Connect with us

U.E.

Emmanuel Macron îi îndeamnă pe europeni să fie ”duri” și ”clari” cu Ungaria, Polonia și cu toate statele care nu respectă statul de drept: Am fost prea lenţi, prea îngăduitori

Published

on

Președintele Franței, Emmanuel Macron, i-a îndemnat joi pe europeni să fie ”duri” și ”clari” cu Ungaria, Polonia și cu toate statele care nu respectă statul de drept, anunță Reuters, citat de Adevărul.ro.

”Trebuie să facem în așa fel încât statul de drept să fie respectat peste tot. Am fost prea lenți, prea îngăduitori”, a precizat liderul de la Palatul Elysee în fața a peste 2.000 de persoane prezente la Filarmonica din Luxemburg, clădire care a găzduit dialogul despre Uniunea Europeană.

Președintele francez s-a referit explicit la Ungaria, care în viziunea sa, ”nu mai respectă statul de drept”, și la Polonia.

”Săptămâna viitoare va avea loc o dezbatere în Parlamentul European în cazul Ungariei. (…) Trebuie să fim clari. Trebuie să fim clari şi fermi şi cu Polonia, cu toate ţările care nu mai respectă statul de drept”, a spus Macron.

Guvernul polonez se află în conflict cu Bruxelles-ul ca urmare a modificărilor aduse sistemului judiciar, considerate controversate și contrare statului de drept. De cealaltă parte, Ungaria, un aliat al Varșoviei, s-ar putea confrunta și ea cu situația în care va fi activat articolul 7 împotriva sa ca urmare a încălcărilor statului de drept.

Liderul de la Elysee continuă, astfel, să practice o diplomație europeană activă, în condițiile în care a efectuat zilele trecute vizite oficiale în Danemarca și în Finlanda, s-a întâlnit joi cu liderii ţărilor Benelux (Belgia, Luxemburg şi Olanda) și a primit-o astăzi pe Angela Merkel, cancelarul german, la Marsilia, pentru convorbiri înaintea unui summit informal al UE care va avea loc la 20 septembrie. De cealaltă parte, Angela Merkel vine după un turneu politic în Georgia, Armenia și Azerbaidjan și după o întâlnire, la Meseberg, cu președintele Rusiei, Vladimir Putin.

Cei mai importanți lideri europeni sunt așteptați în continuare să își armonizeze pozițiile cu privire la viitorul Uniunii Europene, mai ales în contextul alegerilor europene de anul viitor, dar și al provocărilor precum migrația, Brexit sau reforma zonei euro.

În luna iunie, de pildă, Macron și Merkel și-au manifestat susținerea pentru un buget comun al zonei euro.

O temă de discuție importantă ar putea fi și poziția de președinte al Comisiei Europene după alegerile europarlamentare din 2019, în condițiile în care presa germană a scris recent că Angela Merkel îl va susține pe Manfred Weber, liderul grupului PPE în Parlamentul European, pentru postura Spitzenkandidat (candidat unic) al Partidului Popular European pentru șefia Comisiei Europene.

De cealaltă parte, Emmanuel Macron, neafiliat unei familii politice europene și recunoscut pentru eforturile sale a de a pune bazele unei mișcări pro-europene și progresiste, nu și-a anunțat susținerea politică pentru un candidat anume, deși diferite surse au indicat că președintele francez ar dori să o sprijine pe Margrethe Vestager, actual comisar european pentru competitivitate și concurență.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

Alegeri europene: România, pe locul 3 în UE referitor la creșterea prezenței la vot față de alegerile din 2014 și de două ori peste media europeană

Published

on

© Diana Zaim/ CaleaEuropeană.ro

România este al treilea stat din Uniunea Europeană referitor la creșterea prezenței la urne față de alegerile din 2014 și de două ori peste media europeană, scrie Reprezentanța Comisiei Europene în România pe pagina sa de Facebook.

Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE – 50,93%, înregistrând totodată și cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană.

Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de 51,07 % la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și  32,44% dintre cetățeni.

Prin comparație, la nivel european, prezența la vot la alegerile din 2014 au fost prezenți a fost de 42,61%, cu 8,32% mai puțin față de alegerile din acest an.

Citiți și Premieră de la aderarea la UE: Prezența cetățenilor români la alegerile europene a depășit procentul de 50%

În ce privește România, prezența vot la scrutinul din 2019 a crescut cu 18,63% față de alegerile din 2014.

Potrivit Parlamentului European, prezența cea mai ridicată la urne la alegerile din 23-26 mai a fost înregistrată în Belgia (88,47%), Luxemburg (84,1%), Malta (72,7%) Danemarca (66%) și Spania (64,3%).

Continue Reading

ROMÂNIA

Președintele Klaus Iohannis, despre rezultatul la referendum: Peste 6 milioane de români au dat o lecţie dură populismului, discursului antieuropean. A câştigat România europeană, democratică

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat luni că prezenta numeroară la referendum arată că ”a câștigat României europeană, democratică, în care hoții și infractorii stau la pușcărie, nu în fruntea statului”.

”Peste 6 milioane de români au spus <<Da>> la referendumul pe care l-am convocat pentru viitorul României şi au dat astfel o lecţie dură populismului, demagogiei şi discursului antieuropean şi antijustiţie promovat de PSD, în campanie şi nu numai. Ieri, a câştigat România europeană, democratică, în care justiţia este şi trebuie să rămână independentă, România în care hoţii şi infractorii stau la puşcărie, nu în fruntea statului”, a afirmat şeful statului, la Palatul Cotroceni.

El a apreciat mobilizarea românilor la acest scrutin, arătând că a fost ”impresionantă”.

Votul de astăzi ne arată că democraţia s-a maturizat, că cetăţenii înţeleg ce armă puternică este votul, rezultatul de astăzi, votul de ieri, 26 mai”, a susţinut Iohannis.

El a criticat modul în care a fost organizat votul în diaspora şi a cerut autorităţilor să ia măsuri urgente pentru ca românii din străinătate să poată vota în condiţii normale.

”Este inacceptabilă bătaia de joc a autorităţilor la adresa românilor din diaspora. Românii au fost supuşi unei noi umilinţe din partea unor guvernanţi incapabili să înţeleagă că rolul lor este să fie în slujba cetăţeanului, nu împotriva cetăţeanului. Eu cer autorităţilor responsabile ca, după incidentele foarte grave din 2014 deja, care s-au repetat în mod regretabil ieri, să ia măsuri urgente astfel încât românii din diaspora să poată vota în condiţii normale, fără a sta la cozi interminabile, ore în şir, doar pentru a-şi putea exercita un drept constituţional – dreptul la vot”, a transmis preşedintele Iohannis.

Potrivit Biroului Electoral Central, prezența finală la urne pe teritorul României la referendumul convocat de președintele Klaus Iohannis a fost de 41,28%. În total, 7.541.311 de cetățeni au votat la întrebările formulate de șeful statului.

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției” și a semnat decretul prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul a fost primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Premieră în Parlamentul European: Un cipriot turc susținător al reunificării Ciprului a fost ales eurodeputat

Published

on

©️ European Parliament

Un cipriot turc a fost ales în premieră în Parlamentul European, în persoana profesorului de istorie politică de la Universitatea Cipru din capitala Nicosia Niyazi Kizilyurek, relatează DPA, potrivit Agerpres.

Postul de radio de stat RIK a anunţat duminică intrarea lui Kizilyurek în Parlamentul European, citând comisia electorală.

Profesorul în vârstă de 60 de ani a candidat pe lista partidului AKEL, de stânga. Kizilyurek este un susţinător al reunificării Ciprului de mulţi ani.

Citiți și

Parlamentul European a publicat noi rezultate provizorii: PPE și S&D rămân principalele forțe politice, însă o largă majoritate pro-europeană va necesita un consens cu ALDE+Renaissance și cu Verzii

Rezultate în Europa. Cine sunt câștigătorii și pierzătorii alegerilor europene cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 de ani. Forțele europene și cele anti-europene își împart dominația în marile țări UE

Din 1974, Cipru a fost divizat între partea nordică turcă nerecunoscută internaţional şi Republica Cipriotă greacă care are capitala la Nicosia.

Insula Cipru este în întregime membră a UE. Totuşi, legea UE şi reglementările comunitare nu se aplică în partea nordică a insulei, care este ocupată de Turcia.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending