Connect with us

NATO

Emmanuel Macron îi răspunde lui Donald Trump și cere aliaților un ”dialog strategic cu Rusia”: NATO este povara pe care o împărtășim

Published

on

Corespondență din Londra

Președintele francez Emmanuel Macron și-a menținut marți, la Londra, în cadrul unei întâlniri cu omologul său american Donald Trump, afirmațiile cu privire la ”moartea cerebrală a NATO” pe fondul dezangajării SUA și a comportamentului Turciei în Siria și a reluat mesajul său că este nevoie de un dialog strategic cu Rusia. CNN relatează că Macron, vorbind alături de Trump, a spus Alianța este ”povara pe care o împărtășim”, făcând trimitere la termenul utilizat de președintele american atunci când acesta solicită ca țările aliate europene să investească mai mulți bani pentru apărare.

Știu că declarațiile mele au provocat câteva reacții. Le susțin”, a spus Macron, după ce, în prima parte a zilei, Donald Trump l-a criticat puternic pe omologul său francez pentru atitudinea față de NATO.

 


În cadrul unei întrevederi anterioare cu secretarul general al NATO, preşedintele american a calificat drept ”foarte insultătoare” remarca preşedintelui francez că NATO ar fi în ”moarte cerebrală” și a arătat că îl vede pe Emmanuel Macron ”desprinzând Franța de NATO”.

În timpul declarațiilor de presă susținute alături de Donald Trump, liderul francez a spus că  este ”important să avem un dialog strategic cu Rusia” și că inamicul principal al Alianței este ”terorismul”.

De cealaltă parte, CNN notează că Donald Trump a avut un ton mai puțin stringent față de mesajul transmis în cursul întâlnirii cu Jens Stoltenberg. Pe de altă parte, în timpul discuțiilor cu secretarul general al NATO, Trump, cel care în 2016 declara că Alianța este ”învechită”, a salutat progresele făcute de aliații europeni prin adăugarea a peste 130 de miliarde de dolari în bugetele lor militare din 2016 încoace, în condițiile în care președintele american a cerut dintotdeauna o partajare mai echitabilă a costurilor între aliați.

În schimb, Emmanuel Macron a continuat să critice Turcia, atât pentru achiziția sistemelor rusești S-400 care nu sunt compatibile cu sistemele NATO, cât și pentru intervenția în Siria, atitudinea Ankarei fiind unul dintre argumentele pe care președintele francez le utilizează pentru a-și justifica poziția privind ”moartea cerebrală a NATO” și punerea la îndoială a articolului 5 privind apărarea colectivă.

După ce a afirmat că ”suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”, Emmanuel Macron și-a apărat poziția, pentru prima dată, în timpul unei întâlniri cu secretarul general al NATO, care a avut loc la Paris săptămâna trecută. Cu acea ocazie, președintele francez a evaluat că poziția sa privind ”moartea cerebrală a NATO” a fost o ”trezire la realitate” a aliaților și a pus din nou sub semnul întrebării articolul 5 al Tratatului NATO, considerat piatra de temelie a apărării colective aliate. Cu aceeași ocazie, Macron a sugerat că nici Rusia și nici China nu pot fi tratate drept state inamice și că dușmanul comun al NATO este terorismul.

Se aşteaptă ca Turcia, Franţa, Germania şi Marea Britanie să desfăşoare o reuniune separată în marja summitului NATO de la Londra cu privire la Siria. De altfel, președintele turc l-a criticat virulent vineri pe omologul său francez Emmanuel Macron pentru remarca acestuia că NATO ar fi ”în moarte cerebrală”, afirmând că această apreciere reflectă o înţelegere ”bolnavă şi superficială” şi recomandându-i acestuia să verifice dacă nu cumva el însuşi este ”în moarte cerebrală”.


Citiți și
Din culisele unui summit festiv și devenit crucial pentru viitorul NATO. Care sunt mizele României și cum va naviga țara noastră printre provocările lansate de Emmanuel Macron sau Donald Trump
NATO își decide viitorul la Londra, ”prima casă a familiei euro-atlantice”: România, în avangarda aliaților care au crescut bugetele militare și care vor apăra o Alianță puternică și unită

Creșterea bugetelor militare în rândul aliaților europeni și reafirmarea importanței NATO pentru securitatea europeană și unitatea transatlantică, sunt temele centrale enunțate de secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă susținută vineri, la sediul NATO de la Bruxelles, unde a prefațat agenda și mizele reuniunii la nivel înalt a liderilor aliați de la Londra, din 3-4 decembrie. Alături de SUA, alte opt state europene, inclusiv România, au alocat cel puțin 2% din PIB pentru Apărare în anul ce stă să se încheie, aliații europeni și Canada au crescut bugetele apărării cu peste 130 de miliarde de dolari din 2016 până în prezent, iar tendința creștere în rândul aliaților europeni ar putea ajunge la borna de 400 de miliarde de dolari până în 2024.

Deși o reuniune cu caracter aniversar prilejuită de aniversarea a 70 de ani de la înființarea NATO și nu un summit tradițional, întrunirea festivă celor 29 de șefi de state și guverne euro-atlantice este umbrită de cele mai recente tensiuni între aliați pe fondul afirmațiilor președintelui francez Emmanuel Macron privind ”moartea cerebrală a Alianței” și punerea la îndoială la îndoială a ”eficacității” Articolul 5 din Tratatul NATO, care se adaugă la presiunile președintelui american Donald Trump față de aliații europeni pentru împărțirea ”costurilor și a poverii financiare” (n.r. – burden sharing) privind funcționarea NATO. România va fi reprezentată de președintele Klaus Iohannis din postura țării care alocă 2% din PIB pentru Apărare și care este adepta ”unității și solidarității aliate”. În egală măsură, reuniunea de la Londra va fi semnificativă și pentru diplomație română, reprezentând prima reuniune la cel mai înalt nivel aliat în care secretarul general adjunct al NATO, în persoana lui Mircea Geoană, este deopotrivă primul est-european și întâiul român care ocupă a doua cea mai înaltă poziție civilă din cadrul Alianței.

Pe scurt: partajarea echitabilă a responsabilităților (traducerea sintagmei burden-sharing) și posibilitatea lansării unui proces de reflecție privind rolul politic și strategic al NATO vor fi temele-vedetă ale reuniunii de la Londra.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

MApN anunță că Forțele Terestre Române vor lua parte la Defender Europe 20, cel mai mare exercițiu militar organizat de SUA în Europa în ultimii 25 de ani

Published

on

© NATO/ Flickr

Forțele terestre ale Armatei României vor lua parte, anul acesta, la Defender Europe 20, cel mai mare exerciţiu militar desfăşurat de Statele Unite în Europa în ultimul sfert de secol și pentru care forțele americane au început joi pregătirile.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale, pentru anul 2020, structurile celei mai numeroase categorii de forţe din Armata României vor rămâne angajate în importante evenimente de instrucţie, în context multinaţional şi întrunit, la exerciţii naţionale şi în afara spaţiului naţional.

”Forţele terestre vor fi implicate şi în exerciţiul Defender Europe 20, ca parte a Operațiunii Atlantic Resolve”, se arată în comunicatul citat.

Armata americană a început joi pregătirile pentru Defender Europe 20, cel mai mare exerciţiu militar desfăşurat de Statele Unite în Europa în ultimii 25 de ani, la care vor participa peste 28.000 de militari americani, a anunțat Ambasada SUA la București într-o postare pe pagina sa de socializare, însoțită de un infografic ce detaliază aspecte.

Exerciţiul va creşte nivelul de pregătire şi mobilitatea forţelor NATO, mai informează misiunea diplomatică.

Defender Europe 20 va spori pregătirea și interoperabilitatea strategică prin exercitarea capacității militare a Statelor Unite de a implementa rapid o forță și echipamente credibile de luptă din Statele Unite către Europa. 

Potrivit EUCOM, Defender Europe confirmă faptul că angajamentul SUA față de NATO și apărarea Europei rămâne neclintit.

Exercițiul comun de pregătire multinațională este programat să se desfășoare din aprilie până în mai 2020, cu mișcări de personal și echipamente care se desfășoară în perioada februarie – iulie 2020. 

Celor 20.000 de militari americani – dintre care 12.250 activi, 7.000 din partea Gărzii Naționale și 750 în rezervă – li se vor alătura aproximativ 9.000 de militari SUA staţionaţi în Europa. În total, urmează să participe 37.000 de militari aliaţi. Potrivit unui comunicat al MApN, forţele terestre ale Armatei Românei vor fi implicate în acest exercițiu militar.

Exerciţiile vor avea loc în 10 state diferite, dar cele mai importante dintre ele se vor desfăşura în Germania şi Polonia. În total, vor fi desfășurate 20.000 de echipamente militare.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SUA au început pregătirile pentru Defender 2020: Peste 28.000 militari vor fi desfășurați la cel mai mare exerciţiu militar desfăşurat de Statele Unite în Europa în ultimii 25 de ani

Published

on

© EUCOM/ Facebook

Armata americană a început joi pregătirile pentru Defender Europe 2020, cel mai mare exerciţiu militar desfăşurat de Statele Unite în Europa în ultimul sfert de secol, la care vor participa peste 28.000 de militari americani, anunță Ambasada SUA la București într-o postare pe pagina sa de socializare, însoțită de un infografic ce detaliază aspecte.

Exerciţiul va creşte nivelul de pregătire şi mobilitatea forţelor NATO, mai informează misiunea diplomatică.

Defender Europe 20 va spori pregătirea și interoperabilitatea strategică prin exercitarea capacității militare a Statelor Unite de a implementa rapid o forță și echipamente credibile de luptă din Statele Unite către Europa. 

Potrivit EUCOM, Defender Europe confirmă faptul că angajamentul SUA față de NATO și apărarea Europei rămâne neclintit.

Exercițiul comun de pregătire multinațională este programat să se desfășoare din aprilie până în mai 2020, cu mișcări de personal și echipamente care se desfășoară în perioada februarie – iulie 2020. 

Celor 20.000 de militari americani – dintre care 12.250 activi, 7.000 din partea Gărzii Naționale și 750 în rezervă – li se vor alătura aproximativ 9.000 de militari SUA staţionaţi în Europa. În total, urmează să participe 37.000 de militari aliaţi. Potrivit unui comunicat al MApN, forţele terestre ale Armetei Românei vor fi implicate în acest exercițiu militar.

Exerciţiile vor avea loc în 10 state diferite, dar cele mai importante dintre ele se vor desfăşura în Germania şi Polonia. În total, vor fi desfășurate  20.000 de echipamente militare.

 

Continue Reading

NATO

Ministrul de externe al Turciei cere extinderea NATO prin aderarea Georgiei: Prietenii noştri occidentali nu sunt de acord deoarece nu vor să provoace Rusia

Published

on

© World Economic Forum/ Flickr

Ministrul de externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu, a făcut apel joi la extinderea NATO şi la primirea Georgiei în Alianţa Nord-Atlantică, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

“Nu înţeleg de ce nu am invitat Georgia sau de ce nu am activat planul de acţiune pentru ca Georgia să devină membru”, a spus şeful diplomaţiei turce în timpul unui panel de discuţii la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos, în Elveţia.

Panelul, intitulat “Viitorul NATO”, i-a mai avut ca participanți pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pe președintele Poloniei, Andrzej Duda, sau pe ministrul afacerilor europene din Italia.

“Suntem criticaţi că avem relaţii relativ mai bune cu Rusia ca vecin, dar prietenii noştri occidentali nu sunt de acord să invite Georgia deoarece nu vor să provoace Rusia”, a afirmat el, potrivit sursei citate.

“Însă Georgia are nevoie de noi şi noi avem nevoie de un aliat ca Georgia. Prin urmare, avem nevoie de o extindere, iar Georgia ar trebui să devină membru”, a mai declarat Mevlut Cavusoglu, conchide sursa menționată.

Relațiile oficiale dintre Georgia și NATO au debutat în 1994, iar la summit-ul aliat de la București, din aprilie 2008, țările NATO au promis Georgiei că aceasta va fi invitată să adere la organizație, spre nemulțumirea Rusiei, care și-a instalat forțe militare pe teritoriul georgian în urma războiului din august 2008.

Georgia, alături de Ucraina, este un partener important al NATO la Marea Neagră, regiune unde Alianța are trei state membre riverane: Bulgaria, România și Turcia.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending