Relația Uniunii Europene cu China este una care contează și care trebuie să funcționeze pentru a aborda provocările dintr-o lume cu fricțiuni geopolitice în creștere, dar relațiile comerciale și economice dintre cele două părți trebuie să fie mai echilibrate și reciproc avantajoase, au transmis joi, la unison, de la Beijing, președintele Consiliului European, Charles Michel, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Liderii celor două instituții ale UE au participat la cel de-al 24-lea summit UE-China, unde a avut întrevederi cu președintele Chinei, Xi Jinping, și cu premierul chinez, Li Qiang.

Potrivit unei declarații comune von der Leyen – Michel, summitul a reprezentat o oportunitate de a se angaja cu China după o perioadă de intensificare a contactelor și dialogurilor bilaterale. Vizitele la nivel înalt și dialogurile la nivel înalt privind chestiuni strategice și de politică externă, drepturile omului, precum și comerțul și economia, clima și mediul, digitale au deschis calea pentru summit, demonstrând angajamentul UE de a se angaja cu China. UE a evidențiat necesitatea unor progrese concrete în urma acestor discuții.

“Relația UE-China este una care contează. Dar trebuie să facem ca relațiile noastre comerciale și economice să fie mai echilibrate și reciproc avantajoase. Vom continua să depunem eforturi pentru oportunități egale pentru companiile noastre. Ziua de astăzi ar trebui să fie un prim pas. De asemenea, ne bazăm pe China, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, să protejeze Carta ONU și, în special, suveranitatea și integritatea teritorială a tuturor țărilor. Vom continua să colaborăm cu China pe baza transparenței, a predictibilității și a reciprocității.”, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel.

Press conference after the #EUChina summit ↓ https://t.co/OJ2jsd8hhF

— Charles Michel (@CharlesMichel) December 7, 2023

“Relația noastră cu China este complexă și avem responsabilitatea de a o face să funcționeze. Am convenit că este în interesul nostru comun să avem relații comerciale echilibrate. Și trebuie să abordăm provocările într-o lume cu fricțiuni geopolitice în creștere. Trebuie să lucrăm cu toții pentru a ne asigura că Rusia își încetează războiul de agresiune împotriva Ucrainei”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Citiți și Liderii UE și Chinei au convenit asupra interesului comun al unei relații comerciale echilibrate: von der Leyen și Michel au pledat pentru o “relație stabilă”, Xi pentru “încredere politică”

UE a subliniat importanța unei ordini internaționale funcționale și bazate pe reguli, cu Organizația Națiunilor Unite în centrul său. Liderii au discutat despre războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. UE a reiterat faptul că, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, China are o responsabilitate specială în ceea ce privește respectarea principiilor fundamentale ale Cartei ONU, inclusiv integritatea teritorială și suveranitatea. UE a solicitat Chinei să își folosească influența asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului de agresiune și a încurajat ferm China să se implice în formula de pace din Ucraina. UE a subliniat importanța ca China să continue să se abțină de la furnizarea de arme letale către Rusia. De asemenea, UE a îndemnat China să împiedice orice încercare a Rusiei de a eluda sau de a submina impactul sancțiunilor.

În ceea ce privește Orientul Mijlociu, UE a condamnat în termenii cei mai fermi atacurile teroriste brutale și nediscriminatorii comise de Hamas împotriva Israelului. UE a reiterat dreptul Israelului de a se apăra în conformitate cu dreptul umanitar internațional. Ambele părți au convenit asupra importanței de a asigura protecția tuturor civililor, de a îmbunătăți situația umanitară gravă din Gaza și de a pune în aplicare Rezoluția 2712 a Consiliului de Securitate al ONU. UE și China și-au confirmat angajamentul față de soluția celor două state.

UE și China sunt parteneri economici importanți, cu schimburi de bunuri în valoare de 2,3 miliarde EUR pe zi. Cu toate acestea, cu un deficit comercial al UE de aproape 400 de miliarde EUR, această relație este dezechilibrată din punct de vedere critic și structural. UE nu intenționează să se decupleze sau să se întoarcă spre interior. Prin urmare, UE și-a exprimat îngrijorarea cu privire la denaturările subiacente și la efectele negative ale supracapacității de producție din economia chineză. UE a subliniat Chinei importanța realizării unei relații economice mai echilibrate, cu condiții de concurență echitabile și reciprocitate. UE a subliniat, de asemenea, necesitatea de a înregistra progrese în abordarea intereselor fundamentale ale UE și a cererilor de lungă durată (de exemplu, transparența mediului de afaceri, lanțurile de aprovizionare previzibile, denaturările comerciale, inclusiv subvențiile industriale, și barierele comerciale specifice fiecărui sector).

UE și-a exprimat așteptarea ca China să ia măsuri concrete pentru a îmbunătăți accesul pe piață și mediul de investiții pentru investitorii și exportatorii din UE. UE a reamintit că de-riscurile, dar nu decuplarea, vizează consolidarea rezilienței prin abordarea dependențelor critice în sectoare specifice, în deplină conformitate cu normele Organizației Mondiale a Comerțului.

UE și China împărtășesc un interes comun pentru un sistem comercial multilateral eficient, bazat pe reguli, echipat pentru a face față provocărilor cheie ale timpului nostru.

UE a subliniat responsabilitatea comună a celor două părți de a asigura un mediu transparent și competitiv pentru economia digitală, inclusiv condiții de concurență echitabile pentru inteligența artificială, care să respecte drepturile omului și libertățile fundamentale. UE a subliniat obiectivul comun de a evita fragmentarea standardelor pentru tehnologiile informației și comunicațiilor.

Liderii au luat act de acordurile recente, inclusiv de instituirea unor grupuri de lucru privind reglementarea financiară, produsele cosmetice, controlul exporturilor și vinurile și băuturile spirtoase. UE a așteptat cu interes activarea rapidă a mecanismului de facilitare a fluxurilor transfrontaliere de date. De asemenea, liderii au luat act de activitatea desfășurată de la ultima reuniune la nivel înalt în ceea ce privește drepturile vamale și drepturile de proprietate intelectuală, siguranța alimentară și siguranța produselor vândute online, precum și indicațiile geografice. Liderii au convenit să relanseze dialogul la nivel înalt între popoare în 2024.

Liderii au salutat continuarea cooperării în domeniul schimbărilor climatice și al mediului, exemplificată prin acordul recent de a continua să lucreze în continuare la comercializarea emisiilor și la economia circulară. În calitate de economii majore, UE și China trebuie să conducă eforturile globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv în cadrul COP28 în curs de desfășurare. UE a recunoscut progresele recente înregistrate în ceea ce privește extinderea energiei regenerabile și intenția Chinei de a aborda problema emisiilor de metan. UE a subliniat responsabilitatea urgentă a tuturor statelor de a-și intensifica ambițiile în materie de climă și a invitat China să se alăture angajamentului global de a tripla capacitatea de energie regenerabilă și de a dubla rata de îmbunătățire a eficienței energetice până în 2030, precum și angajamentului global privind metanul.

Liderii au discutat, de asemenea, despre sustenabilitatea datoriei, securitatea alimentară, sănătatea și pregătirea pentru pandemii, biodiversitatea, apa, guvernanța oceanelor, poluarea cu plastic și defrișările.

UE și-a reiterat îngrijorarea profundă cu privire la situația drepturilor omului în China, în special încălcările sistemice ale drepturilor omului în Xinjiang și Tibet, munca forțată, tratamentul aplicat apărătorilor drepturilor omului și persoanelor aparținând minorităților, precum și eroziunea continuă a libertăților fundamentale în Hong Kong, unde China ar trebui să își onoreze angajamentele anterioare. UE a salutat reluarea dialogului privind drepturile omului în februarie 2023 și a subliniat că se așteaptă ca următorul dialog să aibă loc în 2024 în China.

UE și-a reafirmat politica consecventă “O singură Chină” și și-a exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea tensiunilor în strâmtoarea Taiwan. Instabilitatea crescută din Mările Chinei de Est și de Sud amenință prosperitatea și securitatea regională și globală. Ne opunem oricăror încercări unilaterale de a schimba status quo-ul prin forță sau coerciție. Disputele trebuie soluționate prin mijloace pașnice, în conformitate cu dreptul internațional, în special cu Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS). Liderii au discutat în continuare despre situația din Peninsula Coreeană, Afganistan, Myanmar și Iran.

Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns joi la un acord politic provizoriu cu privire la o propunere de revizuire a directivei privind performanța energetică a clădirilor, cadru de reglementare revizuit care stabilește cerințe noi și mai ambițioase în materie de performanță energetică pentru clădirile noi și renovate din UE și încurajează statele membre să își renoveze parcul de clădiri, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Clădirile sunt responsabile pentru peste o treime din emisiile de gaze cu efect de seră în UE. Datorită acestui acord, vom putea să îmbunătățim performanța energetică a clădirilor, să reducem emisiile și să combatem sărăcia energetică. Acesta este încă un pas important în direcția obiectivului UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Astăzi este o zi bună pentru cetățeni, pentru economia noastră și pentru planeta noastră”, a declarat Teresa Ribera, ministru al tranziției ecologice și al provocării demografice din Spania, țara care asigură președinția Consiliului UE.

Principalele obiective ale revizuirii sunt ca, până în 2030, toate clădirile noi să fie clădiri cu emisii zero, iar până în 2050, fondul de clădiri existent să fie transformat în clădiri cu emisii zero.

Cei doi colegiuitori au convenit asupra articolului 9a privind energia solară în clădiri, care va asigura desfășurarea unor instalații adecvate de energie solară în clădirile noi, în clădirile publice și în clădirile nerezidențiale existente care sunt supuse unei acțiuni de renovare care necesită o autorizație.

În ceea ce privește standardele minime de performanță energetică (MEPS) în clădirile nerezidențiale, colegiuitorii au convenit ca în 2030 toate clădirile nerezidențiale să fie peste 16% dintre cele mai puțin performante, iar până în 2033 peste 26%.

În ceea ce privește obiectivul de renovare a clădirilor rezidențiale, statele membre se vor asigura că stocul de clădiri rezidențiale va reduce consumul mediu de energie cu 16% în 2030 și cu un interval cuprins între 20-22% în 2035. 55% din reducerea consumului de energie va trebui să fie realizată prin renovarea clădirilor cu cele mai slabe performanțe.În cele din urmă, în ceea ce privește planul de eliminare treptată a cazanelor pe bază de combustibili fosili, ambele instituții au convenit asupra includerii în planurile naționale de renovare a clădirilor a unei foi de parcurs în vederea eliminării treptate a cazanelor pe bază de combustibili fosili până în 2040.

Acordul provizoriu la care s-a ajuns cu Parlamentul European trebuie acum să fie aprobat și adoptat în mod oficial de ambele instituții.

La 15 decembrie 2021, Comisia Europeană a înaintat Parlamentului European și Consiliului o propunere de reformare a Directivei privind performanța energetică a clădirilor. Directiva face parte din pachetul “Fit for 55”, care stabilește viziunea pentru realizarea unui stoc de clădiri cu emisii zero până în 2050.

Propunerea este deosebit de importantă, deoarece clădirile reprezintă 40% din energia consumată și 36% din emisiile directe și indirecte de gaze cu efect de seră legate de energie în UE.

Guvernul federal german a adoptat miercuri pentru prima dată o strategie cuprinzătoare în domeniul politicii externe privind schimbările climatice, marcând un moment important în combaterea crizei climatice globale, informează un comunicat al Ambasadei Germaniei la București remis CaleaEuropeană.ro.

Documentul a fost adoptat în contextul în care ministrul german al afacerilor externe, Annalena Baerbock, va participa începând de joi la Conferința Mondială a Climei COP28 din Dubai.

“Prin această strategie amplă în domeniul politicii externe privind schimbările climatice, Germania se poziționează în fruntea eforturilor internaționale și contribuie la protejarea prosperității și dezvoltării durabile. Politica climatică implică și politică de securitate, politică de securitate alimentară, politică energetică, economică și geopolitică. Obiectivul acestei strategii este de a promova aceste domenii într-un mod interconectat. Și sperăm să avem cât mai mulți susținători! Protejarea mediului poate avea succes doar ca un efort comun. Din acest motiv, ministrul german al Afacerilor Externe, Annalena Baerbock, a subliniat, în contextul participării la Conferința Internațională privind Schimbările Climatice COP28, că va fi nevoie de o triplare a energiilor regenerabile și de o dublare a eficienței energetice până în 2030, dacă vrem să menținem ca țintă pragul de 1,5 grade. Încă de la debutul COP28 din Dubai, Germania a făcut posibilă înființarea importantului Fond pentru daune și pierderi climatice, prin promisiunea unei contribuții de 100 de milioane de dolari. Astfel rămânem solidari față de cei afectați cel mai mult de schimbările climatice“, a transmis ambasadorul german Peer Gebauer. 

Guvernul german intenționează să preia un rol de pionierat în șase domenii esențiale ale politicii climatice:

1. Reducerea drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 și accelerarea tranziției energetice la nivel global.
2. Construirea unei economii competitive, durabile și prietenoase cu mediul.
3. Conservarea resurselor vitale și protejarea sănătății, inclusiv sprijinirea celor mai afectați de schimbările climatice.
4. Protejarea, restaurarea și utilizarea durabilă a ecosistemelor.
5. Consolidarea rezilienței, păcii și securității.
6. Aducerea fluxurilor financiare internaționale în acord cu un traseu compatibil cu pragul de 1,5 grade. 

Strategia de politică externă privind schimbările climatice a guvernului federal reprezintă un element central al Strategiei Naționale de Securitate și centralizează eforturile interministeriale pentru combaterea crizei climatice.

Bazată pe fundamente științifice și condiții geopolitice, strategia conturează principii și abordări pentru politica externă privind schimbările climatice.

Ea accentuează și colaborarea cu țări și grupuri sociale importante și este ferm ancorată în cooperarea europeană și multilaterală.