Connect with us

U.E.

Emmanuel Macron îi îndeamnă pe europeni să fie ”duri” și ”clari” cu Ungaria, Polonia și cu toate statele care nu respectă statul de drept: Am fost prea lenţi, prea îngăduitori

Published

on

Președintele Franței, Emmanuel Macron, i-a îndemnat joi pe europeni să fie ”duri” și ”clari” cu Ungaria, Polonia și cu toate statele care nu respectă statul de drept, anunță Reuters, citat de Adevărul.ro.

”Trebuie să facem în așa fel încât statul de drept să fie respectat peste tot. Am fost prea lenți, prea îngăduitori”, a precizat liderul de la Palatul Elysee în fața a peste 2.000 de persoane prezente la Filarmonica din Luxemburg, clădire care a găzduit dialogul despre Uniunea Europeană.

Președintele francez s-a referit explicit la Ungaria, care în viziunea sa, ”nu mai respectă statul de drept”, și la Polonia.

”Săptămâna viitoare va avea loc o dezbatere în Parlamentul European în cazul Ungariei. (…) Trebuie să fim clari. Trebuie să fim clari şi fermi şi cu Polonia, cu toate ţările care nu mai respectă statul de drept”, a spus Macron.

Guvernul polonez se află în conflict cu Bruxelles-ul ca urmare a modificărilor aduse sistemului judiciar, considerate controversate și contrare statului de drept. De cealaltă parte, Ungaria, un aliat al Varșoviei, s-ar putea confrunta și ea cu situația în care va fi activat articolul 7 împotriva sa ca urmare a încălcărilor statului de drept.

Liderul de la Elysee continuă, astfel, să practice o diplomație europeană activă, în condițiile în care a efectuat zilele trecute vizite oficiale în Danemarca și în Finlanda, s-a întâlnit joi cu liderii ţărilor Benelux (Belgia, Luxemburg şi Olanda) și a primit-o astăzi pe Angela Merkel, cancelarul german, la Marsilia, pentru convorbiri înaintea unui summit informal al UE care va avea loc la 20 septembrie. De cealaltă parte, Angela Merkel vine după un turneu politic în Georgia, Armenia și Azerbaidjan și după o întâlnire, la Meseberg, cu președintele Rusiei, Vladimir Putin.

Cei mai importanți lideri europeni sunt așteptați în continuare să își armonizeze pozițiile cu privire la viitorul Uniunii Europene, mai ales în contextul alegerilor europene de anul viitor, dar și al provocărilor precum migrația, Brexit sau reforma zonei euro.

În luna iunie, de pildă, Macron și Merkel și-au manifestat susținerea pentru un buget comun al zonei euro.

O temă de discuție importantă ar putea fi și poziția de președinte al Comisiei Europene după alegerile europarlamentare din 2019, în condițiile în care presa germană a scris recent că Angela Merkel îl va susține pe Manfred Weber, liderul grupului PPE în Parlamentul European, pentru postura Spitzenkandidat (candidat unic) al Partidului Popular European pentru șefia Comisiei Europene.

De cealaltă parte, Emmanuel Macron, neafiliat unei familii politice europene și recunoscut pentru eforturile sale a de a pune bazele unei mișcări pro-europene și progresiste, nu și-a anunțat susținerea politică pentru un candidat anume, deși diferite surse au indicat că președintele francez ar dori să o sprijine pe Margrethe Vestager, actual comisar european pentru competitivitate și concurență.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Polonia: Partidul Lege și Justiție a câștigat detașat alegerile parlamentare și își va reînnoi legitimitatea mandatului obținut cu 4 ani în urmă

Published

on

© premierrp/ instagram

Potrivit rezultatelor Exit Poll, Partidul Lege și Justiție a câștigat detașat alegerile parlamentare din Polonia, având 43,6 % din voturi, relatează Politico

Partidul condus de Jarosław Kaczyński s-a clasat cu mult înaintea principalului partid de opoziție, Coaliția Civică, care a luat 27,4%. Apoi a fost urmat Stânga Unită cu 11,9%.

Conform unei distribuții preliminare a locurilor în camera inferioară a parlamentului de 460 de membri Sejm, PiS ar ocupa 239 de locuri – suficient pentru o majoritate absolută. Coaliția Civică va obține 130, Stânga 43, Coaliția Poloneză 34 și Confederația 13 locuri. Minoritatea germană are un singur loc.

Participarea la vot a înregistrat un nivel record.

Numărătoarea finală este așteptată marți.

Continue Reading

U.E.

Cancelarul german, Angela Merkel, despre legătura cu Franța: ”Colaborarea noastră ar trebui să devină şi mai puternică”

Published

on

© France Representation to the EU/ Twitter

Cancelarul german Angela Merkel s-a angajat sâmbătă să întărească legăturile cu Franţa, înainte de o călătorie în această ţară pentru o reuniune a consiliului de miniştri franco-german, relatează dpa, potrivit Agerpres.

“În legăturile bilaterale precum şi în rezolvarea conflictelor internaţionale Germania şi Franţa lucrează foarte strâns împreună şi vor ca acest lucru să continue în viitor”, a spus Merkel în discursul său video săptămânal.

Angela Merkel, Emmanuel Macron şi miniştrii din ambele ţări urmează să se întâlnească miercuri pentru discuţii în oraşul francez Toulouse, unde liderii celor două state plănuiesc să viziteze compania Airbus, producătorul european din domeniul apărării şi aerospaţial.

Totodată, Angela Merkel a vorbit despre un nou pact de consolidare a relaţiilor bilaterale, Tratatul de la Aachen, încheiat la începutul acestui an în oraşul german eponim din apropierea frontierei franceze.

“Prin acest lucru, colaborarea noastră ar trebui să devină şi mai puternică”, a spus Merkel în mesajul video. Ea a evidenţiat planurile de a promova contactul direct între cetăţenii din regiunea de frontieră prin finanţarea instituţiilor culturale.

“În plus, va exista un comitet pentru rezolvarea problemelor în regiunile de frontieră. Acest comitet va fi înfiinţat şi ne vom prezenta primele proiecte la consiliile de miniştri franco-germane”, a spus Merkel.

Continue Reading

U.E.

Lunga istorie a alegerilor din Polonia continuă. Astăzi, 13 octombrie, cetățenii polonezi sunt așteptați la urne într-un scrutin legislativ

Published

on

© premierrp / instagram

Polonia își continuă lunga istorie a alegerilor. Duminică, 13 octombrie, au loc alegeri parlamentare.

Partidul Lege și Justiție va încerca să reînnoiască legitimitatea mandatului obținut cu 4 ani în urmă. Până în prezent PLJ a dominat detașat în sondaje cu o preferință mediană de vot de 45%, următoarea forță politică –  Coaliatia Civică – fiind la doar 27-28%, iar cea de-a treia clasată în sondaje – Stânga Unită, o coaliție de trei partide – poate speră la un procentaj de 12-13%, informează RFI.

În Polonia, opoziţia a descris alegerile legislative de duminică ca fiind o luptă „existenţială” pentru a preveni partidul naţionalist de guvernământ să câştige alţi patru ani în fruntea ţării, relatează Adevărul.

PiS a câştigat alegerile din 2015 şi a iniţiat un program de cheltuieli sociale masive, câştigând o largă susţinere. 

Simultan, partidul a fost acuzat de faptul că a atacat sistemul judiciar, a intrat într-un război cultural şi, în ultimele luni, că şi-a folosit presa loială pentru a lansa un război împotriva „ideologiei LGBT”, susţinând că partidul apără valorile adevărate, tradiţionale ale polonezilor. 

Partidele din opoziţie nu au vreo iluzie că PiS va lua cel mai mare număr de voturi, dar speră că nu va avea suficiente pentru a putea forma un guvern şi că forţele liberale şi stângiste din opoziţie ar putea să guverneze ca o coaliţie mai largă.

Din cauza unor calcule mai complicate din sistemul polonez, multe pot depinde de posibilitatea ca două partide mai mici, unul dintre ele de extremă-dreaptă să treacă de pragul de 5 la sută pentru a intra în parlament. Mare parte din sprijinul pe care PiS îl primeşte vine de la oraşe mai mici şi din zona rurală, unde cheltuielile sociale au avut un impaact mai mare.

Din 1991, alegerile din Polonia s-au desfășurat conform unui sistem parlamentar tipic. Polonia alege la nivel național un conducător al statului – președinte și o legislatură. Președintele e ales pentru o perioadă de 5 ani de către alegători. Adunarea Națională are 2 camere. Parlamentul (Seimul Poloniei) are 460 membri, aleși pentru 4 ani prin liste de partid in multi-mandate circumscripte cu un prag de 5% pentru partidele singure și 8% pentru coaliții. Senatul are 100 de membri, aleși pentru 4 ani în 40 de multi-mandate circumscripte. Din 1991 alegerile sunt supravegheate de Comisia Electorală Națională, a cărei diviziune administrativă se numește Biroul Național Electoral.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending