Departamentul de Justiție al Statelor Unite a anunțat vineri primul transfer al unor fonduri rusești confiscate cu scopul de a ajuta Ucraina, informează AFP, citat de Agerpres.

”Anunţ astăzi că am autorizat primul transfer al unor fonduri ruseşti confiscate, destinate Ucrainei”, a spus Merrick Garland, adăugând că activele au fost confiscate ca urmare a inculpării oligarhului Konstantin Malofeev în luna aprilie.

#ThisWeekatJustice Attorney General Merrick B. Garland Met with Ukrainian Prosecutor General Andriy Kostin; Justice Department Announced Publication of Second Volume of National Firearms Commerce and Trafficking Assessment; and more pic.twitter.com/OR1juOW36r

— Justice Department (@TheJusticeDept) February 3, 2023

Aceste fonduri vor merge către Departamentul de Stat ”pentru a sprijini poporul ucrainean”, a precizat procurorul general al SUA, Merrick Garland, potrivit CNN.

Procurorul general ucrainean Andrii Kostin, prezent alături de el, a salutat acest transfer ”în valoare de 5,4 milioane de dolari” pentru ”reconstruirea Ucrainei” .”Toţi ucrainenii au suferit, într-un fel sau altul, de pe urma acestui război. Trebuie să ne asigurăm că poporul ucrainean primeşte despăgubiri pentru pagubele enorme suferite”, a precizat acesta pe Twitter.

Signing the Memorandum of Understanding between the @TheJusticeDept and @GP_Ukraine has contributed to yielding concrete results. Grateful to Attorney General, War Crimes Accountability Team & #KleptoCapture Task Force for their resolute efforts on the legal front. 2/3

— Andriy Kostin (@AndriyKostinUa) February 3, 2023

Miliardarul rus Konstantin Malofeev este considerat una din principalele surse de finanţare a separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei. El a fost acuzat de ”încercarea de a se sustrage de la sancţiuni prin folosirea unor complici pentru a achiziţiona şi a conduce în secret instituţii de presă din toată Europa”, potrivit Washingtonului.

Amintim că SUA și partenerii săi au lansat la mijlocul lunii martie a anului trecut, la scurt timp după ce Rusia a pornit războiul împotriva Ucrainei, un grup de acțiune internațional menit să identifice și să confiște bunurile oligarhilor ruși sancționați.

Grupul de acțiune, format din Ministerul de Finanțe și Ministerul Justiției sau Ministerul de Interne din fiecare jurisdicție membră, s-a angajat să își folosească autoritățile respective, în colaborare cu alte ministere corespunzătoare, pentru a colecta și a face schimb de informații în vederea luării de măsuri concrete, inclusiv sancțiuni, înghețarea activelor și confiscarea acestora, precum și urmărirea penală.

Pentru a asigura o bună coordonare la nivel european în vederea punerii în aplicare a sancțiunilor împotriva oligarhilor ruși și belaruși, Comisia Europeană a lansat în aceeași perioadă grupul operativ ”Înghețare și confiscare”.

El este format din Comisie, din punctele de contact naționale din fiecare stat membru, din Eurojust și Europol, precum și din alte agenții și organisme ale UE, după caz.

Acesta coordonează acțiunile statelor membre ale UE, Eurojust, Europol și ale altor agenții în vederea popririi și, în cazul în care legislația națională permite acest lucru, a confiscării activelor oligarhilor ruși și belaruși.

Cele 30 de state aliate NATO și-au exprimat vineri îngrijorarea, într-o declarație comună semnată și de Finlanda și Suedia, ca state invitate să adere la Alianță, față de faptul că Rusia nu își îndeplinește obligațiile care decurg din noul Tratat START privind stabilitatea strategică și reducerea armelor nucleare.

“Aliații NATO sunt de acord că noul Tratat START contribuie la stabilitatea internațională prin limitarea forțelor nucleare strategice ale Rusiei și SUA. Prin urmare, observăm cu îngrijorare că Rusia nu a reușit să respecte obligațiile obligatorii din punct de vedere juridic în temeiul noului Tratat START”, se arată într-o declarație emisă vineri de Consiliul Nord-Atlantic.

#NATO Allies agree the #NewSTART Treaty contributes to international stability. We note with concern that #Russia has failed to comply with legally-binding obligations, including on inspection, & call on Russia to fulfil its obligations under the Treaty.https://t.co/TgHp5ZYFaZ

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) February 3, 2023

Aliații arată că refuzul Rusiei de a convoca o sesiune a Comisiei consultative bilaterale în termenul stabilit prin tratat și de a facilita activitățile de inspecție ale SUA pe teritoriul său începând cu august 2022 împiedică Statele Unite să își exercite drepturi importante în temeiul tratatului și subminează capacitatea Statelor Unite de a verifica în mod adecvat respectarea de către Rusia a limitelor centrale ale tratatului.

“Statele Unite respectă noul Tratat START”, mai subliniază statele aliate.

Aliații NATO continuă să considere că un control eficient al armelor reprezintă o contribuție esențială la obiectivele noastre de securitate.

Consiliul Nord-Atlantic precizează că noul Tratat START rămâne în interesul securității naționale al tuturor statelor, inclusiv al aliaților NATO.

“Aliații NATO au salutat acordul din februarie 2021 dintre Statele Unite și Federația Rusă privind prelungirea cu cinci ani a Noului Tratat START. Cu toate acestea, nerespectarea de către Rusia subminează viabilitatea Noului Tratat START. Facem apel la Rusia să își îndeplinească obligațiile care îi revin în temeiul tratatului prin facilitarea inspecțiilor New START pe teritoriul rus și prin revenirea la participarea la organismul de punere în aplicare a tratatului”, a mai transmis Alianța.

Statele Unite au acuzat marți Rusia că a încălcat Noul Tratat START, ultimul pilon major al controlului armelor nucleare după Războiul Rece între cele două țări. Washingtonul spune că Moscova refuză să permită activități de inspecție pe teritoriul său.

Tratatul a intrat în vigoare în 2011 și a fost prelungit în 2021 pentru încă cinci ani, fiind una dintre primele și singurele acțiuni comune ale președintelui american Joe Biden și ale omologului său rus, Vladimir Putin.

Prelungirea noului Tratat START asigură limite verificabile pentru ICBM-urile, SLBM-urile și bombardierele grele până la data de 5 februarie 2026. Regimul de verificare al noului Tratat START permite SUA să monitorizeze modul în care Rusia se conformează cu obligațiile ce decurg din tratat și oferă o perspectivă mai mare asupra poziției nucleare a Rusiei, inclusiv prin schimburi de date și inspecții la fața locului care permit inspectorilor americani să urmărească forțele și instalațiilor nucleare rusești.

Noul Tratat START, semnat în 2010 de președinții Barack Obama și Dmitri Medvedev – ultimul tratat major dintre SUA şi Rusia -, limitează arsenalele celor două ţări la 800 numărul de lansatoare şi bombardiere grele şi la 1.550 numărul focoaselor nucleare, adică o reducere de aproape 30% comparativ cu limita anterioară stabilită în 2002.

Cele două țări dețin împreună aproximativ 90% din focoasele nucleare ale lumii.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova a respins joi, în mod categoric, declarațiile ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, care a acuzat Occidentul că ar pregăti Republica Moldova să urmeze scenariul Ucrainei și să devină o anti-Rusie.

“Respingem categoric declarațiile șefului diplomației ruse, care nu corespund adevărului și fac parte din retorica amenințătoare deja bine cunoscută a diplomației ruse. Ținem să amintim părții ruse că drumul pe care merge R. Moldova este calea aderării la Uniunea Europeană. Acesta este proiectul de țară susținut de cetățeni. R. Moldova ca stat și moldovenii indiferent de preferințele politice sau geopolitice își doresc Pace, Libertate și Democrație. Vom aprecia ca toate țările lumii, inclusiv Federația Rusă, să respecte decizia poporului nostru. R. Moldova și-a ales clar viitorul, iar acest viitor este parte a lumii libere” a declarat Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al diplomației de la Chișinău.

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat joi că Occidentul caută să transforme Republica Moldova, fostă republică sovietică, în ”următoarea Ucraină”.

”Este avută acum în vedere R.Moldova pentru acest rol”, a susţinut Lavrov într-un interviu pentru televiziunea publică rusă Rossia-24 şi pentru agenţia oficială RIA Novosti, relatează Agerpres.

În opinia lui Lavrov, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, ”este nerăbdătoare să intre în NATO”.

”Ea are cetăţenie română şi este pregătită să se unească cu România şi, în general, este dispusă la orice”, a afirmat Lavrov.

Invazia Rusiei în Ucraina determină Republica Moldova să se gândească dacă nu cumva țara trebuie să renunțe la neutralitatea consacrată prin constituție și să se integreze într-o “alianță mai mare” a spus președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, într-un interviu pentru Politico Europe, după ce a fost întrebată despre o potențială aderare la NATO.

În răspunsul său, Sandu a avut grijă să nu menționeze numele NATO, anatemă pentru președintele rus Vladimir Putin, care încearcă deja să destabilizeze guvernul pro-UE al Moldovei. Rusia a avertizat împotriva unei cooperări militare suplimentare între Moldova și aliații occidentali.

În schimb, Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE la data de 3 martie 2022, iar la 23 iunie 2022 a primit statutul de țară candidată la Uniunea Europeană.