Connect with us

INTERNAȚIONAL

Emmanuel Macron: De mai bine de 10 ani, SUA au interese strategice care se orientează către China și Pacific. Europenii trebuie să își asigure propria lor protecție

Published

on

© European Union 2020

Președintele francez, Emmanuel Macron, le-a cerut europenilor să înceteze să mai fie „naivi” și să tragă toate învăţămintele replierii strategice a SUA în faţa Chinei, ceea ce, în opinia sa, înseamnă în primul rând asumarea propriei lor protecţii, informează Agerpres.

„Europenii trebuie să înceteze să mai fie naivi. Când ne aflăm sub presiunea puterilor, care uneori îşi înăspresc atitudinea, trebuie să reacţionăm şi să arătăm că avem forţa şi capacitatea de a ne apăra. Nu prin escaladarea situaţiei, ci protejându-ne”, a insistat Macron, ca reacţie la pierderea de către Franţa a unui contract privind vânzarea de submarine Australiei, într-o conferinţă de presă comună cu premierul elen Kyriakos Mitsotakis. 

„Nu este vorba de a găsi alternativă la alianţa cu SUA. Nu este vorba despre o substituire, ci înseamnă să ne asumăm responsabilitatea pilonului european în cadrul NATO şi să tragem concluziile pentru a ne asigura propria protecţie”, a adăugat preşedintele francez, în contextul în care Franța va prelua președinția Consiliului UE la 1 ianuarie 2022. 

Mai mult, Emmanuel Macron a menționat că Statele Unite ale Americii sunt mari prieteni istorici şi aliaţi în ceea ce priveşte valorile, însă „suntem obligaţi să constatăm că, de mai bine de 10 ani, Statele Unite se concentrează în primul rând asupra lor, şi au interese strategice care se reorientează către China şi Pacific”. 

„Este dreptul lor, este vorba despre propria lor suveranitate. Cu acelaşi pragmatism şi cu aceeaşi luciditate trebuie, ca noi,  europenii, să contribuim la propria noastră protecţie”, a subliniat şeful statului francez.

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. Astfel, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, fapt ce a stârnit indignare și furie la Paris. În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice.

Reacția furioasă a Franței pentru această “lovitură în spate” a culminat cu rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei reuniuni a miniștrilor apărării francez și britanic, prevăzută a avea loc la Londra.

Emmanuel Macron şi Joe Biden, au difuzat săptămâna trecută o declarație comună în urma unei conversații telefonice în care au convenit asupra faptului că efectuarea de ”consultări deschise între aliaţi” ar fi ”permis evitarea” crizei provocate de afacerea submarinelor și alianța de securitate și apărare AUKUS.

Întrebat de consecinţele anulării contractului menţionat, Macron a dat asigurări că această situaţie „nu va schimba deloc” strategia ţării sale în regiunea Pacificului. În primul rând pentru că în această zonă (unde se află Noua Caledonie, teritoriul de peste mări al Franţei, şi arhipelagurile care alcătuiesc Polinezia franceză – n.r.) trăiesc un milion de francezi şi sunt desfăşuraţi aici 8.000 de militari francezi, a amintit Macron.

„Franţa este o putere în Indo-Pacific, iar pentru Franţa consecinţele anulării contractului cu Australia sunt limitate”, a mai spus Macron. 

Tot în acest sens, președintele Franței a  a semnat cu premierul elen, aflat în vizită la Paris, un contract militar ce va include angajamente din partea Greciei de a achiziționa nave de război și avioane de luptă franceze în valoare de aproximativ 5 miliarde de euro, precum și o clauză privind asistența reciprocă în domeniul apărării. 

NATO

Secretarul general adjunct al NATO exclude orice negociere a prezenței militare aliate în România: Nu este problema Federaţiei Ruse

Published

on

© NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a exclus vineri orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre din Europa de Est, după ce Rusia a cerut ca toate trupele străine și echipamentele militare grele să fie retrase din ţările care au aderat la Alianţa Nord-Atlantică după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria.

”Răspunsul nostru a fost şi rămâne la fel de clar şi de transparent: nu există în niciun fel o modalitate de a negocia, de a compromite postura militară a NATO pe teritoriul ţărilor NATO. Este treaba NATO unde şi în ce configuraţie, în funcţie de nevoile de securitate, ne aşezăm prezenţa militară în ţările NATO”, a scris el pe pagina sa de Facebook, cu referire la o intervenție pe care a avut-o la postul de televiziune Digi24.

Ca o ilustrare a complexităţii situaţiei de securitate din Europa, diplomaţia rusă a ales chiar ziua de vineri a întrevederii dintre Lavrov şi Blinken pentru a insista asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria, dar lista cuprinde în total 14 ţări din fostul bloc comunist, o cerință respinsă însă cu fermitate de România și Bulgaria.

România a reacționat prompt, prin Ministerul Afacerilor Externe care a respins ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO, iar președintele Klaus Iohannis a decis convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe tema situației de securitate de la Marea Neagră și de pe flancul estic. “O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri”, a transmis MAE român, care precizat suplimentar că “autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate”.

”Nu este problema Federaţiei Ruse, aşa cum noi nu spunem Federaţiei Ruse unde să îşi pună sau să nu îşi pună propriile forţe pe teritoriul său. Ceea ce spunem Federaţiei Ruse este că e totalmente anacronic şi este o întoarcere în timp istoric către zone complicate ale istoriei europene, ideea că poţi să ameninţi cu incursiune militară un stat vecin, suveran, independent şi democratic din Europa”, a adăugat Mircea Geoană.

”Aceasta este linia cu adevărat roşie, nu cea pe care o spune şeful diplomaţiei de la Moscova”, a insistat secretarul general adjunct al NATO.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, şi ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, au avut vineri o întâlnire de o oră şi jumătate, la Geneva, considerată o reuniune de “cod roșu diplomatic” pe fondul tensiunilor în creștere și al riscurilor unei invazii militare a Rusiei în Ucraina, la capătul căreia cei doi șefi ai diplomațiilor au afirmat, în conferinţe de presă separate, că Statele Unite au promis un răspuns scris săptămâna viitoare asupra cererilor Moscovei cu privire la arhitectura de securitate europeană, după care va avea loc o nouă întâlnire la acelaşi nivel. Cu toate acestea, răspunsul SUA va avea în vedere o “regulă inviolabilă”, după cum a fost descrisă de Blinken: “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Antony Blinken și Serghei Lavrov au stabilit că SUA vor oferi un răspuns la propunerile Rusiei, însă Washington-ul invocă o “regulă inviolabilă”: Nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa

Published

on

© Antony Blinken/ Twitter

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, şi ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, au avut vineri o întâlnire de o oră şi jumătate, la Geneva, considerată o reuniune de “cod roșu diplomatic” pe fondul tensiunilor în creștere și al riscurilor unei invazii militare a Rusiei în Ucraina, la capătul căreia cei doi șefi ai diplomațiilor au afirmat, în conferinţe de presă separate, că Statele Unite au promis un răspuns scris săptămâna viitoare asupra cererilor Moscovei cu privire la arhitectura de securitate europeană, după care va avea loc o nouă întâlnire la acelaşi nivel. Cu toate acestea, răspunsul SUA va avea în vedere o “regulă inviolabilă”, după cum a fost descrisă de Blinken: “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”.

Am convenit asupra prezentării unor răspunsuri scrise săptămâna viitoare pentru propunerile noastre”, a spus Lavrov la conferinţa de presă ulterioară întrevederii cu Blinken, subliniind că au convenit amândoi că ”un dialog rezonabil este necesar” astfel încât ”emoţia să scadă”.

Ministrul de externe rus a fost primul care s-a adresat presei după reuniunea desfășurată la Hotelul Wilson din Geneva.

”Nu ştiu dacă suntem pe calea cea bună, voi şti când vom avea răspunsul” din partea SUA, a indicat Lavrov, adăugând că a mai stabilit cu Blinken ca ulterior să se desfăşoare ”un nou contact la (acelaşi) nivel”, apreciind totodată că o întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Joe Biden deocamdată este prematură. Conform agenţiei RIA, o nouă întrevedere Lavrov-Blinken ar urma să fie organizată în februarie, informează Agerpres.

Deși a indicat că Rusia nu are pretenții asupra unor zone de influență, Moscova a cerut Washingtonului în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi renunţarea la manevrele şi desfăşurările de trupe ale NATO în Europa de Est.

Ca o ilustrare a complexităţii situaţiei, diplomaţia rusă a ales chiar această zi a întrevederii dintre Lavrov şi Blinken pentru a insista asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria, dar lista cuprinde în total 14 ţări din fostul bloc comunist, o cerință respinsă însă cu fermitate de România și Bulgaria. România a reacționat prompt, prin Ministerul Afacerilor Externe care a respins ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO, iar președintele Klaus Iohannis a decis convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe tema situației de securitate de la Marea Neagră și de pe flancul estic. “O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri”, a transmis MAE român, care precizat suplimentar că “autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate”.

De cealaltă parte, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat că va continua dialogul cu Moscova, dar a cerut Rusiei să-şi retragă trupele masate la graniţa cu Ucraina, transmite AFP, potrivit Agerpres.

După discuţii ”sincere şi substanţiale” desfăşurate la Genera cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, Blinken a confirmat la conferinţa de presă ulterioară acestei întrevederi că săptămâna viitoare Washingtonul va prezenta Moscovei ”idei” sub forma unor răspunsuri scrise.

Totuşi, el nu a precizat dacă va fi vorba despre un răspuns la cererile foarte precise şi detaliate pe care Moscova le-a transmis Washingtonului asupra arhitecturii de securitate în Europa.

Aceasta nu a fost o negociere, ci un schimb sincer de preocupări și idei. I-am spus clar ministrului Lavrov că există anumite chestiuni și principii fundamentale pe care Statele Unite și partenerii și aliații noștri se angajează să le apere. (…) a auzit de la noi și de la mine ceea ce pentru noi este o regulă inviolabilă: nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa“, a spus Blinken, conform declarațiilor furnizate de Departamentul de Stat.

Șeful Departamentului de Stat a mai arătat că a discutat cu Lavrov despre “calea de urmat” și a subliniat că Rusia are două opțiuni, “calea diplomației, care poate duce la pace și securitate, sau calea care va duce doar la conflict, consecințe grave și condamnare internațională”.

Statele Unite și aliații și partenerii noștri din Europa sunt pregătiți să întâmpine Rusia pe oricare dintre cele două căi și vom continua să fim alături de Ucraina“, a adăugat el, precizând că se va întoarce la Washington pentru consultări cu președintele Biden, cu echipa de securitate națională a administrației SUA, cu membrii Congresului și cu aliații și partenerii SUA.

Antony Blinken și Serghei Lavrov s-au întâlnit la Geneva pentru a căuta o “portiţă de ieşire diplomatică” din criză

Șeful diplomației americane s-a prezentat la aceste discuții cu omologul rus, care urmează dialogului precedent de la Geneva, Consiliului NATO – Rusia și reuniunii OSCE, fortificat din punct de vedere diplomatic după vizite la Kiev, unde a reafirmat sprijinul SUA pentru suveranitatea Ucrainei și a anunțat deblocarea unui ajutor de securitate de 200 de milioane de dolari, dar și la Berlin.

Șefii diplomațiilor așa-numitei “cvadrilaterale transatlantice” – SUA, Marea Britanie, Franța și Germania – s-au întrunit joi la Berlin pentru a reafirma disponibilitatea lor de a impune Rusiei consecințe masive și costuri economice severe dacă va interveni militar în Ucraina, acolo unde SUA au anunțat sancțiuni împotriva unor agenți ruși, acuzați de activități de influențare și destabilizare a Ucrainei și au transmis mesajul că “Rusia nu are forța Occidentului unit“.

Tot la Berlin, dar marți, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

“Aliații NATO sunt pregătiți să analizeze modul în care putem consolida liniile de comunicații militare și civile. De asemenea, încurajăm Rusia să revină asupra deciziei sale de a întrerupe legăturile diplomatice cu NATO. Ar trebui să abordăm, de asemenea, securitatea europeană, nu în ultimul rând situația din Ucraina și din jurul acesteia. Aliații NATO sunt, de asemenea, pregătiți să discute propuneri concrete privind modul de reducere a riscurilor și de sporire a transparenței în ceea ce privește activitățile militare; și cum să reducem amenințările spațiale și cibernetice”, a precizat el, într-un semnal clar de respingere a cerințelor Rusiei, inclusiv în ceea ce privește România.

Însă, a avertizat Stoltenberg, NATO va asculta îngrijorările Rusiei fără a face compromisuri. “Așadar, NATO este pregătită, iar aliații NATO sunt pregătiți să se implice și să asculte preocupările pe care le-ar putea avea Rusia. Dar nu vom face compromisuri cu privire la principiile fundamentale cum ar fi dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propria cale și capacitatea NATO de a proteja și apăra toți aliații. (…) Vom continua să ne consultăm foarte îndeaproape între aliații NATO, și cu partenerii noștri, inclusiv, bineînțeles, cu Uniunea Europeană“, a spus el.

Ideea unei propuneri europene pentru o ordine europeană de securitate și stabilitate bazată pe reguli a fost și pe buzele lui Emmanuel Macron, care a prezentat miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, prioritățile președinției franceze a Consiliului UE. El a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”. În schimb, șeful diplomației europene Josep Borrell a precizat că UE nu va înainta propriile propuneri de securitate Rusiei.

Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației. Moscova a transportat echipament militar în regiune și a comasat peste 125.000 de soldați la granița cu Ucraina.

Continue Reading

ONU

Secretarul general al ONU apreciază că lumea se află într-o situație mai rea decât acum cinci ani și consideră că diplomația este ”cea mai rațională cale” în criza Rusia-Ucraina

Published

on

© United Nations/ Facebook

Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a apreciat că ”cea mai rațională metodă” de a rezolva criza de la granița ucraineană este prin ”diplomație și discuții serioase”, iar o invazie a Rusiei în Ucraina, în legătură cu care speră să se înșele, va avea ”consecințe teribile”.

Într-un interviu pentru Associated Press, citat de Digi24, acordat în ajunul prezentării priorităților sale pentru 2022 în fața celor 193 de națiuni membre ale ONU, Antonio Guterres și-a exprimat îngrijorarea pentru situația actuală globală, despre care crede că este mai rea decât acum cinci ani din cauza pandemiei de COVID-19, a crizei climatice și a tensiunilor geopolitice care se fac răspunzătoare pentru declanșarea conflictelor în mai multe zone pe glob.

Acesta a menționat că apelul său la pace, lansat în prima zi a primului său mandat în fruntea Națiunilor Unite, la 1 ianuarie 2017, și prioritățile pe care le-a detaliat atunci, și anume prevenirea conflictelor și abordarea inegalităților globale și a crizei climatice, nu s-au schimbat.

”Secretarul general al ONU nu are nicio putere. Noi putem doar influența, convinge, media, dar nu am nicio putere”, a explicat Guterres care sunt limitele postului pe care îl deține, despre care credea înainte de a-l prelua că oferă oportunitatea ”de a construi poduri în vederea identificării unor soluții care să fie în beneficiul tuturor celor implicați”.

Guterres a evidenția trei priorități imediate care ”mă preocupă enorm”:

  • lipsa vaccinărilor în mari părți ale lumii, în special în Africa;
  • necesitatea de a reduce emisiile cu 45% în acest deceniu pentru a atinge obiectivul de menținere a temperaturii globale la 1,5 grade Celsius
  • situația financiară ”extrem de nedreaptă” din lume, care favorizează țările bogate.

”Avem nevoie de o reformă profundă în sistemul nostru financiar internațional pentru a ne asigura că există mai multă dreptate în modul în care sunt disponibile resursele pentru a permite ca redresarea să fie posibilă peste tot”, a subliniat oficialul ONU.

Referitor la o altă problemă majoră, Guterres a subliniat că poporul afgan nu poate fi pedepsit colectiv pentru ”lucrurile greșite care sunt făcute de talibani”, astfel că este absolut esențial să se mărească masiv ajutorul umanitar ”pentru că afganii se află într-o situație disperată, cu riscuri de moarte prin foamete” și boli, într-o iarnă friguroasă cu COVID-19.

”Mai mult de jumătate din populație are nevoie disperată de ajutor umanitar”, a spus el, iar banii trebuie injectați în economie pentru a asigura funcționarea băncilor afgane și pentru ca medicii, profesorii, inginerii și alți lucrători să fie plătiți pentru a preveni colapsul economic al țării.

Fostul prim-ministru al Portugaliei și fost Înalt Comisar al ONU pentru refugiaţi,Antonio Guterres a preluat ștafeta de la Ban Ki-moon pe data de 1 ianuarie 2017. 

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN14 mins ago

Olaf Scholz îl primește marți, la Berlin, pe Emmanuel Macron, după împlinirea a 59 de ani de la “reconcilierea franco-germană” prin Tratatul de la Elysee

NATO48 mins ago

Secretarul general adjunct al NATO exclude orice negociere a prezenței militare aliate în România: Nu este problema Federaţiei Ruse

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Antony Blinken și Serghei Lavrov au stabilit că SUA vor oferi un răspuns la propunerile Rusiei, însă Washington-ul invocă o “regulă inviolabilă”: Nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa

Vlad Nistor2 hours ago

Vlad Nistor: Franța încearcă să umple un vid pe partea de securitate după retragerea Regatului Unit din UE

ONU3 hours ago

Secretarul general al ONU apreciază că lumea se află într-o situație mai rea decât acum cinci ani și consideră că diplomația este ”cea mai rațională cale” în criza Rusia-Ucraina

Vlad Nistor3 hours ago

Vlad Nistor: O prezență militară suplimentară din partea Franței și a SUA sub egida NATO în România, pentru contracararea Rusiei, fundamentată de poziția de aliat de nădejde a țării

Vlad Nistor4 hours ago

Vlad Nistor: Operațiunea militară a Federației Ruse la granița cu Ucraina, desfășurată pentru a convinge o bună parte a societății de forța regimului Putin

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Finanțelor, despre când ar putea adopta România moneda euro: ”Anul 2029 este o țintă viabilă”

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Finlanda a primit de la Comisia Europeană 271 de milioane de euro prefinanțare în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență

NATO5 hours ago

Klaus Iohannis a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării pe fondul situației de securitate de la Marea Neagră și de pe flancul estic al NATO

INTERVIURI7 hours ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda1 day ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE2 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE2 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending