Connect with us

U.E.

Emmanuel Macron îi îndeamnă pe europeni să fie ”duri” și ”clari” cu Ungaria, Polonia și cu toate statele care nu respectă statul de drept: Am fost prea lenţi, prea îngăduitori

Published

on

Președintele Franței, Emmanuel Macron, i-a îndemnat joi pe europeni să fie ”duri” și ”clari” cu Ungaria, Polonia și cu toate statele care nu respectă statul de drept, anunță Reuters, citat de Adevărul.ro.

”Trebuie să facem în așa fel încât statul de drept să fie respectat peste tot. Am fost prea lenți, prea îngăduitori”, a precizat liderul de la Palatul Elysee în fața a peste 2.000 de persoane prezente la Filarmonica din Luxemburg, clădire care a găzduit dialogul despre Uniunea Europeană.

Președintele francez s-a referit explicit la Ungaria, care în viziunea sa, ”nu mai respectă statul de drept”, și la Polonia.

”Săptămâna viitoare va avea loc o dezbatere în Parlamentul European în cazul Ungariei. (…) Trebuie să fim clari. Trebuie să fim clari şi fermi şi cu Polonia, cu toate ţările care nu mai respectă statul de drept”, a spus Macron.

Guvernul polonez se află în conflict cu Bruxelles-ul ca urmare a modificărilor aduse sistemului judiciar, considerate controversate și contrare statului de drept. De cealaltă parte, Ungaria, un aliat al Varșoviei, s-ar putea confrunta și ea cu situația în care va fi activat articolul 7 împotriva sa ca urmare a încălcărilor statului de drept.

Liderul de la Elysee continuă, astfel, să practice o diplomație europeană activă, în condițiile în care a efectuat zilele trecute vizite oficiale în Danemarca și în Finlanda, s-a întâlnit joi cu liderii ţărilor Benelux (Belgia, Luxemburg şi Olanda) și a primit-o astăzi pe Angela Merkel, cancelarul german, la Marsilia, pentru convorbiri înaintea unui summit informal al UE care va avea loc la 20 septembrie. De cealaltă parte, Angela Merkel vine după un turneu politic în Georgia, Armenia și Azerbaidjan și după o întâlnire, la Meseberg, cu președintele Rusiei, Vladimir Putin.

Cei mai importanți lideri europeni sunt așteptați în continuare să își armonizeze pozițiile cu privire la viitorul Uniunii Europene, mai ales în contextul alegerilor europene de anul viitor, dar și al provocărilor precum migrația, Brexit sau reforma zonei euro.

În luna iunie, de pildă, Macron și Merkel și-au manifestat susținerea pentru un buget comun al zonei euro.

O temă de discuție importantă ar putea fi și poziția de președinte al Comisiei Europene după alegerile europarlamentare din 2019, în condițiile în care presa germană a scris recent că Angela Merkel îl va susține pe Manfred Weber, liderul grupului PPE în Parlamentul European, pentru postura Spitzenkandidat (candidat unic) al Partidului Popular European pentru șefia Comisiei Europene.

De cealaltă parte, Emmanuel Macron, neafiliat unei familii politice europene și recunoscut pentru eforturile sale a de a pune bazele unei mișcări pro-europene și progresiste, nu și-a anunțat susținerea politică pentru un candidat anume, deși diferite surse au indicat că președintele francez ar dori să o sprijine pe Margrethe Vestager, actual comisar european pentru competitivitate și concurență.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Prim-ministrul bulgar Boiko Borisov neagă că Sofia și-ar dori portofoliul Agriculturii în viitoarea Comisie Europeană: Vă spun clar şi precis. Dorim să păstrăm portofoliul actual, cel privind economia şi societatea digitală, cu atribuții sporite

Published

on

Prim-ministrul bulgar Boiko Borisov a negat că Sofia ar dori să obțină portofoliul Agriculturii în viitoarea Comisie Europeană, insistând că țara sa vizează să-l păstreze pe cel actual, cu atribuții sporite, anunță agenția bulgară și de știri Focus, citată de Agerpres.

Mariya Gabriel, propusă de guvernul bulgar să facă parte din viitorul executiv comunitar, ocupă în prezent postul de comisar european pentru economia şi societatea digitale.

”Trebuie să învăţaţi să întrebaţi despre lucruri care contează, nu despre prostiile cuiva”, a replicat vineri Borisov la întrebarea unui jurnalist în ce priveşte portofoliul dorit pentru comisarul bulgar.

”De ce am dori Agricultura, acolo banii sunt clar şi precis distribuiţi între toate statele. Cineva a fabricat această prostie pentru ca mai târziu să se bucure că nu l-am obţinut”, a afirmat premierul bulgar.

”Sunt sătul de fake news”, a adăugat Borisov.

”Ne dorim portofolii moderne – securitatea cibernetică, management IT. Am spus acest lucru Comisiei Europene acum o lună şi jumătate. Vă spun clar şi precis: portofoliul pe care îl avem acum, plus o extindere a acestuia”, a punctat şeful guvernului de la Sofia.

La 4 iunie, Comisarul european Mariya Gabriel, responsabilă pentru economia și societatea digitale, a anunțat că renunță la fotoliul de europarlamentar, câștigat în urma alegerilor europene pe 26 mai, pentru a-și duce la final mandatul de comisar, care se încheie la 31 octombrie, fiind nominalizată pentru un nou mandat.

Gabriel, care a deschis lista partidului GERB, formațiunea premierului Boiko Borissov afiliată Partidului Popular European (PPE) care a obținut 32.8% dintre sufragii, cele mai multe voturi la alegerile europarlamentare, va fi înlocuită în Parlamentul European de Lilyana Pavlova, fost ministru pentru pregătirea președinției bulgare a Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

U.E.

Președintele Consiliului European Donald Tusk: UE, dispusă să asculte ideile lui Boris Johnson cu privire la Brexit, dar dacă sunt realiste. Sper că premierului Johnson nu îi va plăcea să rămână în istorie ca ”Mr. No Deal”

Published

on

© Donald Tusk/ Twitter

Președintele Consiliului European Donald Tusk i-a transmis premierului britanic Boris Johnson să nu „rămână în istorie ca Mr. No Deal”, făcând apel la deschidere și o atitudine orientată spre identificarea unor soluții de compromis astfel încât Regatul Unit să nu părăsească Uniunea Europeană la 31 octombrie fără un acord, informează The Guardian.

Susținând o conferință de presă înainte de summitul G7, găzduit de orașul francez de coastă Biarritz, unde Tusk va avea prima întrevedere cu Jonhon duminică, președintele Consiliului European a subliniat că Boris Johnson va fi cel de-al treilea premier britanic și lider al Partidului Conservator cu care va avea discuții legate de Brexit, după David Cameron și Theresa May, remarcă ce evidențiază că Regatul Unit traversează cea mai dificilă criză pe timp de pace. 

Tusk a spus că este ”dispus să asculte idei care sunt operaționale, realiste și acceptabile pentru toate statele membre ale UE, inclusiv Irlanda, dacă și când guvernul Regatului Unit este gata să le (n.r. prezinte). Într-o singură privinţă nu voi coopera: pentru un Brexit fără acord și sper că premierul Johnson nu îi va plăcea să rămână în istorie ca Mr No Deal”, a completat liderul european. 

Premierul britanic Boris Johnson a afirmat, la rândul său, că dacă Tusk, pe care îl va întâlni duminică, nu vrea să fie amintit ca “Mr No-Deal Brexit”, cerinţele Marii Britanii trebuie acceptate, transmit Reuters şi AFP, citate de Agerpres. 

”Le-aş spune prietenilor noştri din UE că, dacă nu vor un Brexit fără acord, atunci trebuie să scăpăm de plasa de siguranţă din tratat. Dacă Donald Tusk nu vrea să intre în istorie ca Mr. No Deal, atunci sper să se gândească şi el la asta”, a spus Johnson.

Prim-ministrul Regatului Unit Boris Johnson va ajunge la Biarritz sâmbătă după-amiază pentru a participa la primul său summit G7 de la preluarea portofoliului de premier, la 24 iulie, reuniune ce are loc la doar câteva zile după ce acesta s-a întors din primul său turneu european, cu opriri la Berlin și Paris.

Citiți și: 
Cancelarul german Angela Merkel i-a sugerat premierului britanic Boris Johnson în cadrul primei întâlniri cu acesta să vină cu o soluție ”în următoarele 30 de zile” pentru a ocoli blocajul generat de mecanismul de backstop
Președintele Franței Emmanuel Macron îl avertizează pe premierul britanic Boris Johnson: Regatul Unit riscă să devină un vasal al Statelor Unite după un Brexit fără acord
Președintele francez Emmanuel Macron, către premierul britanic Boris Johnson: Nu mai este timp pentru renegocierea acordului privind Brexit. S-ar putea găsi o soluție ”până în 30 de zile în cadrul a ceea ce s-a negociat”

Întâlnirea de duminică pe care șeful Executivului de la Londra o va avea cu președintele Consiliului European are loc la scurt timp după ce Johnson i-a trimis lui Tusk o scrisoare prin care solicita modificarea acordului de retrage a Regatului Unit din Uniunea Europeană prin înlocuirea mecanismului de backstop cu un angajament de aplicare a unor aranjamente alternative la încheierea periaodei de tranziție post-Brexit.

Donald Tusk a reacționat atunci cu celeritate, precizând că ”plasa de siguranţă este o poliţă de asigurare pentru a evita o frontieră dură pe insula Irlanda dacă nu, sau până când, este găsită o alternativă. Aceia care sunt împotriva plasei de siguranţă şi care nu propun alternative realiste susţin, de fapt, reintroducerea unei frontiere, chiar dacă ei nu recunosc acest lucru”, acuzându-l astfel pe Johnson că dorește să reinstaureze o frontieră dură la granția dintre Republica Irlanda și provincia nord-irlandeză.

Descris ca o ”plasă de siguranță” sau ca o ”poliță de asigurare”, mecanismul de backstop este o prevedere a Acordului de retragere menită să asigure evitarea unei granițe dure între provincia nord-irlandeză și Republica Irlanda, chiar dacă nu vor fi stabilite un acord privind comerțul și dispoziții de securitate.

Mecanismul de backstop, cuprins în Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, încheiat de fostul prim-ministru britanic, Theresa May, cu negociatorii europeni, în luna noiembrie a anului 2018, a fost stabilit în luna decembrie 2017, fiind inserat în forma inițială a Acordului de retragere.

În plus, această ”poliță de asigurare” reprezintă o garanție a respectării Acordului din Vinerea Mare (Acordului de la Belfast) care a pus capăt conflictului dintre Irlanda și Irlanda de Nord, ce a avut ca motiv neînțelegerile religioase dintre protestanți, aripa unionistă, majoritară, care dorea unirea cu Marea Britanie, și romano-catolici, tabăra naționalistă ce urmărea o Irlandă unită.

Acesta a fost semnat la 10 aprilie 1998 de fostul premier britanic laburist, Tony Blair, șef al Executivului de la Londra între 1997 și 2007, și fostul prim-ministru al Irlandei, Bertie Ahern, în funcție în perioada 1997 – 2008, punând la acea vreme capăt celor 30 de ani de ciocniri sângeroase soldate cu moartea a aproximativ 3.500 de oameni.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European Donald Tusk: Summitul G7 va fi un test dificil de unitate și solidaritate

Published

on

© Donald Tusk/ Facebook

Summitul G7 va fi ”un test dificil de unitate și solidaritate a lumii libere”, a apreciat președintele Consiliului European, Donald Tusk, în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc înainte de începerea sesiunii de lucru de la Biarritz, transmițând în același timp cele mai călduroase mesaje din partea președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care va absenta de a reuniunea G7, recuperându-se după o operație de extirpare a vezicii biliare, anunță Reuters și AFP, citate de Agerpres.

”Nu există nicio certitudine că grupul va putea să găsească soluţii comune – iar provocările globale de astăzi sunt cu adevărat serioase – sau dacă (liderii) se vor concentra pe dispute fără sens unul cu altul”, a declarat Tusk într-o conferinţă de presă la Biarritz.

Preşedintele Consiliului European a avertizat Statele Unite că o continuare a războaielor comerciale va conduce la recesiune: ”Războaiele comerciale vor conduce la recesiune, în timp ce acordurile comerciale stimulează economia, să nu mai spun că războiele comerciale între membrii G7 vor duce la erodarea încrederii, și așa fragilizată, dintre noi”, a afirmat liderul european, cu puţin timp înaintea deschiderii summitului.

Donald Tusk a respins în același timp ideea exprimată de președintele american Donald Trump, de a reveni la formatul G8, acceptând Rusia, exclusă în 2014 ca urmare a anexării ilegale a peninsulei ucrainene Crimeea și a punctat că va discuta cu interlocutorii săi pentru a chema ”Ucraina, în calitate de invitat, desigur, la următoarea ședință a G7, să audă opinia noului președinte”.

Citiți și: 
Revenirea la formatul G8 provoacă dezacorduri între occidentali înaintea summitului din Franța: Am arăta slăbiciunea G7 dacă Rusia ar reveni fără condiții la masă

”Politica Rusiei față de vecinii săi, în special agresiunea împotriva Ucrainei. În urmă cu un an, în Canada, președintele Trump a sugerat reinvitarea Rusiei în G7, afirmând deschis că anexarea Crimeei de către Rusia a fost parțial justificată. Și că ar trebui să acceptăm acest fapt. În nicio condiție nu putem fi de acord cu această logică. Când vine vorba de speculații în jurul invitării Rusiei la masă, aș dori să spun acest lucru. În primul rând: motivele pentru care Rusia a fost exclusă în 2014 (n.r. din G8) sunt încă valabile. Mai mult, există noi motive, precum provocarea rusă în Marea Azov. În al doilea rând: când Rusia a fost invitată pentru prima dată la G7, se credea că va urma calea democrației liberale, a statului de drept și a drepturilor omului. Există cineva printre noi, care să poată spune cu convingere deplină (…) că Rusia este pe această cale? Astăzi voi încerca să-i conving pe interlocutorii mei că ar fi mai bine să chemăm Ucraina, în calitate de invitat, desigur, la următoarea ședință a G7, să audă opinia noului președinte. Am vorbit cu el (n.r. Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei)  în urmă cu două zile și știu că ar fi foarte interesat”, a declarat Donald Tusk, potrivit unui comunicat al Consiliului European.

Tusk a avertizat totodată că UE va riposta dacă preşedintele american va decreta noi taxe vamale asupra vinului francez, ca măsură de retorsiune la impozitarea giganţilor digitali americani.

”Voi proteja vinul francez cu o sinceră determinare (…) Dacă Statele Unite impun taxe, atunci Uniunea Europeană va răspunde pe acelaşi plan”, a declarat Tusk.

Preşedintele american Donald Trump a ameninţat din nou, înaintea summitului G7 de la Biarritz, în Franţa, că va impune taxe vamale suplimentare pentru vinurile franţuzeşti în urma unei taxe aplicată de Franţa împotriva giganţilor americani din sectorul high-tech, potrivit Adevărul.ro. 

Pe de altă parte, preşedintele Consiliului European a apreciat ca puţin probabilă ratificarea acordului comercial încheiat între Uniunea Europeană şi Mercosur dacă incendiile din Amazonia vor continua.

”Desigur că susţinem acordul UE-Mercosur (…) dar este dificil de imaginat un proces de ratificare atât timp cât guvernul brazilian va permite distrugerea” Amazoniei, a arătat Tusk.

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat vineri că se va opune tratatului de liber schimb UE-Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay), după ce l-a acuzat în prealabil pe omologul său brazilian Jair Bolsanaro că a ”mințit” cu privire la angajamentele asumate în favoarea mediului.

”Ţinând cont de atitudinea Braziliei din ultimele săptămâni, preşedintele Republicii nu poate decât să constate că preşedintele Bolsonaro l-a minţit la summitul (G20) de la Osaka”, afirmă Palatul Elysée, apreciind că ”preşedintele Bolsonaro a decis să nu-şi respecte angajamentele climatice şi să nu se angajeze în materie de biodiversitate”.

Citiți și: 
”Moment istoric” anunțat de Jean-Claude Juncker la G20: După două decenii de negocieri, UE și țările Mercosur au încheiat unul dintre cele mai mari acorduri comerciale de pe planetă

”În aceste condiţii, Franţa se opune acordului Mercosur în situaţia actuală”, afirmă Administrația Prezidențială franceză.

Referitor la Iran, Tusk a cerut un nou efort din partea liderilor G7, notând că ”respingerea acordului nuclear cu Iran de către Statele Unite nu a adus niciun rezultat pozitiv”.

Acordul nuclear cu Iranul a fost semnat în 2015 la Lausanne, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie, SUA și Germania), după negocieri care au durat 12 ani. Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Liderul de la Casa Albă a anunțat că SUA se retrag din acest acord la 8 mai 2018, calificându-l drept unul ”defectuos”.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending