Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis vineri un mandat de arestare împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin pentru responsabilitatea sa în ceea ce priveşte presupusele crime de război comise în Ucraina, de la declanşarea invaziei ruse la scară largă în ţara vecină, relatează Reuters şi AFP, potrivit Agerpres.

“Astăzi, 17 martie 2023, Camera preliminară II a Curţii Penale Internaţionale a emis mandate de arestare împotriva a două persoane în legătură cu situaţia din Ucraina: domnul Vladimir Vladimirovici Putin şi doamna Maria Alekseievna Lvova-Belova”, comisarul prezidenţial pentru drepturile copilului în Rusia, a precizat CPI într-un comunicat.

Vladimir Putin “este prezumat responsabil de crimă de război privind deportarea ilegală a populaţiei (copiilor) şi de transfer ilegal al populaţiei (copiilor) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federaţia Rusă”, a adăugat instanţa.

“Crimele ar fi fost comise pe teritoriul ucrainean ocupat cel puţin începând din 24 februarie 2022”, indică în continuare CPI, subliniind că există “motive rezonabile de a crede că domnul Putin este personal responsabil de crimele menţionate mai sus”.

Procurorul CPI, Karim Khan, a declarat mai devreme luna aceasta, după o vizită în Ucraina, că presupusele răpiri de copii fac “obiectul unei anchete prioritare”.

CPI, creată în 2002 pentru a judeca cele mai grave crime comise în lume, anchetează de peste un an eventuale crime de război sau crime împotriva umanităţii comise în cursul ofensivei ruse.

Nici Rusia şi nici Ucraina nu sunt membre ale CPI, dar Kievul a acceptat competenţa Curţii pe teritoriul său şi colaborează cu procurorul acestei instanţe de la Haga.

Moscova a negat în mod repetat acuzaţiile de atrocităţi comise de forţele sale în cadrul “operaţiunii speciale militare”, aşa cum numeşte ea invazia în Ucraina, pe care a declanşat-o la 24 februarie 2022, în ceea ce Occidentul şi Kievul numeşte o agresiune neprovocată şi nejustificată.

Experţii recunosc că este puţin probabil ca Rusia să-i predea CPI pe suspecţi, notează AFP.

Într-un demers rar, Pentagonul a dat publicităţii joi o înregistrare video desecretizată care prezintă interceptarea de către Rusia a unei drone de supraveghere a armatei americane prăbuşită în Marea Neagră marţi, transmite Reuters.

Acesta a fost primul incident direct americano-rus de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, înrăutăţind şi mai mult relaţiile deja tensionate dintre Washington şi Moscova, notează Reuters, potrivit Agerpres.

În înregistrarea video, un avion militar rus de tip Su-27 se apropie foarte mult de drona americană de tip MQ-9 şi deversează combustibil în apropierea ei, în ceea ce oficialităţi americane au descris drept un efort al ruşilor de a provoca pagube aparatului de zbor american care survola Marea Neagră. Înregistrarea video se întrerupe la un moment dat, după o nouă apropiere a aparatului de zbor rus, întrerupere despre care Pentagonul spune că a fost rezultatul coliziunii avionului rus cu drona americană. Înregistrarea se încheie cu imagini cu elicea avariată a dronei, pusă de Pentagon tot pe seama coliziunii cu un avion rus şi care a făcut drona inoperabilă.

Înregistrarea video desecretizată, care are aproximativ 40 de secunde, a fost editată de armata SUA în ceea ce priveşte durata, dar arată evenimentele în ordine cronologică, a menţionat Pentagonul.

Rusia a negat acuzaţiile SUA conform cărora avioanele sale au acţionat imprudent în incidentul de marţi de deasupra Mării Negre şi a susţinut că drona zbura în apropiere de Crimeea, peninsula ucraineană anexată ilegal de Rusia în 2014, îndreptându-se către teritorii revendicate de Rusia. Rusia a susţinut totodată că drona a făcut ”o manevră bruscă” şi din acest motiv s-a prăbuşit, insistând că nu a existat un contact între avion şi dronă.

Washingtonul a anunţat marţi că un avion de vânătoare rusesc Su-27 a lovit o dronă americană MQ-9 “Reaper” pentru culegere de informaţii şi monitorizare. Departamentul Apărării Statelor Unite afirmă că avionul Suhoi a lovit elicea dronei, obligând forţele aeriene americane să o aducă la nivelul mării.

Statele Unite au comunicat că drona efectua operaţiuni de rutină în spaţiul aerian internaţional când a fost interceptată şi lovită de avionul rusesc.

Președintele american Joe Biden a fost informat în legătură cu incidentul prin care  ale Rusiei au doborât, marți, în apele internaționale ale Mării Negre, o dronă militară american MQ-9 Reaper care opera în spațiul aerian internațional, a declarat John Kirby, purtătorul de cuvânt pentru securitate națională al Casei Albe, care a condamnat gestul forțelor ruse și a asigurat că SUA nu vor fi descurajate să fie prezente în regiune.

Citiți și New York Times: Drona americană MQ-9 prăbușită în Marea Neagră după ciocnirea cu un avion de luptă al Rusiei a decolat din România

Oficialul american a declarat că, deși au mai existat și alte astfel de interceptări, aceasta a fost demnă de remarcat pentru că a fost “nesigură și neprofesionistă” și a provocat doborârea unui avion american.

“Deci (n.r. – doborârea) este unică în această privință. Dacă mesajul pe care (n.r. – rușii) vor să îl transmită este să ne descurajeze să zburăm şi să operăm în spaţiul aerian internaţional de deasupra Mării Negre, atunci acest mesaj va fi un eşec, pentru că nu se va întâmpla asta. Marea Neagră nu aparține vreunei națiuni. Și vom continua să facem ceea ce necesar pentru interesele noastre de securitate națională în acea parte a lumii“, a mai afirmat John Kirby.

Ulterior, diplomația americană a anunțat că ambasadorul rus la Washington a fost convocat la Departamentul de Stat pentru a protesta față de această acțiune nesăbuită a forțelor ruse.

Canada a interzis vineri importurile de aluminiu și oțel din Rusia pentru a ”tăia sau limita veniturile care finanțează invadarea ilegală și barbară a Ucrainei”, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Ucraina poate și trebuie să câștige acest război. Continuăm să facem tot ce putem pentru a tăia sau a limita veniturile folosite pentru a finanța invazia ilegală și barbară a lui Putin în Ucraina. Canada și partenerii noștri au sancționat deja Banca Centrală Rusă și au plafonat prețul petrolului și al gazelor rusești. Iar acum, ne asigurăm că Putin nu-și poate plăti războiul prin vânzarea de aluminiu și oțel în Canada, în coordonare cu măsurile luate astăzi de Statele Unite”, a anunțat Chrystia Freeland, viceprim-ministrul canadian, care gestionează și portofoliul Finanțelor, într-un comunicat.

Prin intermediul unor modificări de reglementare în temeiul Regulamentului privind măsurile economice speciale (Rusia), importul tuturor produselor rusești din aluminiu, cum ar fi aluminiul brut, foile de aluminiu și produsele finite, inclusiv containerele și alte articole de uz casnic fabricate din aluminiu, este acum interzis.

De asemenea, sunt interzise toate produsele siderurgice primare rusești, inclusiv fierul și oțelul nealiat, semifabricatele și produsele finite, cum ar fi tuburile și țevile.

În 2022, Canada a alocat Ucrainei peste 5 miliarde de dolari sub formă de asistență financiară directă, militară, umanitară și în domeniul imigrației. Aceasta include 2,5 miliarde de dolari în sprijin economic direct, care a fost acordat în totalitate, inclusiv:

• 1,95 miliarde de dolari sub formă de împrumut prin intermediul contului administrat pentru Ucraina la Fondul Monetar Internațional (FMI), pe care Canada l-a susținut (din care 500 de milioane de dolari reprezintă veniturile echivalente ale obligațiunilor pentru suveranitatea Ucrainei);
• 500 de milioane de dolari în împrumuturi bilaterale directe;
• o garanție de împrumut de 36,5 milioane de euro (aproximativ 50 de milioane de dolari) din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru a facilita sprijinul acordat Naftogaz din Ucraina.

În 2021, Canada a importat din Rusia produse din aluminiu în valoare de 45 de milioane de dolari și produse din oțel în valoare de 213 milioane de dolari.