Cancelarul german Olaf Scholz s-a declarat marţi convins că Suedia şi Finlanda vor putea adera la NATO în curând, informează DPA, potrivit Agerpres.

„Am o mare încredere că acest lucru se va întâmpla foarte rapid”, a spus Scholz după o întrevedere, la Stockholm, cu şefa guvernului suedez Magdalena Andersson.

El nu a menţionat vreo dată anume, dar şi-a exprimat încrederea că cele şapte state membre ale Alianţei Nord-Atlantice care încă nu au ratificat aderarea Suediei şi a Finlandei vor face acest lucru în viitorul apropiat. El s-a referit la Turcia, care a blocat mult timp procedura de aderare.

De partea sa, Magdalena Andersson a dat asigurări că Suedia va respecta acordul convenit de Suedia şi Turcia şi i-a mulţumit lui Olaf Scholz pentru sprijinirea cererii de aderare la NATO.

Protocoalele de aderare la NATO în cazul Finlandei şi Suediei au fost semnate pe 5 iulie la Bruxelles. 

23 de state din cele 30 au ratificat până acum protocoalele de aderare, printre care SUA, Canada, Germania, Lituania, Franţa,Italia și România, conform numărătorii ţinute de Adunarea Parlamentară a NATO. Toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, Finlanda şi Suedia să poată beneficia de prevederile articolului 5. Articolul 5 din tratatul Alianţei Nord-Atlantice prevede declanşarea unui răspuns comun în cazul unui atac împotriva unuia dintre membri.

Președintele Klaus Iohannis a semnat pe 22 iulie decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea protocolului de aderare a Finlandei și a Suediei la NATO, punând capăt procedurii prin care care România a devenit unul dintre primele state aliate care au ratificat aderarea celor două țări scandinave la Alianța Nord-Atlantică.

Finlanda și Suedia au finalizat discuțiile de aderare la sediul NATO din Bruxelles, așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid după soluționarea obiecțiilor Turciei. Ambele țări și-au confirmat în mod oficial dorința și capacitatea de a îndeplini obligațiile și angajamentele politice, juridice și militare pe care le presupune statutul de membru NATO.

Finlanda și Suedia au depus la 18 mai, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pună capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina.

Teheran a transmis răspunsul său la „textul final” elaborat la Viena de către Uniunea Europeană pentru a relansa acordul internaţional din 2015 privind dosarul nuclear iranian, a transmis marţi agenţia oficială iraniană Irna, potrivit AFP, scrie Agerpres.

„Iranul a predat răspunsul său scris la o schiţă a proiectului de acord de la Viena şi a anunţat că un acord va fi încheiat dacă Statele Unite reacţionează cu realism şi flexibilitate”, notează Irna.

După mai multe luni de blocaj, la 4 august discuţiile au fost reluate în capitala austriacă pentru o nouă tentativă de a salva, sub egida UE, acordul internaţional semnat în 2015 între Iran, pe de o parte, şi SUA, Regatul Unit, Franţa, Germania, Rusia şi China, pe de altă parte.

Acest pact, cunoscut şi sub acronimul englez JCPOA, vizează să garanteze caracterul civil al programului nuclear al Iranului, acuzat că încearcă să se doteze cu arma atomică, în pofida dezminţirilor din partea Teheranului.

Însă după retragerea unilaterală a SUA din acest acord, în 2018, Teheranul şi-a încălcat treptat obligaţiile asumate. Obiectivul tratativelor de la Viena, la care SUA participă în mod indirect, este de a repune procesul pe făgaşul său.

La 26 iulie, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a prezentat un proiect de compromis şi le-a cerut părţilor angajate în discuţii să accepte documentul pentru a se evita o „criză periculoasă”.

Mai mult, Josep Borrell a declarat la 8 august că un proiect de 25 de pagini a fost transmis capitalelor implicate pentru a lua decizii privind acceptarea acestuia.

Potrivit purtătorului de cuvânt al lui Borrell, proiectul este un „text final” care avea nevoie de un răspuns afirmativ sau negativ din partea tuturor participanților, întrucât nu mai exista „niciun spațiu pentru negocieri”.

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că Statele Unite sunt pregătite să „încheie rapid o înțelegere” pentru a relansa acordul din 2015 pe baza propunerilor UE.

Ministrul de externe iranian Hossein Amir-Abdollahian a declarat că ţara sa va prezenta până marţi „propunerile sale finale”.

Șeful diplomației UE, Josep Borrell, susține că un acord nuclear restabilit va consolida securitatea regională și globală și va arăta că acordurile internaționale echilibrate sunt posibile în vremuri turbulente.

Ucraina poate exporta 3 milioane de tone de cereale din porturile sale în septembrie și ar putea exporta în viitor 4 milioane de tone lunar, a declarat marți ministrul adjunct al infrastructurii, Iuriy Vaskov, transmite Reuters, preluat de Agerpres.

El a precizat că Ucraina a primit cereri pentru ca 30 de nave să vină în Ucraina în următoarele două săptămâni pentru a exporta cereale.

De la debutul invaziei ruseşti din 24 februarie, exporturile de cereale ale Ucrainei au scăzut semnificativ, pentru că porturile de la Marea Neagră, principala rută pentru livrările de cereale ucrainene, au fost închise de o blocadă rusească, ceea ce a împins în sus preţurile mondiale la alimente şi a provocat temeri că vor exista întreruperi în aprovizionarea cu alimente în ţări din Africa şi Orientul Mijlociu.

Trei dintre porturile ucrainene au fost, însă, deblocate luna trecută în cadrul unui acord între Moscova și Kiev care a făcut posibilă trimiterea a sute de mii de tone de cereale ucrainene către cumpărători.