Connect with us

U.E.

Emmanuel Macron definește Franța, Germania și Polonia drept ”marile puteri europene”: Purtăm responsabilitatea pentru viitorul Europei

Published

on

© premier.gov.pl

Președintele francez, Emmanuel Macron, a cerut luni legături mai strânse cu Polonia în viitorul Uniunii Europene fără Marea Britanie, în securitatea europeană și în relațiile cu Rusia.

Emmanuel Macron a salutat luni, la Varşovia, o schimbare în relaţiile cu Polonia, situându-le în contextul Brexit-ului și vorbind în cursul unei conferințe comune de presă cu omologul său polonez despre cooperarea energetică și în domeniul industriei militare, despre abordarea Parisului în raport cu Rusia, pe care Varșovia o privește drept o amenințare, dar și despre organizarea unui summit al Triunghiului de la Weimar, format împreună de Franța, Germania și de Polonia. 

El a spus că cele trei țări ”poartă responsabilitatea pentru viitorul Europei” și ar trebui să reia acest rol, mai ales după plecarea Marii Britanii săptămâna trecută, precizează Euronews.

Ulterior, după discuțiile cu premierul Mateusz Morawiecki, Macron a spus că vizita sa în Polonia, prima a unui președinte francez din 2013 încoace a fost ”destul de specială, la câteva zile după Brexit”.

”Arată și voința noastră, între partenerii strategici, marile puteri europene, de a putea … reactiva un dialog productiv și să facem Europa noastră mai puternică, mai suverană, mai unită”, a spus liderul francez, citat de Euronews.

Emmanuel Macron și Mateusz Morawiecki au semnat, de altfel, o declarație de cooperare în domeniul politicii europene.

De asemenea, răspunzând îngrijorărilor polonezilor în legătură cu deschiderea sa faţă de Moscova şi criticile sale la adresa NATO, Macron a afirmat ataşamentul său faţă de Alianţa Nord-Atlantică şi angajamentul Franţei faţă de flancul estic, invocând participarea a circa patru mii de soldaţi francezi la exerciţii şi la patrule în această regiune.

“Franţa nu este nici pro-rusă, nici anti-rusă. Ea este pro-europeană”, a spus el, promiţând un “dialog politic exigent” cu Rusia.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a început luni o vizită oficială de două zile în Polonia, prima sa vizită în această țară și întâia deplasare oficială bilaterală a unui lider de la Elysee la Varșovia din 2013 încoace, o relație marcată de viziuni divergente atât la nivelul Uniunii Europene, în ce privește clima și valorile europene, cât și la nivelul relațiilor internaționale, unde Franța dorește o apropiere față de Rusia, iar Polonia este un aliat cheie al SUA în Europa Centrală și de Est cu relații precare cu Moscova. Totodată, vizita lui Macron în Polonia reprezintă prima sa deplasare oficială din acest an și ea are loc la câteva zile după ce Marea Britanie a devenit primul stat din istorie care s-a retras din UE, care a revenit la formula de 27 de state membre.

Polonia este cea de-a 21-a dintre cele 27 de ţări ale UE în care s-a deplasat Emmanuel Macron, care are drept obiectiv să le viziteze pe toate în timpul mandatului său de cinci ani la preşedinţie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează miercuri o amplă dezbatere privind inteligența artificială în vederea reglementării acestui sector

Published

on

Comisia Europeană va lansa miercuri o amplă dezbatere privind inteligența artificială, cu scopul de a reglementa acest sector aflat în plină dezvoltare și dominat în matere parte de SUA și China, anunță AFP, citat de Agerpres.

Executivul european speră să prezinte spre finalul anului o propunere legislativă în acest sens, după ce va avea mai multe consultări cu părțile avizate, și anume companii, sindicate, societate civilă, dar și guvernele celor 27 de state membre ale UE.

Printre subiectele sensibile se află recunoașterea facială în masă. ”Ceea ce am văzut la Hong Hong Kong m-a înspăimântat cu adevărat”, a precizat vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

În timpul manifestaţiilor de amploare contra Beijingului, ”oamenii au primit un mesaj pe smartphone: <<Ştim că sunteţi acolo, ar trebui să vă întoarceţi acasă>>. Acesta nu este un sprijin pentru libertatea de asociere sau de exprimare”, a deplâns Vestager.

Aceasta se gândește la o interdicție, care ar avea nevoie de sprijinul statelor membre și preconizează un amplu proces de consultări.

Fostul ministru danez al finanțelor care, pe lângă domeniul digital se ocupă și de respectarea regulilor concurenței în Uniunea Europeană, a insista pe faptul că de orice viitoare reglementare vor trebui să beneficieze nu doar marile companii, ci și întreprinderile mici și mijlocii.

”Va trebui să găsim mijloace pentru ca micile firme ambiţioase care vor să lucreze în aceste domenii să poată face asta în mod efectiv”, a explicat Vestager.

Parlamentul European a adoptat la 12 februarie o rezoluție prin care solicită un set puternic de drepturi pentru a proteja consumatorii în contextul inteligenței artificiale și a proceselor decizionale automatizate, potrivit unui comunicat al Legislativului european.

”Oamenii trebuie să poarte întotdeauna răspunderea finală și să poată revoca deciziile adoptate în contextul unor servicii profesionale, precum profesiile medicale, juridice și contabile, precum și serviciile bancare”, au subliniat europarlamentarii.

Aceștia au îndemnat Comisia Europeană să prezinte propuneri pentru a adapta normele de siguranță ale UE pentru produsele (de exemplu, in cazul directivelor privind echipamentele tehnice și siguranța jucăriilor) astfel încât să existe garanția că utilizatorii și consumatorii sunt informați în legătură cu modul de utilizare a acestor produse si sunt protejați de vătămări, iar în același timp producătorilor le sunt clare obligațiile care le revin.

Continue Reading

U.E.

Miniștrii de resort din UE discută propunerea lui Charles Michel privind viitorul buget multianual înaintea summitului special al Consiliului European

Published

on

© Council of the European Union

Formațiunea Afaceri Generale a Consiliului Uniunii Europene se reunește astăzi pentru a pregăti reuniunea specială a Consiliului European privind cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027, care va avea loc pe data de 20 februarie.

Înainte de summit, președintele Consiliului European, Charles Michel ,a avut discuții individuale cu cei 27 de lideri ai statelor membre cu privire la următorul buget pe termen lung al UE. Pe baza acestor consultări,  Michel a prezentat, la 14 februarie 2020, o propunere privind dimensiunea totală a bugetului și modul în care este alocat. 

Șefii de stat sau de guvern din UE vor discuta despre bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027 în cadrul unei reuniuni extraordinare a Consiliului European, care va avea loc la 20 februarie 2020. Președintele Consiliului European a afirmat în scrisoarea sa de invitație: „A sosit momentul să ajungem, la nivelul nostru, la un acord privind cadrul financiar multianual.”

În acest sens, Charles Michel a propus vineri un cadru financiar multianual 2021-2017 construit din contribuția a 1,074% din Venitul Național Brut (VNB) al fiecărui stat membru, o alocare aflată sub cea cuprinsă de Comisia Europeană în propunerea sa de buget din 2018 (1,11%) și mult sub dorința politică a Parlamentului European (1,3%).

Conform unui document obținut de CaleaEuropeană.ro și care reprezintă varianta de lucru a concluziilor Consiliului European extraordinar din 20 februarie, propunerea lui Michel se referă la un buget de 1.094 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani, reprezentând 1,074% din VNB-ul fiecărui stat membru. Această variantă bugetară se situează peste cea a fostei președinții finlandeze – de 1,07% din VNB – propunere oricum respinsă de statele membre.

În linii mari, privit în raport comparativ cu propunerea Comisiei Europene din 2018, documentul de concluzii pregătit de președintelui Consiliului European prevede reducerea fondurilor pentru politica de coeziune și o creștere a finanțărilor pentru rubrica resurse naturale și mediu, care cuprinde politica agricolă comună și ambițiilor ambițiile europene în privința mediului. Tăierile care reies din analiza comparativă cu propunerea de buget a Comisiei Europene se adaugă reducerilor prevăzute de executivul european prin comparație cu actualul CFM 2014-2020.

Miniștrii de resort vor face schimb de opinii pe această bază.

Amintim că președintele Klaus Iohannis i-a precizat lui Charles Michel, în cadrul întrevederii de pe 7 februarie, că România  susține un buget multianual ambițios, preferabil la nivelul celui propus de Comisia Europeană, și finanțarea corespunzătoare a politicii de coeziune și a politicii agricole comune, cu accent pe menținerea regulii N+3 sau a unei reguli N+2 pentru accesarea fondurilor de coeziune și a majorării plăților directe în agricultură.

Continue Reading

U.E.

Președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, în vizită la Bruxelles. Acesta se va întâlni cu Serghei Stanișev, Frans Timmermans și David Sassoli

Published

on

© Marcel Ciolacu/ Facebook

Președintele interimar al Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, președinte al Camerei Deputaților, a început luni o vizită de lucru la Bruxelles, în încercarea de a readuce partidul la ”masa dialogului european”.

Cu prilejul acestei vizite, Ciolacu va avea mai multe întrevederi cu oficiali europeni, printre aceștia numărându-se președintele Partidului Socialiștilor Europeni, Serghei Stanișev, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, responsabil cu Pactul Ecologic European, Frans Timmermans, și cu președintele Parlamentului European, David Sassoli, membru al Grupului S&D din Legislativul european, familie politică din care face parte și PSD, potrivit unor surse PSD. 

”Îmi doresc și cred că este o necesitate ca PSD să își recâștige dimensiunea sa de partid european. Trebuie să ne reconectăm la Europa. Este nevoie să reluăm dialogul și să consolidăm relația cu prietenii și cu partenerii din familia noastră europeană. Acesta este drumul PSD, acesta este drumul României! PSD trebuie să revină la masa dialogului european și să nu ne mai întoarcem la atitudini închise, neconstructive și fără finalitate”, a declarat Ciolacu într-o postare pe Facebook.

Vizita are loc în contextul în care PSD s-a izolat sub conducerea lui Liviu Dragnea de familia socialiștilor europeni.

Dovadă în acest sens stă decizia anunțată de președintele PES Serghei Stanișev la 11 aprilie 2019.

Citiți și:
Partidul Socialiștilor Europeni anunță ”înghețarea relațiilor cu PSD” până când ”Guvernul României își clarifică angajamentul față de respectarea statului de drept”. Apartenența PSD la familia socialiștilor europeni va fi discutată în iunie

La acel moment, acesta îi informa ”pe șefii de guverne, comisarii și liderii de partid că, până când Guvernul României își clarifică angajamentul față de respectarea statului de drept și respectarea recomandărilor Comisiei Europene, conducerea PES va considera relațiile cu PSD înghețate”, decizie pe care Partidul Social Democrat a calificat-o drept una ”inadmisibilă”. 

Citiți și:
Partidul Social Democrat, prima reacție după ce PES a anunțat înghețarea relațiilor: Aşteptăm cu interes să ne spună concret care sunt aspectele care îi îngrijorează

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending