Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a propus miercuri ca Uniunea Europeană să creeze începând cu 3 martie un consiliu de conducere al spaţiului Schengen, dotat cu un mecanism de intervenţie rapidă, pentru a acţiona mai bine în cazul unei crize la frontierele externe ale UE, notează AFP.
Prima prioritate este de “a repune politică în centrul guvernării Schengen”, a declarat preşedintele francez la Tourcoing (Nord) în faţa miniştrilor de interne europeni care urmează să lucreze la acest subiect joi şi vineri în oraşul Lille.
Președinția franceză a Consiliului UE a anunțat marți că miniștri de interne din statele membre vor dezbate joi și vineri, într-o reuniune informală la Lille, reforma spațiului Schengen, Franța încurajând statele membre să avanseze rapid negocierile.
“Dorim să instituim un adevărat Consiliu Schengen care să conducă spaţiul Schengen, aşa cum am reuşit să facem pentru zona euro”, a explicat Emmanuel Macron, citat de Agerpres, acesta deplângând “absenţa unei politici reale concertate de anticipare şi planificare” în faţa crizelor la frontierele externe.
Un astfel de consiliu, reunind regulat miniştrii competenţi în jurul unui “coordonator”, ar putea avea loc pentru prima dată la 3 martie, data următoarei reuniuni a miniştrilor, a insistat el.
“Acest consiliu poate deveni chipul unei Europe puternice“, a insistat el.
O altă recomandare dezvoltată de Emmanuel Macron, crearea “unui mecanism de solidaritate şi intervenţie rapidă în cazul unei crize la frontierele externe ale Uniunii”.
“Această platformă ar fi practic braţul armat al noului Consiliu Schengen pe teren”, a explicat preşedintele francez. Ea ar permite “mobilizarea rapidă a resurselor europene şi bilaterale în situaţii de criză, completând acţiunea Frontex”.
A treia propunere: “adoptarea unei politici comune de azil şi imigraţie”. Conştient de diviziunile dintre ţările europene pe această temă, el a propus o abordare progresivă, începând cu un sprijin financiar pentru ţările din linia întâi de sosire a migranţilor.
Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a salutat o “idee foarte bună”. “Cred că este necesar ca statele membre să facă mai multe evaluări inter pares, deoarece depind unele de altele”, a declarat comisarul suedez pentru AFP, care a prezentat la mijlocul lui decembrie o propunere de reformă pentru consolidarea Schengen.
Reforma lui Macron, speranța României?
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a prezentat pe 19 ianuarie, în hemiciclul Parlamentului European, obiectivele președinției franceze a Consiliului UE, președinție care și-a început mandatul la 1 ianuarie 2022. Cu acel prilej, oficialul francez a pledat pentru reforma spațiului Schengen, care să consolideze lupta împotriva imigrației ilegale și a afirmat că procedura aderării României, Bulgariei și Croației la Schengen “merge mână în mână cu reformele care vor fi lansate în câteva săptămâni”.
Franța a transmis deja mai multe semnale politice privind tema aderării României la Schengen. Cu ocazia lansării, la București, a președinției Consiliului UE, ambasadoarea Laurence Auer a spus că Franţa va depune ”toate eforturile” pentru a contribui la extinderea Spaţiului Schengen, arătând că România îndeplineşte deja condiţiile tehnice în acest sens.
“În aceste şase luni vom depune toate eforturile pentru a contribui la extinderea Spaţiului Schengen, primind alături de noi şi România. Am afirmat de mai multe ori că România a îndeplinit toate criteriile, a trecut toate probele tehnice pentru a considera că este pregătită să adere la spaţiul Schengen“, a spus Laurence Auer, reluând astfel o idee susținută și la începutul anului, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, în care a prezentat prioritățile președinției franceze a Consiliului UE.
Aflat într-o vizită la București în luna septembrie a anului trecut, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, a susținut că România trebuie să adere la Spaţiul Schengen întrucât a demonstrat că este o ţară serioasă în ceea ce priveşte protejarea frontierelor.
La finele anului trecut, premierul Nicolae Ciucă a declarat că nu poate garanta că integrarea României în spațiul de liberă circulație Schengen se va realiza în 2022, dar că își poate propune o astfel de țintă de traseu. Anterior, la summitul Consiliului European de toamnă de la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat solicitarea ţării noastre de a deveni cât mai curând membru al Spaţiului Schengen, acest obiectiv fiind unul strategic, nu numai pentru România, dar şi pentru întreaga Uniune. Șeful statului a arătat că în cei peste 10 ani de când România ar fi trebuit să devină parte a spaţiului Schengen, ţara a acţionat de facto ca un stat membru Schengen, responsabil şi eficient. Șeful statului a utilizat la începutul acestui an și contextul întâlnirii anuale cu ambasadorii străini pentru a puncta că finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”.
Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.
De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. România nu a beneficiat până în prezent de situația supunerii la vot în Consiliul Justiție și Afaceri Interne a temei aderării la Schengen. Țara noastră este încă monitorizată sub Mecanismul de Cooperare și Verificare, invocat adesea de alte state membre pentru a bloca primirea României în Schengen. Dar, Comisia Europeană a solicitat un calendar pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și adoptarea legilor justiției, subliniind că anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV de către România.
Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie 2021 o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația. În decembrie, Consiliul Uniunii Europene a concluzionat că Croația a îndeplinit condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților acquis-ului Schengen, cel mai nou stat membru al Uniunii Europene fiind cu un pas mai aproape de aderarea la spațiul de liberă circulație.
În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.
