Connect with us

NATO

Emmanuel Macron îi răspunde lui Donald Trump și cere aliaților un ”dialog strategic cu Rusia”: NATO este povara pe care o împărtășim

Published

on

Corespondență din Londra

Președintele francez Emmanuel Macron și-a menținut marți, la Londra, în cadrul unei întâlniri cu omologul său american Donald Trump, afirmațiile cu privire la ”moartea cerebrală a NATO” pe fondul dezangajării SUA și a comportamentului Turciei în Siria și a reluat mesajul său că este nevoie de un dialog strategic cu Rusia. CNN relatează că Macron, vorbind alături de Trump, a spus Alianța este ”povara pe care o împărtășim”, făcând trimitere la termenul utilizat de președintele american atunci când acesta solicită ca țările aliate europene să investească mai mulți bani pentru apărare.

Știu că declarațiile mele au provocat câteva reacții. Le susțin”, a spus Macron, după ce, în prima parte a zilei, Donald Trump l-a criticat puternic pe omologul său francez pentru atitudinea față de NATO.

 


În cadrul unei întrevederi anterioare cu secretarul general al NATO, preşedintele american a calificat drept ”foarte insultătoare” remarca preşedintelui francez că NATO ar fi în ”moarte cerebrală” și a arătat că îl vede pe Emmanuel Macron ”desprinzând Franța de NATO”.

În timpul declarațiilor de presă susținute alături de Donald Trump, liderul francez a spus că  este ”important să avem un dialog strategic cu Rusia” și că inamicul principal al Alianței este ”terorismul”.

De cealaltă parte, CNN notează că Donald Trump a avut un ton mai puțin stringent față de mesajul transmis în cursul întâlnirii cu Jens Stoltenberg. Pe de altă parte, în timpul discuțiilor cu secretarul general al NATO, Trump, cel care în 2016 declara că Alianța este ”învechită”, a salutat progresele făcute de aliații europeni prin adăugarea a peste 130 de miliarde de dolari în bugetele lor militare din 2016 încoace, în condițiile în care președintele american a cerut dintotdeauna o partajare mai echitabilă a costurilor între aliați.

În schimb, Emmanuel Macron a continuat să critice Turcia, atât pentru achiziția sistemelor rusești S-400 care nu sunt compatibile cu sistemele NATO, cât și pentru intervenția în Siria, atitudinea Ankarei fiind unul dintre argumentele pe care președintele francez le utilizează pentru a-și justifica poziția privind ”moartea cerebrală a NATO” și punerea la îndoială a articolului 5 privind apărarea colectivă.

După ce a afirmat că ”suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”, Emmanuel Macron și-a apărat poziția, pentru prima dată, în timpul unei întâlniri cu secretarul general al NATO, care a avut loc la Paris săptămâna trecută. Cu acea ocazie, președintele francez a evaluat că poziția sa privind ”moartea cerebrală a NATO” a fost o ”trezire la realitate” a aliaților și a pus din nou sub semnul întrebării articolul 5 al Tratatului NATO, considerat piatra de temelie a apărării colective aliate. Cu aceeași ocazie, Macron a sugerat că nici Rusia și nici China nu pot fi tratate drept state inamice și că dușmanul comun al NATO este terorismul.

Se aşteaptă ca Turcia, Franţa, Germania şi Marea Britanie să desfăşoare o reuniune separată în marja summitului NATO de la Londra cu privire la Siria. De altfel, președintele turc l-a criticat virulent vineri pe omologul său francez Emmanuel Macron pentru remarca acestuia că NATO ar fi ”în moarte cerebrală”, afirmând că această apreciere reflectă o înţelegere ”bolnavă şi superficială” şi recomandându-i acestuia să verifice dacă nu cumva el însuşi este ”în moarte cerebrală”.


Citiți și
Din culisele unui summit festiv și devenit crucial pentru viitorul NATO. Care sunt mizele României și cum va naviga țara noastră printre provocările lansate de Emmanuel Macron sau Donald Trump
NATO își decide viitorul la Londra, ”prima casă a familiei euro-atlantice”: România, în avangarda aliaților care au crescut bugetele militare și care vor apăra o Alianță puternică și unită

Creșterea bugetelor militare în rândul aliaților europeni și reafirmarea importanței NATO pentru securitatea europeană și unitatea transatlantică, sunt temele centrale enunțate de secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă susținută vineri, la sediul NATO de la Bruxelles, unde a prefațat agenda și mizele reuniunii la nivel înalt a liderilor aliați de la Londra, din 3-4 decembrie. Alături de SUA, alte opt state europene, inclusiv România, au alocat cel puțin 2% din PIB pentru Apărare în anul ce stă să se încheie, aliații europeni și Canada au crescut bugetele apărării cu peste 130 de miliarde de dolari din 2016 până în prezent, iar tendința creștere în rândul aliaților europeni ar putea ajunge la borna de 400 de miliarde de dolari până în 2024.

Deși o reuniune cu caracter aniversar prilejuită de aniversarea a 70 de ani de la înființarea NATO și nu un summit tradițional, întrunirea festivă celor 29 de șefi de state și guverne euro-atlantice este umbrită de cele mai recente tensiuni între aliați pe fondul afirmațiilor președintelui francez Emmanuel Macron privind ”moartea cerebrală a Alianței” și punerea la îndoială la îndoială a ”eficacității” Articolul 5 din Tratatul NATO, care se adaugă la presiunile președintelui american Donald Trump față de aliații europeni pentru împărțirea ”costurilor și a poverii financiare” (n.r. – burden sharing) privind funcționarea NATO. România va fi reprezentată de președintele Klaus Iohannis din postura țării care alocă 2% din PIB pentru Apărare și care este adepta ”unității și solidarității aliate”. În egală măsură, reuniunea de la Londra va fi semnificativă și pentru diplomație română, reprezentând prima reuniune la cel mai înalt nivel aliat în care secretarul general adjunct al NATO, în persoana lui Mircea Geoană, este deopotrivă primul est-european și întâiul român care ocupă a doua cea mai înaltă poziție civilă din cadrul Alianței.

Pe scurt: partajarea echitabilă a responsabilităților (traducerea sintagmei burden-sharing) și posibilitatea lansării unui proces de reflecție privind rolul politic și strategic al NATO vor fi temele-vedetă ale reuniunii de la Londra.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

FOTO Distrugătorul american USS Roosevelt și nava USNS Yuma, în Marea Neagră pentru a demonstra angajamentul SUA față de securitatea aliaților NATO

Published

on

© Wikipedia

Distrugătorul american USS Roosevelt și nava de expediție USNS Yuma s-au aflat în perioada 14-23 septembrie în Marea Neagră, demonstrând angajamentul SUA față de securitatea maritimă a aliaților și partenerilor NATO, informează Ambasada SUA la București.

Cele două nave au efectuat operațiuni maritime de rutină și au vizitat porturile de la Marea Neagră ale Bulgariei și Ucrainei.

 

Marina SUA și alte nave NATO operează de regulă în Marea Neagră, în conformitate cu legislația internațională, care permite patrularea acestor ape pentru aproximativ două treimi din an.

Trei membri NATO – Bulgaria, România și Turcia – sunt state litorale ale Mării Negre, cu forțe proprii în regiune. De asemenea, NATO consolidează sprijinul pentru partenerii săi din regiune, Georgia și Ucraina.

În aprilie, miniștrii de externe ai NATO au convenit să efectueze mai multe exerciții la Marea Neagră cu ambele țări, precum și să intensifice eforturile comune pentru a combate războiul hibrid.

Continue Reading

NATO

Statele Unite contribuie cu 200 de ventilatoare la rezerva de echipamente medicale a NATO, constituită în eventualitatea unui al doilea val de COVID-19

Published

on

©NATO

Statele Unite au livrat vineri 200 de ventilatoare pentru rezerva de echipamente medicale a Alianței Nord-Atlantice, anunțată de secretarul general al NATO la 19 iunie, în eventualitatea unui al doilea val de îmbolnăviri cu COVID-19.

Potrivit unui comunicat al NATO, Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) a livrat ventilatoarele la Centrul Operațional Sudic din Taranto, Italia al Agenției NATO pentru Sprijin și Achiziții.

Oficiali civili și din cadrul Armatei din Italia, Statele Unite dar și din alte țări aliate au participat la ceremonia de predare a acestor echipamente medicale. 

Amintim că la 19 iunie, miniștrii apărării din statele membre NATO au convenit asupra unui plan de acțiune în eventualitatea unui al doilea val de îmbolnăviri cu SARS-CoV-2.

Citiți și:
NATO a creat un plan de acțiune pentru valul doi de COVID-19: România s-a oferit să găzduiască rezerva de echipamente medicale a Alianței Nord-Atlantice

Potrivit declarației secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, realizate în cadrul unei conferințe de presă organizate la finalul celor două zile de discuții în sistem de videoconferință cu miniștrii apărării, cele 30 de state membre au agreat asupra constituirii unui stoc comun de echipamente medicale și un fond cu resurse financiare care să fie folosit pentru achiziţia de produse medicale esenţiale.

România, prin ministrul Nicolae Ciucă, a prezentat disponibilitatea țării noaste de a pune la dispoziția Alianței o facilitate de depozitare a materialelor sanitare din rezerva NATO, în contextul în care România este primul stat membru al UE care găzduiește rezerva strategică de echipamente medicale rescEU a Uniunii Europene.

Continue Reading

NATO

IMAGINEA ZILEI România a devenit joi al șaptelea aliat NATO care deține un sistem de rachete Patriot pentru apărare aeriană

Published

on

© Fortele Aeriene Romane/ Facebook

România a devenit joi cea de-a 17-a țară din lume și cea de-a șaptea în rândul țărilor membre NATO care are în dotare un sistem de rachete de apărare antiaeriană Patriot, a afirmat ministrul apărării Nicolae Ciucă, la baza militară de la Capu Midia, la ceremonia de recepţie a primului sistem de rachete Patriot.

La ceremonia desfășurată la Centrul Național de Instruire pentru Apărare Antiaeriană de la Capu Midia, județul Constanța, au participat prim-ministrul Ludovic Orban, președintele Senatului Robert Cazanciuc, ministrul apărării naționale Nicolae Ciuca, șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, dar și ambasadorul SUA în România, Adrian Zuckerman.

Anterior ceremoniei, Forțele Aeriene Române au publicat un videoclip cu noul sistem de rachete sol-aer Patriot. Rachetele Patriot sunt deținute de șapte aliați NATO: Statele Unite ale Americii, Olanda, Germania, Grecia, Spania, România și Polonia.

În cadrul ceremoniei, premierul Ludovic Orban a declarat că România este mai sigură cu aceste rachete pe teritoriul ei, iar cetăţenii români sunt mai bine apăraţi.

Ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă a mai subliniat că sistemul recepționat joi de România este unul dintre cele mai eficiente și mai bune sisteme de apărare aeriană din lume

Intră în dotarea Armatei României astăzi unul dintre cele mai eficiente și mai bune sisteme de apărare aeriană cu rază lungă de acțiune, capabil să îndeplinească întreaga gamă de misiuni în zona de responsabilitate indiferent de condițiile atmosferice. România a achiziționat cea mai modernă configurație hardware și software a sistemelor de rachete, aceeași cu cea folosită în prezent de forțele armate ale Statelor Unite care permite contracararea tuturor tipurilor de amenințări aeriene actuale. Intrarea în înzestrare a acestor sisteme va crește nivelul cooperării dintre România și Statele Unite ale Americii, transferul de tehnologii și informații sensibile va spori nivelul încrederii dintre cei doi aliați. Această consolidare a parteneriatului strategic dintre țările noastre oferă încă o garanție esențială pentru securitatea națională cu valențe sporite în actualul mediu de securitate regional și internațional”, a completat ministrul Ciucă.

Nu în ultimul rând, ambasadorul Statelor Unite în România, Adrian Zuckerman, a afirmat că suntem martorii începutului unei noi ere în care România poate să se apere și să apere Alianța NATO și în care România își solidifică rolul de garant al securității europene și la Marea Neagră.

Prin intrarea în dotare a sistemelor de rachete sol-aer cu bătaie mare PATRIOT, Armata României îşi va creşte capacitatea defensivă şi de descurajare, asigurându-se o mai bună apărare a spaţiului aerian naţional, parte a spaţiului aerian al NATO.

Achiziţionarea sistemelor PATRIOT a fost stabilită prin Legea nr. 222/2017 pentru realizarea “Capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol”, aferentă programului de înzestrare esenţial “Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)”.

Citiți și Șeful Statului Major al Apărării: România va fi prima țară de pe flancul estic al NATO care va opera sistemele de rachete Patriot și HIMARS

Documentul prevedea atribuirea contractelor Guvernului Statelor Unite ale Americii pentru achiziţionarea a şapte sisteme de rachete sol-aer PATRIOT configuraţia 3+, din producţia curentă (noi), respectiv a echipamentelor majore, mijloacelor de transport, materialelor, pieselor, echipamentelor de mentenanţă, muniţiei necesare, pachetului de suport logistic iniţial şi a serviciului de instruire, echipamentelor criptografice şi cu regim special.

Promulgarea legii a fost precedată de obţinerea aprobării prealabile a Parlamentului României privind iniţierea achiziţiei, dată fiind valoarea estimată mai mare de 100 milioane de euro, şi obţinerea aprobării Departamentului de Stat al SUA privind posibila vânzare către România a unor sisteme PATRIOT.

România a achiziţionat o configuraţie modernă hardware şi software de sisteme PATRIOT aflate în serviciu, testată în luptă, capabilă să angajeze toate tipurile de ameninţări aeriene actuale.

Contractorii principali ai pachetului de echipamente şi servicii aferente sistemelor PATRIOT sunt companiile americane Raytheon şi Lockheed-Martin. 

Continue Reading

Facebook

PARLAMENTUL EUROPEAN1 min ago

Social-democrații din Parlamentul European, despre noua politică de migrație și azil a UE: Solidaritatea trebuie să fie regula, nu excepția

Dacian Cioloș9 mins ago

Liderul Renew Europe Dacian Cioloș: UE a tras prea mult de timp. Trebuie să construim un sistem european de azil și migrație bazat pe solidaritate

U.E.11 mins ago

Uniunea Europeană consideră că așa-numita ”învestire” a lui Lukanșenko în funcția de președinte este lipsită de ”legitimitate democratică”: UE își revizuiește relațiile cu Belarus

JUSTIȚIE34 mins ago

Klaus Iohannis, după propunerile avocatului general al CJUE: Voi insista și cred că voi avea succes ca Ministerul Justiției să vină cu propuneri pentru modificarea legilor justiției

INTERNAȚIONAL45 mins ago

Washingtonul, poziție comună cu UE, nu îl recunoaște pe Aleksandr Lukashenko drept ”președintele legitim ales al Belarusului”

POLITICĂ16 hours ago

Klaus Iohannis avertizează: Dacă majorarea pensiilor cu 40% intră în vigoare, România va pierde 3 miliarde de euro fonduri europene. Este un scenariu de groază

PARLAMENTUL EUROPEAN17 hours ago

Deputații europeni solicită măsuri pentru reducerea decalajului digital în educație: Egalitatea de șanse trebuie să fie în centrul politicii de educație a UE

MAREA BRITANIE17 hours ago

Negociatorul-șef al UE Michel Barnier: Uniunea Europeană este hotărâtă să ajungă la un acord comercial cu Regatul Unit, dar va fi fermă

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, convorbire telefonică cu omologul din Arabia Saudită pentru extinderea dialogului politico-diplomatic și a relațiilor sectoriale

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Comisia Europeană: Raportul european privind drogurile 2020 arată că infractorii amenință sănătatea și securitatea celor care trăiesc în Europa

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA7 days ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending