again

Published

on

© European Union 2024

Premierul maghiar Viktor Orban s-a folosit miercuri de sloganul fostului președinte american Donald Trump, pe care îl simpatizează și susține pentru un al doilea mandat la Casa Albă, pentru a expune viziunea Ungariei privind viitorul Uniunii Europene.

Orban, a cărui țară care va prelua 1 iulie președinția semestrială a Consiliului UE, s-a aflat la București pentru o rundă de consultări găzduite de președintele Klaus Iohannis și președintele Consiliului European, Charles Michel, cu privire la Agenda Strategică a UE 2024-2029.

Discuție strategică despre viitorul UE cu Charles Michel, Klaus Iohannis, Alexander De Croo, Andrej Plenkovic. Viziunea maghiară este simplă: Să facem Europa măreață din nou!
#MakeEuropeGreatAgain #MEGA“, a scris Orban, pe X, într-o aluzie la sloganul lui Trump – “Make America Great Again (MAGA)”.

Preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, au găzduit, miercuri, la Palatul Cotroceni o reuniune de lucru dedicată pregătirii viitoarei Agende strategice a Uniunii Europene, la care vor participa şi premierii Belgiei, Ungariei şi Croaţiei. Cu o zi înainte de vizita la București, președintele Consiliului European Charles Michel s-a aflat la Vilnius, pentru consultări similare găzduite de președintele lituanian Gitanas Nauseda, la care participă și liderii celorlalte țări baltice, dar și premierul olandez Mark Rutte. După prezența la București, Michel se va deplasa la Varșovia și la Viena pentru reuniuni similare cu liderii statelor UE.

Citiți și Klaus Iohannis: Viitoarea agendă strategică UE trebuie să se concentreze pe “consolidarea construcţiei europene” privind securitatea, apărarea și extinderea Uniunii

Șeful statului a afirmat că România este profund angajată în avansarea tuturor priorităţilor Uniunii Europene pentru perioada 2024-2029 şi a arătat că ţara noastră poate contribui semnificativ la procesul de stabilire a următoarei Agende Strategice a UE pentru perioada 2024-2029, reamintind că actualul document strategic pentru perioada 2019-2024 a fost pregătit la summitul liderilor europeni de la Sibiu, din 9 mai 2019, de Ziua Europei.

Din perspectiva României, în următorii ani, a subliniat Klaus Iohannis, la nivelul Uniunii Europene este necesară concentrarea pe “consolidarea construcţiei europene”, referindu-se “în special la securitate şi apărare”.

“Este prioritatea noastră principală şi perspectiva din care privim la Bucureşti şi procesul de extindere a Uniunii Europene: ca o investiţie strategică, pe termen lung, în securitatea noastră comună”, a spus președintele.

Organizarea acestei reuniuni în România are o semnificație aparte, ținând cont că actuala agendă strategică pentru perioada 2019-2024, adoptată în timpul primei președinții a României la Consiliul UE, are ca punct de reflecție summitul liderilor europeni de la Sibiu, din 9 mai 2019, când cei 27 de șefi de state sau de guverne au făgăduit să apere o singură Europă, de la est la vest și de la nord la sud.

De asemenea, componența acestui format îi reunește pe șeful Consiliului European, doi lideri longevivi – Klaus Iohannis și Andrej Plenkovic, și liderii țărilor care se succed la președinția Consiliului UE – premierul belgian Alexander de Croo și premierul maghiar Viktor Orban.

Charles Michel a lansat în toamna anului trecut o nouă abordare pentru definirea Agendei Strategice a Uniunii Europene pentru perioada 2024-2029, invitându-i pe liderii statelor membre ale UE la o serie de dineuri restrânse organizate în luna noiembrie 2023 la Berlin, Copenhaga, Zagreb și Paris.

Această lansare a venit după ce șeful Consiliului European a dat startul, la summitul european din iunie 2023, discuțiilor între liderii UE privind următoarea agendă strategică pentru perioada 2024-2029.

Președintele Consiliului European a propus atunci patru mari domenii, precum 1) consolidarea bazei economice și sociale, cu accent tranziția ecologică și digitală, competitivitatea, inovarea, sănătatea); 2) abordarea provocării energetice; 3) consolidarea capacităților noastre de securitate și apărare; și 4) aprofundarea angajamentului cu restul lumii.

Documentul de lucru de atunci plasează “extinderea UE în centrul dezbaterilor”, întrucât, în opinia lui Michel, UE trebuie să decidă ce putere geopolitică dorește să fie, cu peste 30 de state membre.

Tot atunci, liderii celor mai mari zece țări UE, între care Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Klaus Iohannis, au demarat un proces de reflecție strategică privind extinderea UE.

Liderii statelor membre ale UE au făcut deja pași semnificativi cu privire la politica de extindere a Uniunii Europene. Consiliul European de la Granada din octombrie 2023 s-a încheiat cu adoptarea declarației prin care liderii europeni au pus bazele lansării procesului de reflecție privind agenda strategică 2024-2029 și au statuat că extinderea UE este “o investiție geostrategică” și că “atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite”.  La Consiliul European din decembrie 2023 liderii europeni au decis că, în perspectiva unei Uniuni și mai extinse, “atât viitoarele state membre, cât și UE trebuie să fie pregătite în momentul aderării”. De asemenea, șefii de stat și de guvern au stabilit că “lucrările pe ambele planuri ar trebui să înainteze în paralel“, disipând astfel scenarii care susțineau o abordare graduală, cu reformarea internă a UE mai întâi și extinderea Uniunii după ce blocul instituțional european va fi pregătit.

Venind în pregătirea acestor discuții privind agenda strategică și extinderea Uniunii, Comisia Europeană a propus o reformă “pre-extindere” a Uniunii Europene prin care statele candidate la aderare, între care Ucraina, Republica Moldova și țările din Balcanii de Vest, să fie integrate “gradual” în piața unică a UE în timp ce își urmează negocierile aferente procesului de aderare, iar în paralel să fie reformat sistemul decizional al UE prin înlocuirea unanimității cu votul cu majoritate calificată pentru ca deciziile să nu mai fie blocate, în special în domeniile fiscale și politică externă și de securitate comună.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis: Viitoarea agendă strategică UE trebuie să se concentreze pe “consolidarea construcţiei europene” privind securitatea, apărarea și extinderea Uniunii

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, miercuri, că România este profund angajată în avansarea tuturor priorităţilor Uniunii Europene pentru perioada 2024-2029 şi a arătat că ţara noastră poate contribui semnificativ la procesul de stabilire a următoarei Agende Strategice a UE pentru perioada 2024-2029, reamintind că actualul document strategic pentru perioada 2019-2024 a fost pregătit la summitul liderilor europeni de la Sibiu, din 9 mai 2019, de Ziua Europei.

Preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, au găzduit, miercuri, la Palatul Cotroceni o reuniune de lucru dedicată pregătirii viitoarei Agende strategice a Uniunii Europene, la care vor participa şi premierii Belgiei, Ungariei şi Croaţiei. Cu o zi înainte de vizita la București, președintele Consiliului European Charles Michel s-a aflat la Vilnius, pentru consultări similare găzduite de președintele lituanian Gitanas Nauseda, la care participă și liderii celorlalte țări baltice, dar și premierul olandez Mark Rutte. După prezența la București, Michel se va deplasa la Varșovia și la Viena pentru reuniuni similare cu liderii statelor UE.

“Vom porni discuţia pe liniile trasate împreună prin Declaraţia de la Granada, din octombrie 2023, care a marcat debutul procesului de definire a orientărilor şi a priorităţilor noastre strategice pentru 2024-2029 şi a identificat printre temele prioritare: securitatea şi apărarea, extinderea, implicarea Uniunii Europene la nivel mondial, rezilienţa şi competitivitatea, energia şi migraţia. România este profund angajată, în fiecare zi, în avansarea tuturor acestor priorităţi ale Uniunii şi putem contribui semnificativ la acest proces, inclusiv pe baza experienţei noastre ca stat care a aderat mai recent şi care se află în imediata vecinătate a războiului din Ucraina”, a spus şeful statului, după întrevederea cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, într-o conferință de presă comună cu acesta premergătoare reuniunii comune cu Viktor Orban, Alexander De Croo și Andrej Plenkovic


Din perspectiva României, în următorii ani, a subliniat Klaus Iohannis, la nivelul Uniunii Europene este necesară concentrarea pe “consolidarea construcţiei europene”, referindu-se “în special la securitate şi apărare”.

“Este prioritatea noastră principală şi perspectiva din care privim la Bucureşti şi procesul de extindere a Uniunii Europene: ca o investiţie strategică, pe termen lung, în securitatea noastră comună”, a spus președintele.

 

 

Preşedintele Iohannis a precizat că, în ceea ce priveşte conectivitatea, România îşi doreşte o Europă bine ancorată în lanţurile de aprovizionare la nivel global, iar un rol strategic în acest sens îl are Marea Neagră.

“În acelaşi timp, este important să vedem conectivitatea şi ca vector de aprofundare a integrării în interiorul Uniunii”, a adăugat şeful statului.

Referitor la Piaţa Unică, el a punctat că aceasta rămâne un pilon fundamental al proiectului european şi cel mai bun instrument pentru a consolida creşterea şi rezilienţa, inclusiv pentru a face faţă şocurilor externe.

“Voi pleda pentru stimularea competitivităţii, menţinerea coeziunii în cadrul pieţei interne şi condiţii echitabile de concurenţă în Uniune şi în raport cu partenerii externi”, a mai spus Iohannis.

Potrivit șefului statului, discuţiile cu privire la Agenda Strategică a UE vor scoate în evidenţă unitatea şi angajamentul comun al statelor membre de a găsi soluţii la problemele prioritare pentru cetăţenii şi de a întări Uniunea într-un moment-cheie al existenţei sale.

“Ne aşteaptă provocări majore, dar avem şi lecţiile învăţate ale ultimilor cinci ani extrem de dificili, în care Uniunea a dovedit că este rezilientă, adaptabilă şi capabilă să-şi protejeze cetăţenii”, a conchis președintele Iohannis.

La rândul său, președintele Consiliului European i-a mulțumit lui Iohannis pentru găzduire și a precizat că reuniunea va pregăti “Uniunea noastră pentru o nouă realitate economică și geopolitică”.

Președintele Klaus Iohannis îi găzduiește miercuri, la Palatul Cotroceni, pe președintele Consiliului European, Charles Michel, și pe prim-miniștrii Belgiei, Croației și Ungariei – Alexander de Croo, Andrej Plenkovic și Viktor Orban. Întâlnirea și dineul de lucru găzduite de șeful statului fac parte din procesul de consultări lansat de Charles Michel pentru pregătirea agendei strategice a UE 2024-2029 ce va fi adoptată la summitul Consiliului European din 27-28 iunie 2024, după alegerile europene.

Organizarea acestei reuniuni în România are o semnificație aparte, ținând cont că actuala agendă strategică pentru perioada 2019-2024, adoptată în timpul primei președinții a României la Consiliul UE, are ca punct de reflecție summitul liderilor europeni de la Sibiu, din 9 mai 2019, când cei 27 de șefi de state sau de guverne au făgăduit să apere o singură Europă, de la est la vest și de la nord la sud.

De asemenea, componența acestui format îi reunește pe șeful Consiliului European, doi lideri longevivi – Klaus Iohannis și Andrej Plenkovic, și liderii țărilor care se succed la președinția Consiliului UE – premierul belgian Alexander de Croo și premierul maghiar Viktor Orban.

Charles Michel a lansat în toamna anului trecut o nouă abordare pentru definirea Agendei Strategice a Uniunii Europene pentru perioada 2024-2029, invitându-i pe liderii statelor membre ale UE la o serie de dineuri restrânse organizate în luna noiembrie 2023 la Berlin, Copenhaga, Zagreb și Paris.

Această lansare a venit după ce șeful Consiliului European a dat startul, la summitul european din iunie 2023, discuțiilor între liderii UE privind următoarea agendă strategică pentru perioada 2024-2029.

Președintele Consiliului European a propus atunci patru mari domenii, precum 1) consolidarea bazei economice și sociale, cu accent tranziția ecologică și digitală, competitivitatea, inovarea, sănătatea); 2) abordarea provocării energetice; 3) consolidarea capacităților noastre de securitate și apărare; și 4) aprofundarea angajamentului cu restul lumii.

Documentul de lucru de atunci plasează “extinderea UE în centrul dezbaterilor”, întrucât, în opinia lui Michel, UE trebuie să decidă ce putere geopolitică dorește să fie, cu peste 30 de state membre.

Tot atunci, liderii celor mai mari zece țări UE, între care Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Klaus Iohannis, au demarat un proces de reflecție strategică privind extinderea UE.

Liderii statelor membre ale UE au făcut deja pași semnificativi cu privire la politica de extindere a Uniunii Europene. Consiliul European de la Granada din octombrie 2023 s-a încheiat cu adoptarea declarației prin care liderii europeni au pus bazele lansării procesului de reflecție privind agenda strategică 2024-2029 și au statuat că extinderea UE este “o investiție geostrategică” și că “atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite”.  La Consiliul European din decembrie 2023 liderii europeni au decis că, în perspectiva unei Uniuni și mai extinse, “atât viitoarele state membre, cât și UE trebuie să fie pregătite în momentul aderării”. De asemenea, șefii de stat și de guvern au stabilit că “lucrările pe ambele planuri ar trebui să înainteze în paralel“, disipând astfel scenarii care susțineau o abordare graduală, cu reformarea internă a UE mai întâi și extinderea Uniunii după ce blocul instituțional european va fi pregătit.

Venind în pregătirea acestor discuții privind agenda strategică și extinderea Uniunii, Comisia Europeană a propus o reformă “pre-extindere” a Uniunii Europene prin care statele candidate la aderare, între care Ucraina, Republica Moldova și țările din Balcanii de Vest, să fie integrate “gradual” în piața unică a UE în timp ce își urmează negocierile aferente procesului de aderare, iar în paralel să fie reformat sistemul decizional al UE prin înlocuirea unanimității cu votul cu majoritate calificată pentru ca deciziile să nu mai fie blocate, în special în domeniile fiscale și politică externă și de securitate comună.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
INTERNAȚIONAL4 hours ago

Volodimir Zelenski cere ”lumii libere” un ”răspuns unit și hotărât” împotriva Iranului și Rusiei pentru a ”preveni răspândirea terorii în întreaga lume”

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Germania va furniza Ucrainei un sistem de apărare antiaeriană Patriot suplimentar, în contextul ”intensificării atacurilor aeriene ruse”

NATO5 hours ago

NATO ”condamnă” atacul Iranului asupra Israelului și ”îndeamnă la reținere”: ”Este esenţial ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să nu devină incontrolabil”

CHINA6 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz a început o vizită de trei zile în China, pe fondul tensiunilor economice și războiului rus din Ucraina

ROMÂNIA7 hours ago

România a absorbit 97% din fondurile alocate în cadrul Politicii de Coeziune 2014-2020, anunță ministrul Adrian Câciu: Țara noastră a primit până în acest moment 23,2 miliarde de euro

G78 hours ago

UE condamnă ferm atacul Iranului asupra Israelului și cere evitarea escaladării situației în regiune. Liderii G7 se reunesc prin videoconferință

ROMÂNIA10 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu: Suntem pe deplin solidari cu poporul israelian în fața atacului Iranului. Condamnăm cu fermitate acest atac

ROMÂNIA10 hours ago

România este alături de Israel în fața atacului Iranului, subliniază președintele Senatului, Nicolae Ciucă: Facem apel la evitarea escaladării situației de securitate din regiune deja extrem de dificilă

ROMÂNIA10 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: România condamnă cu fermitate atacul Iranului împotriva Israelului. Facem apel la evitarea unei noi escaladări în regiune

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Joe Biden condamnă ”în cei mai fermi termeni” atacul Iranului asupra Israelului și îl asigură pe Netanyahu de sprijinul de ”neclintit” al SUA față de securitatea Israelului

NATO2 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

NATO4 days ago

“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că institutele de la Fundeni reprezintă priorități pentru investițiile în sănătate: Nu putem face sănătate performantă în clădiri de 65 de ani

ALEGERI EUROPENE 20241 week ago

Ciolacu, întâlnire cu Scholz la Palatul Victoria: România mizează pe susținerea Germaniei pentru aderarea completă la Schengen și dezvoltarea economiei

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu, la depunerea listei alianței PSD-PNL la europarlamentare: Venim cu o ofertă europeană de stabilitate și de construcție

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Bogdan Ivan: Prin mințile geniale ale tinerilor cercetători, Romania devine una din cele mai importante țări din regiune și chiar un potențial hub pentru tehnologii emergente, cercetare și inovare

NATO1 week ago

Un discurs cât pentru istoria de 75 ani a NATO. Stoltenberg: Europa are nevoie de SUA pentru securitatea sa. Influența aliaților europeni multiplică puterea Americii

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Klaus Iohannis: Viitoarea agendă strategică UE trebuie să se concentreze pe “consolidarea construcţiei europene” privind securitatea, apărarea și extinderea Uniunii

NATO2 weeks ago

Klaus Iohannis apreciază că șansele sale la șefia NATO sunt “rezonabile”: Nu intenţionez nici să mă retrag, nici să negociez altceva

Trending