Ministrul de interne austriac Gerhard Karner a confirmat luni că Viena este dispusă să își flexibilizeze poziția și veto-ul privind aderarea României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, demnitarul declarând că a prezentat Comisiei Europene “condiţii clare” pe care aceasta să le implementeze înainte ca Viena să fie de acord cu primirea României şi Bulgariei în aşa-numitul “Air Schengen”.

“Acum este rândul Comisiei”, a declarat Karner pentru jurnalul matinal al postului Ö1, după ce în weekend s-a aflat despre o posibilă relaxare a veto-ului Austriei faţă de primirea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, cu ridicarea graniţelor ariene, relatează agenția de presă austriaca APA, citată de Agerpres.

Presa austriacă a relatat sâmbătă că Austria deschide acum calea pentru extinderea spațiului Schengen pentru România și Bulgaria, dar numai pentru călătorii pe calea aerului și în anumite condiții, una dintre acestea fiind controale și mai stricte la frontiere.

În mod concret, el cere Comisiei o triplare a numărului de poliţişti de frontieră. De asemenea, Comisia trebuie să aloce fonduri pentru infrastructura de protecţie a frontierelor. Este necesară în primul rând o modernizare tehnică a frontierelor bulgaro-turcă şi româno-sârbă. În plus, Karner solicită controale întărite la frontierele terestre, precum şi preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni.

“Este vorba despre faptul că avem nevoie de progrese în domeniul protecţiei frontierelor externe ale UE“, a subliniat Karner, luni, înainte de a se deplasa luni în Slovenia la o reuniune a miniştrilor de interne din aşa-numitul “Forum Salzburg”, pentru discuţii cu privire la viitorul spaţiului Schengen.

Pe lângă Austria, din cadrul “Forumului Salzburg” mai fac parte România, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Sunt reprezentate, de asemenea, statele din Balcanii de Vest şi Republica Moldova.

Reacții din România față de poziția Austriei au venit treptat. Mai întâi, premierul Marcel Ciolacu, lider al PSD, a afirmat sâmbătă seară că Austria este de acord cu ridicarea granițelor aeriene pentru România.

“Am spart gheața! Austria și-a flexibilizat poziția în ceea ce privește spațiul Schengen și este de acord cu ridicarea granițelor aeriene pentru România. Asta înseamnă că românii nu vor mai sta la cozi interminabile atunci când zboară în interiorul Uniunii Europene. Am făcut eforturi mari în ultimele luni să ajungem în acest punct și le sunt recunoscător tuturor celor care au luptat pentru România”, a afirmat Ciolacu.

Președintele PNL și al Senatului, Nicolae Ciucă, a adoptat o atitudine mai precaută Acesta a salutat flexibilizarea poziției Austriei, dar a subliniat că o aderare a României la Schengen ar fi consecința conlucrării tuturor forțelor politice, menționând totodată că o decizie este așteptată la un Consiliu JAI extraordinar organizat la finalul anului de președinția spaniolă a Consiliului UE și că între timp sunt așteptate poziția Olandei privind aderarea Bulgariei și rezultatele discuțiilor reuniunii miniștrilor de interne prezenți luni în Slovenia.

La rândul său, ministrul român de interne Cătălin Predoiu a precizat că urmează negocieri tehnice pentru intrarea României în așa-numitul “Air Schengen”, insistând că aspectul important este acela al faptului că Austria nu mai are o poziție inflexibilă.

Austria a blocat pe 8 decembrie 2022 extinderea spaţiului Schengen la România şi Bulgaria, motivându-şi opoziţia prin numărul mare de cereri de azil. Ţările de Jos s-au opus, la rândul lor, primirii în Schengen a Bulgariei.

România și Bulgaria nu au solicitat la reuniunea Consiliului JAI din 5 decembrie un nou vot privind aderarea la Schengen, după veto-ul Austriei și cel al Olandei din decembrie 2022.

În schimb, miniștrii de interne din țările UE au avut un schimb de opinii cu privire la modalitățile de îmbunătățire a sistemului de returnare a solicitanților de azil respinși, aceștia discutând despre cooperarea cu țările terțe și între statele membre, precum și despre îmbunătățirea procedurilor naționale de returnare.

De asemenea, președinția spaniolă în exercițiu a făcut un bilanț al situației privind extinderea spațiului Schengen la Bulgaria și România.

“Consiliul a luat act de raportul, prezentat de Comisie, al unei misiuni de anchetă care a evaluat cele mai recente evoluții în ceea ce privește aplicarea acquis-ului Schengen de către Bulgaria“, a transmis instituția într-un comunicat.

Premierul Estoniei, Kaja Kallas, a atras luni atenția asupra campaniei de dezinformare a Rusiei privind războiul din Ucraina, care urmărește să provoace ”diviziuni politice interne şi să influenţeze voturile democratice”, informează DPA, citat de Agerpres.

”Campania Rusiei are drept scop descurajarea factorilor de decizie democratici şi a societăţilor de la a sprijini Ucraina, provocând diviziuni politice interne şi influenţând voturile democratice – inclusiv deciziile pe care le luăm la secţiile noastre de votare”, a scris Kallas într-un comentariu pentru site-ul de ştiri german Redaktionsnetzwerk Deutschland.

”Campania de dezinformare a Kremlinului ajunge la un public uriaş prin intermediul reţelelor sociale”, a mai spus ea.

Aceasta a explicat că rețelele de socializare reprezintă principalul canal prin care Kremlinul își răspândește dezinformarea.

”Cea mai recentă capcană a dezinformării ruseşti” este ”să ne facă să credem că sprijinul pentru Ucraina este o cauză fără speranţă, că noi suntem primii care obosim. Putem demonstra contrariul”, a continuat Kallas.

Rusia se pregăteşte pentru un război lung împotriva Ucrainei, a scris Kallas. ”O victorie rapidă este exclusă”, a mai spus premierul estonian.

Zilele trecute, cancelarul german Olaf Scholz a lăsat să se înțeleagă că războiul din Ucraina ar putea dura până în 2025, astfel că este nevoie de sprijin continuu pentru Kiev pe care Berlinul este dispus să-l sporească în cazul în care aliații ”ezită”, făcând referire la blocajul din Congresul american.

De altfel, Joe Biden l-a invitat pe Volodimir Zelenski la Casa Albă, cei doi urmând să se întâlnească mâine. În egală măsură, liderul ucrainean va avea o întrevedere și cu președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, în speranța deblocării sprijinului destinat țării care face față invadatorilor ruși.

Europarlamentarul Mircea Hava susține că „viitorul Uniunii Europene este unul în care granițele interne sunt nimic mai mult decât linii pe o hartă, iar vămile nu mai există între statele membre”, în contextul în care nu s-a ajuns la un acord în privința inițiativei IMERA – Internal Market Emergency and Resilience Act, care își propune să asigure și să întărească libera circulație a cetățenilor, precum și a bunurilor necesare în situații de urgență.

„Uniunea Europeană trebuie să depășească ideea unor limitări protecționiste, invocate de unele state membre. Trebuie să înțelegem că suntem, cu toții, parte a unei mari familii, iar libera circulație a bunurilor și persoanelor trebuie să devină normalitate. Orice formalități birocratice, care îngreunează libera circulație în cazul situațiilor de urgență, trebuie să dispară”, a transmis deputatul european într-un mesaj postat pe pagina oficială de Facebook. 

De asemenea, oficialul european a informat că în cadrul ultimelor întâlniri între reprezentanții Parlamentului European și ai statelor membre nu s-a ajuns la un acord în privința acestei inițiative, una extrem de importantă pentru tot ce înseamnă acces la bunuri, servicii și specialiști în situații de criză și urgență.

„E regretabil că n-am învățat lecțiile pandemiei și nu reușim să cădem de acord asupra faptului că bunuri esențiale în situații de urgență, ori personal calificat, să poată avea o libertate de mișcare neîngrădită de vămi, atunci când există circumstanțe extraordinare, situații de urgență”, a mai adăugat acesta.