Connect with us

CHINA

Emmanuel Macron pledează la Shanghai pentru un acord comercial China-SUA care ”protejează interesele” altor țări, începând cu cele din UE: Războiul comercial nu aduce decât perdanţi

Published

on

© captură video / Emmanuel Macron Twitter

Președintele francez Emmanuel Macron a pledat marți la Shanghai pentru un acord comercial între China și SUA ”care protejează interesele” altor țări, începând cu cele din Uniunea Europeană, primul partener al Beijingului, anunță AFP, citat de Agerpres.

În cadrul unui discurs susținut la cea de-a doua ediție a Târgului Internațional de Importuri din China, liderul de la Palatul Elysee a condamnat, fără a-l nominaliza pe omologul său american, Donald Trump, recursul la ”acțiune militară, la arma tarifară, la legea celui mai puternic”.

”Războiul comercial nu aduce decât perdanți”, a completat acesta, adăugând că disputa China – SUA afectează creșterea economică mondială.

Celebrând în același timp reușita economică a Chinei din ultimii 40 de ani, președintele francez a făcut apel la Beijing să își deschidă mai mult piața pentru a corecta dezechilibrele globalizării, care stârnesc o ”tentație de repliere” printre țările occidentale.

”Avem nevoie de o mai mare deschidere din partea Chinei şi a pieţei sale”, a spus Macron.

”Crearea de noi legături de echilibru presupune ca procedurile de acces la piaţa chineză să fie accelerate, făcute mai transparente, pentru a permite companiilor străine, în special companiilor inovatoare, să se instaleze în China cu încredere”, a pledat Macron.

”Acest lucru presupune ca firmele noastre să poată beneficia de căi de recurs, de un tratament egal în accesul la subvenţii şi la pieţele publice”, a precizat liderul francez.

La rândul său, președintele Chinei, Xi Jinping, a dat asigurări că ”ușa Chinei se va deschide și mai mult”.

Acesta a făcut, de asemenea, apel la o ”opoziție fermă față de protecționism și unilateralism”, pe fondul disensiunilor comerciale existente între Beijing și Washington.

Conflictul comercial dintre Statele Unite și China tronează de mai bine de un an și jumătate, prin impunerea de tarife comerciale reciproce, dar primele două economii ale lumii speră să ajungă la un acord în luna noiembrie. 

Aflat la cea de-a doua sa vizită în China de la preluarea mandatului de președinte al Franței, în 2017, Emmanuel Macron, un lider european activ din punct de vedere diplomatic, este însoțit de o delegație a mediului de afaceri francez.

Într-o dovadă de unitate europeană, noul comisar european pentru Comerț, Phil Hogan, dar și ministrul german al Educației și Cercetării Anja Karliczek, însoțită de o delegație formată din reprezentanți ai mediului german de afaceri, printre care BMW, Henkel, Merck, Siemens, Lufthansa și Volkswagen, sunt, de asemenea, prezenți în China.

Vizita lui Macron vine în contextul în care Franța, dar și Uniunea Europeană ca întreg, sunt vizate de tarife suplimentare impuse de Statele Unite. 

Amintim că la 4 octombrie, Administraţia Trump a anunţat tarife de 25% pentru produse ca vinul franţuzesc, brânza italiană şi whisky-ul scoţian din malţ, dar a exceptat vinul italian, pastele şi uleiul de măsline, în urma deciziei Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) într-un caz referitor la subvenţiile ilegale de care a beneficiat constructorul de avioane Airbus din partea Uniunii Europene, care permit SUA să impună tarife importurilor din UE.

Vizita lui Macron are loc pe fondul nemulțumirilor politicienilor europeni și a mediului european de afaceri cu privire la ceea ce aceștia consideră a fi un eșec al Beijingului de a schimba practicile nedrepte față de investitorii străini.

În luna martie, când președintele Chinei Xi Jinping a întregistrat o victorie diplomatică prin semnarea unui memorandum de înțelegere cu Italia în sprijinul proiectului cunnoscut sub numele de ”Noul Drum al Mătăsii”, Emmanuel Macron a declarat că ”vremea naivității europene s-a încheiat. Timp de mulți ani, am avut o abordare necoordonată, iar China a profitat de disensiunile noastre”.

Astfel, apelul lui Macron la unitate europeană s-a tradus în apeluri diplomatice, China fiind unul dintre statele vizate.

În luna martie a acestui an, la Paris, președintele francez Emmanuel Macron, împreună cu cancelarul german Angela Merkel și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-au întâlnit cu președintele chinez Xi Jinping, în încercarea de a-i prezenta o comunitate europeană unită în marile dosare internaționale.

Miza reuniunii a fost una bivalentă pentru continentul european: de a se poziţiona în faţa Chinei ca un interlocutor credibil în încercarea de a o convinge să-şi canalizeze ambiţiile economice şi diplomatice spre regulile multilateralismului, iar, pe de altă parte, să încerce să unifice o Europă divizată în faţa apetitului Beijingului.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CHINA

Acord comercial ”istoric” între SUA și China, semnat la Washington. Donald Trump: Corectăm greşelile trecutului. Xi Jinping: Un acord bun pentru întreaga lume

Published

on

© The White House/ Facebook

Statele Unite şi China au semnat miercuri un prim acord comercial, care prevede eliminarea unor tarife şi creşterea achiziţiilor chineze de bunuri şi servicii americane, detensionând conflictul din ultimele 18 luni dintre cele mai mari două economii ale lumii, transmite Reuters, potrivit Adevărul.

Beijingul şi Washingtonul au descris faza întâi a acordului comercial ca un pas important după luni de zile de negocieri punctate cu tarife de retorsiune care au perturbat lanţurile de aprovizionare şi au provocat temeri legate de încetinirea creşterii economiei mondiale.

”Împreună corectăm greşelile trecutului şi oferim un viitor al justiţiei economice şi securităţii pentru muncitorii, fermierii şi familiile americane”, a declarat preşedintele american Donald Trump la Casa Albă, alături de vicepremierul chinez Liu He şi alţi oficiali.  

”Ziua de astăzi marchează o etapă istorică, o etapă ce niciodată n-a mai fost parcursă cu China, spre un acord comercial corect şi reciproc între Statele Unite şi China”, a declarat preşedintele american.

Acordul comercial între China şi Statele Unite este bun „pentru întreaga lume”, afirmă preşedintele chinez Xi Jinping, într-o scrisoare adresată omologului său american, care a fost citită în timpul ceremoniei de semnare a documentului.  

La baza acordului se află angajamentul Chinei pentru achiziţia suplimentară de bunuri, servicii şi produse agricole americane în valoare de cel puţin 200 de miliarde de dolari, în următorii doi ani, faţă de achiziţii de 186 de miliarde de dolari în 2017.  

Acordul va include comenzi suplimentare pentru produse agricole de 50 de miliarde de dolari, a spus Trump, adăugând că are încredere că fermierii americani vor putea să răspundă cererii mai mari. Preşedintele a mai spus că China va cumpăra servicii americane suplimentare de 40-50 de miliarde de dolari, bunuri manufacturate de 75 de miliarde de dolari şi livrări suplimentare de energie de 50 de miliarde de dolari.  

Oficiali ai ambelor ţări au afirmat că acordul marchează o nouă eră pentru relaţiile sino-americane, dar acesta nu reuşeşte să răspundă multor diferenţe structurale care l-au determinat pe preşedintele Trump să declanşeze războiul comercial. Între aceste probleme se află practica veche a Chinei de a subvenţiona companiile de stat şi inundarea pieţelor internaţionale cu produse foarte ieftine.

Faza întâi a acordului comercial, convenită în decembrie, anulează tarifele americane planificate pentru telefoane, jucării şi laptopuri şi reduce la jumătate tarifele, la 7,5%, pentru bunuri din China de circa 120 de miliarde de dolari, între care televizoare, căşti Bluetooth şi încălţăminte. Vor rămâne în vigoare tarife de 25% pentru produse industriale şi componente din China de 250 de miliarde de dolari, folosite de producătorii americani.

Continue Reading

CHINA

Parlamentul European solicită sancțiuni pentru autoritățile chineze: Beijing-ul trebuie să închidă ”taberele de reeducare” din provincia Xinjiang

Published

on

© European Parliament

Parlamentul European a criticat din nou, joi, autorităţile de la Beijing pentru tratamentul la care este supusă minoritatea uigură din provincia Xinjiang şi a cerut adoptarea unor sancţiuni ţintite contra oficialităţilor chineze.

Într-o rezoluţie adoptată joi prin ridicare de mâini, eurodeputaţii le solicită Comisiei Europene şi statelor membre să ia toate măsurile necesare pentru a convinge guvernul chinez să închidă “taberele de reeducare”, să pună capăt tuturor încălcărilor drepturilor omului în Xinjiang şi să apere libertăţile fundamentale ale uigurilor.

Potrivit unui comunicat al Parlamentului European, eurodeputații au lansat un apel către Consiliu pentru a ”adopta sancţiuni ţintite şi a îngheţa activele celor vinovaţi de reprimarea gravă a drepturilor fundamentale în Xinjiang”.

Rezoluția Parlamentului European vine după ce eurodeputații i-au acordat Premiul Saharov pentru libertate de gândire lui Ilham Tohti, profesor universitar uigur, închis pe viață în China. Premiul a fost înmânat fiicei sale.

Fost profesor de economie, Ilham Tohti, de 50 de ani, considerat un ”terorist” de Beijing, a fost condamnat în 2014 la închisoare pe viaţă pentru ”separatism”. Un an mai devreme, el a fost arestat pentru prima dată pe aeroportul din Beijing când, invitat de universitatea din Indiana, se pregătea să plece spre SUA, împreună cu fiica sa, pe atunci în vârstă de 18 ani. Ea a fost lăsată să plece în SUA, unde trăieşte de atunci.

Agerpres notează că, în luna noiembrie, cotidianul The New York Times a publicat peste 400 de pagini de documente guvernamentale secrete care dezvăluie mecanismele de supraveghere dure din Xinjiang, ca reacţie la atentatele atribuite de Beijing separatiştilor sau islamiştilor de etnie uigură.

Experţi din mai multe organizaţii pentru apărarea drepturilor omului acuză Beijingul că aproape un milion de musulmani din Xinjiang, în principal de etnie uigură, au fost internaţi în aşa-numitele ”tabere de reeducare”.

Continue Reading

CHINA

Președintele Chinei, Xi Jinping, l-a felicitat pe Klaus Iohannis pentru realegerea sa în funcția de președinte al României

Published

on

Președintele Chinei, Xi Jinping, i-a transmis un mesaj de felicitare lui Klaus Iohannis pentru realegerea sa în funcția de președinte al României, a anunțat vineri Xinhua vineri, citat de Agerpres.

China şi România se bucură de o prietenie tradiţională, iar vastul lor parteneriat de prietenie şi cooperare a cunoscut o dezvoltare continuă în ultimii ani, declară liderul chinez în mesajul datat cu 9 decembrie.

Xi Jinping a reamintit de schimbul de mesaje de felicitare cu președintele Iohannis în luna octombrie, cu ocazia aniversării a 70 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice bilaterale. Președintele chinez a precizat că promovarea prieteniei și consolidarea cooperării între cele două țări servește interesele fundamentale ale ambelor popoare.

Preşedintele Chinei a adăugat că acordă o importanţă deosebită dezvoltării relaţiilor între China şi România şi este pregătit să lucreze cu omologul său român pentru a profita de oportunităţile istorice create de cooperarea în cadrul iniţiativei ”Belt and Road” şi de cooperarea dintre China şi ţările din Europa Centrală şi de Est, pentru a extinde permanent schimburile bilaterale şi cooperarea pe baza respectului reciproc, a egalităţii şi beneficiilor reciproce şi pentru a aduce beneficii mai mari pentru ambele popoare.

Klaus Iohannis a obținut cel de-al doilea mandat de președinte în urma celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale care a avut loc la 24 noiembrie, clasându-se pe primul loc, la o distanță covârșitoare față de contracandidata sa, Viorica Dăncilă.

Astfel, actualul președinte a obținut cel mai mare procent din istoria alegerilor prezidențiale pentru un candidat de dreapta, obținând 66.06% din totalul voturilor exprimate.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending