Connect with us

CONSILIUL UE

Emmanuel Macron propune înființarea unui “Consiliu Schengen” dotat cu un “braț armat”: Acest consiliu poate deveni chipul unei Europe puternice

Published

on

© France Diplomatie/ Flickr

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a propus miercuri ca Uniunea Europeană să creeze începând cu 3 martie un consiliu de conducere al spaţiului Schengen, dotat cu un mecanism de intervenţie rapidă, pentru a acţiona mai bine în cazul unei crize la frontierele externe ale UE, notează AFP.

Prima prioritate este de “a repune politică în centrul guvernării Schengen”, a declarat preşedintele francez la Tourcoing (Nord) în faţa miniştrilor de interne europeni care urmează să lucreze la acest subiect joi şi vineri în oraşul Lille.

Președinția franceză a Consiliului UE a anunțat marți că miniștri de interne din statele membre vor dezbate joi și vineri, într-o reuniune informală la Lille, reforma spațiului Schengen, Franța încurajând statele membre să avanseze rapid negocierile.

“Dorim să instituim un adevărat Consiliu Schengen care să conducă spaţiul Schengen, aşa cum am reuşit să facem pentru zona euro”, a explicat Emmanuel Macron, citat de Agerpres, acesta deplângând “absenţa unei politici reale concertate de anticipare şi planificare” în faţa crizelor la frontierele externe.

Un astfel de consiliu, reunind regulat miniştrii competenţi în jurul unui “coordonator”, ar putea avea loc pentru prima dată la 3 martie, data următoarei reuniuni a miniştrilor, a insistat el.

Acest consiliu poate deveni chipul unei Europe puternice“, a insistat el.

O altă recomandare dezvoltată de Emmanuel Macron, crearea “unui mecanism de solidaritate şi intervenţie rapidă în cazul unei crize la frontierele externe ale Uniunii”.

“Această platformă ar fi practic braţul armat al noului Consiliu Schengen pe teren”, a explicat preşedintele francez. Ea ar permite “mobilizarea rapidă a resurselor europene şi bilaterale în situaţii de criză, completând acţiunea Frontex”.

A treia propunere: “adoptarea unei politici comune de azil şi imigraţie”. Conştient de diviziunile dintre ţările europene pe această temă, el a propus o abordare progresivă, începând cu un sprijin financiar pentru ţările din linia întâi de sosire a migranţilor.

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a salutat o “idee foarte bună”. “Cred că este necesar ca statele membre să facă mai multe evaluări inter pares, deoarece depind unele de altele”, a declarat comisarul suedez pentru AFP, care a prezentat la mijlocul lui decembrie o propunere de reformă pentru consolidarea Schengen.

Reforma lui Macron, speranța României?

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a prezentat pe 19 ianuarie, în hemiciclul Parlamentului European, obiectivele președinției franceze a Consiliului UE, președinție care și-a început mandatul la 1 ianuarie 2022. Cu acel prilej, oficialul francez a pledat pentru reforma spațiului Schengen, care să consolideze lupta împotriva imigrației ilegale și a afirmat că procedura aderării României, Bulgariei și Croației la Schengen “merge mână în mână cu reformele care vor fi lansate în câteva săptămâni”.

Franța a transmis deja mai multe semnale politice privind tema aderării României la Schengen. Cu ocazia lansării, la București, a președinției Consiliului UE, ambasadoarea Laurence Auer a spus că Franţa va depune ”toate eforturile” pentru a contribui la extinderea Spaţiului Schengen, arătând că România îndeplineşte deja condiţiile tehnice în acest sens.

“În aceste şase luni vom depune toate eforturile pentru a contribui la extinderea Spaţiului Schengen, primind alături de noi şi România. Am afirmat de mai multe ori că România a îndeplinit toate criteriile, a trecut toate probele tehnice pentru a considera că este pregătită să adere la spaţiul Schengen“, a spus Laurence Auer, reluând astfel o idee susținută și la începutul anului, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, în care a prezentat prioritățile președinției franceze a Consiliului UE.

Aflat într-o vizită la București în luna septembrie a anului trecut, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, a susținut că România trebuie să adere la Spaţiul Schengen întrucât a demonstrat că este o ţară serioasă în ceea ce priveşte protejarea frontierelor.

La finele anului trecut, premierul Nicolae Ciucă a declarat că nu poate garanta că integrarea României în spațiul de liberă circulație Schengen se va realiza în 2022, dar că își poate propune o astfel de țintă de traseu. Anterior, la summitul Consiliului European de toamnă de la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat solicitarea ţării noastre de a deveni cât mai curând membru al Spaţiului Schengen, acest obiectiv fiind unul strategic, nu numai pentru România, dar şi pentru întreaga Uniune. Șeful statului a arătat că în cei peste 10 ani de când România ar fi trebuit să devină parte a spaţiului Schengen, ţara a acţionat de facto ca un stat membru Schengen, responsabil şi eficient. Șeful statului a utilizat la începutul acestui an și contextul întâlnirii anuale cu ambasadorii străini pentru a puncta că finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. România nu a beneficiat până în prezent de situația supunerii la vot în Consiliul Justiție și Afaceri Interne a temei aderării la Schengen. Țara noastră este încă monitorizată sub Mecanismul de Cooperare și Verificare, invocat adesea de alte state membre pentru a bloca primirea României în Schengen. Dar, Comisia Europeană a solicitat un calendar pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și adoptarea legilor justiției, subliniind că anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV de către România

Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie 2021 o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația. În decembrie, Consiliul Uniunii Europene a concluzionat că Croația a îndeplinit condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților acquis-ului Schengen, cel mai nou stat membru al Uniunii Europene fiind cu un pas mai aproape de aderarea la spațiul de liberă circulație.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Cătălin Predoiu: România este mai bine plasată, față de 2023, pentru aderarea la spațiul Schengen cu frontierele terestre

Published

on

© Cătălin Predoiu/ Facebook

România este mai bine plasată faţă de anul trecut în privinţa finalizării procesului de aderare deplină la spaţiul Schengen, a declarat, luni, ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, în contextul participării sale la reuniunea informală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne de la Budapesta.

Vicepremierul din partea PNL a făcut precizarea într-o intervenţie telefonică la Euronews România, fiind întrebat, după participarea la Consiliul informal JAI de la Budapesta, dacă pentru România sunt şanse de aderare la spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre.

“Suntem mai bine plasaţi decât anul trecut, pentru că anul trecut eram un stat non-membru şi acum suntem un stat membru Schengen. Da, e adevărat, doar cu două din trei frontiere, dar suntem totuşi în interiorul Schengen şi uitându-ne la precedente, nu a existat nicio situaţie în care un stat membru Schengen să intre parţial cu una sau două frontiere şi să întârzie foarte mult intrarea cu cea de a treia frontieră”, a afirmat Predoiu, citat de Agerpres.

El a avansat un termen de un an, fiind întrebat ce înseamnă foarte mult.

“Peste un an, de exemplu. Nici nu sunt astfel de precedente, deşi au fost situaţii. România nu este singurul sau primul stat care intră în spaţiul Schengen etapizat, mai întâi cu o parte din frontieră şi apoi complet. Nu suntem primul stat, dacă nu mă înşel, chiar şi Austria a experimentat acelaşi gen de aderare şi experienţa practică arată că procesul este ireversibil, odată intrat. Deci, faţă de anul trecut, suntem, da, mai bine plasaţi”, a explicat Predoiu.

Citiți și Cătălin Predoiu primește asigurări din partea Ungariei privind obținerea, până la finele anului, a deciziei JAI de accedere a României în Schengen și cu frontierele terestre

Pe de altă parte, acesta a punctat faptul că, în paralel sau în comparaţie cu anul trecut, este o situaţie mai complexă din punct de vedere politic anul acesta, pentru că urmează formarea Comisiei Europene, proces care se va finaliza probabil în toamnă.

“În acelaşi timp, sunt alegeri în multe state europene, inclusiv în România, dar acum sunt în România, sunt şi în alte state care ridică toate discuţii politice, probleme politice, probleme de poziţionări. Olanda a avut recent alegeri, are un nou guvern. Acesta urmează să îşi poziţioneze opiniile faţă de diverse dosare în perioada următoare. Să nu uităm că nu suntem singuri în acest proces, este şi Bulgaria, deci sunt o serie de variabile pe tabla de şah a acestui dosar, care nu ţin de Ministerul de Interne român, ţin de un întreg context politic electoral, instituţional, la nivel de Comisie, la nivelul statelor membre şi lucrurile sunt în permanentă dinamică. Evident că eu am în vedere toate aceste aspecte şi pe zona de minister de Interne nu omit niciun fel de acţiune diplomatică ce ne-ar putea aduce puncte şi argumente în acest proces complet”, a mai declarat Predoiu.

Continue Reading

CONSILIUL UE

UE este alături de Ucraina și reînnoiește sancțiunile economice contra Rusiei pentru încă 6 luni, până la 31 ianuarie 2025

Published

on

© Elysee

Consiliul Uniunii Europene a reînnoit luni, pentru încă șase luni, până la 31 ianuarie 2025, măsurile restrictive ale UE având în vedere acțiunile continue ale Federației Ruse de destabilizare a situației din Ucraina.

Potrivit unui comunicat al instituției, aceste sancțiuni, introduse pentru prima dată în 2014, au fost extinse considerabil din februarie 2022 ca răspuns la agresiunea militară neprovocată, nejustificată și ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei.

În prezent, acestea cuprind o gamă largă de măsuri sectoriale, inclusiv restricții privind comerțul, sectorul financiar, tehnologia și produsele cu dublă utilizare, industria, transporturile și produsele de lux.

Ele acoperă, de asemenea: o interdicție privind importul sau transferul de țiței transportat pe mare și de anumite produse petroliere din Rusia către UE, excluderea din SWIFT a mai multor bănci ruse și suspendarea activităților și a licențelor de radiodifuziune în Uniunea Europeană ale mai multor canale de dezinformare sprijinite de Kremlin. În plus, măsurile specifice permit UE să combată eludarea sancțiunilor.

Atât timp cât acțiunile ilegale ale Federației Ruse continuă să încalce interdicția privind folosirea forței, ceea ce reprezintă o încălcare gravă a obligațiilor prevăzute de dreptul internațional, este oportun să se mențină în vigoare toate măsurile impuse de UE și să se ia măsuri suplimentare, dacă este necesar.

La 31 iulie 2014, Consiliul a adoptat Decizia 2014/512/PESC privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina.

Pe lângă sancțiunile economice impuse Federației Ruse, UE a instituit diferite tipuri de măsuri ca răspuns la acțiunile destabilizatoare ale Rusiei împotriva Ucrainei.

Printre acestea se numără: restricții privind relațiile economice cu Crimeea și orașul Sevastopol, anexate ilegal, precum și cu zonele din Ucraina care nu sunt controlate de guvern din oblastele Donețk, Herson, Luhansk și Zaporijia; măsuri restrictive individuale (înghețarea activelor și restricții de călătorie) împotriva a numeroase persoane și entități, precum și măsuri diplomatice.

Începând cu 24 februarie 2022, UE a adoptat 14 pachete de sancțiuni fără precedent și de mare impact ca răspuns la invazia pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei.

În concluziile sale din data de 27 iunie 2024, Consiliul European și-a reiterat sprijinul continuu pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional și a reconfirmat angajamentul ferm al UE de a oferi în continuare sprijin politic, financiar, economic, umanitar, militar și diplomatic Ucrainei.

De asemenea, Consiliul European a condamnat cu fermitate escaladarea recentă a ostilităților de către Rusia, în special intensificarea în continuare a atacurilor împotriva civililor și a infrastructurii civile și critice, mai ales în sectorul energetic.

Continue Reading

CONSILIUL UE

România sprijină menținerea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni și va continua să colaboreze cu Ucraina și R. Moldova pentru a îmbunătăți interconectarea în sectorul energetic, subliniază Luminița Odobescu

Published

on

© European Union 2024

România va continua să colaboreze cu Ucraina și cu Republica Moldova pentru a îmbunătăți și spori interconectarea în sectorul energetic, a subliniat ministrul de externe Luminița Odobescu în cadrul declarațiilor susținute înainte de reuniunea miniștrilor de externe din UE, desfășurată la Bruxelles.

”O altă prioritate este sprijinirea sectorului energetic din Ucraina, care este în mod constant sub un atac masiv din partea Rusiei. De aceea, este foarte important să continuăm să ajutăm Ucraina să își protejeze infrastructura energetică, să înlocuiască echipamentele avariate și să furnizeze energie electrică România va continua să colaboreze cu Ucraina și Republica Moldova pentru a îmbunătăți și crește interconectarea în sectorul energetic”, a precizat Odobescu.

Aceasta a mai spus că îi va informa pe omologii săi despre semnarea, de către președintele Klaus Iohannis și președintele Volodimir Zelenski, a acordului de cooperare dintre România și Ucraina în domeniul securității, eveniment prilejuit de summitul NATO de la Washington.

Făcând trimitere la sancțiunile contra Rusiei, ministrul de externe a evidențiat nevoia de a menține presiunea asupra Moscovei prin aceste măsuri punitive.

”UE trebuie să răspundem amenințărilor hibride la adresa statelor membre, Ucrainei, Republicii Moldova. Acesta este motivul pentru care sprijinim adoptarea unui nou regim de sancțiuni contra Rusiei, care destabilizează activitatea în străinătate”, a mai spus oficialul român.

Ea a transmis că țara noastră sprijină formula de pace a președintelui Zelenski, descrisă drept ”o cale pentru o pace durabilă și justă în Ucraina, pentru Ucraina și cu Ucraina, bazată pe Carta ONU și pe dreptul internațional.”

Făcând trimitere la o altă temă aflată pe agenda discuțiilor, Orientul Mijlociu, Luminița Odobescu și-a arătat îngrijorarea față de ”volatilitatea situației de securitate din regiune, cu precădere la de granița cu Liban și Israel.”

”Trebuie să continuăm să sprijinim guvernul Libanului, în special pentru că este foarte important să menținem țara în afara conflictului. România sprijină planul de pace al președintelui Biden și o coordonare puternică cu SUA, Marea Britanie și partenerii regionali ai planului regional”, a arătat Luminița Odobescu.

În ceea ce privește discuția cu președinta Băncii Europene de Investiții și o mai mare implicare financiară a acestei instituții în sprijinirea obiectivelor de politică externă ale UE, ministrul de externe a arătat că este ”foarte important ca Banca Europeană de Investiții să sprijine reformele, creșterea și consolidarea capacității administrative, protecția infrastructurii critice în țările candidate precum Ucraina, Republica Moldova sau țările din Balcanii de Vest, dar și proiectele de conectivitate din zona Mării Negre.”

Ministrul de externe Luminița Odobescu participă luni la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE – Consiliul Afaceri Externe (CAE), care se va desfășura la Bruxelles.

Oficialii europeni vor aborda aspecte privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, situația din Orientul Mijlociu, precum și diplomația digitală.

De asemenea, vor avea un schimb de opinii cu președintele Băncii Europene pentru Investiții (BEI), Nadia Calviño, în cadrul unui dejun de lucru informal.

Discuțiile privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei se vor concentra pe accelerarea sprijinului militar pentru Ucraina, situația din sectorul energetic ucrainean, sancțiuni, coordonarea eforturilor diplomatice ale UE în sprijinul Formulei de Pace a președintelui Zelenski.

Cu privire la situația de securitate din Orientul Mijlociu, miniștrii europeni vor aborda ultimele evoluții de securitate, sprijinul UE pentru soluționarea crizei din Fâșia Gaza, precum și perspectivele procesului politic pentru o pace durabilă și cuprinzătoare.

În cadrul prânzului de lucru cu președintele Băncii Europene de Investiții va fi abordată intensificarea cooperării UE cu BEI pentru a adapta modalitățile de finanțare a obiectivelor de politică externă ale UE, în contextul provocărilor geopolitice actuale.

De asemenea, Înaltul Reprezentant pentru politică externă și de securitate a UE, Josep Borrell, va prezenta Raportul de progres privind diplomația digitală.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.58 mins ago

Polonia propune o cale de urmat în relațiile UE-SUA. Sikorski: Este de datoria noastră să explicăm Americii că dacă simțim amenințarea Rusiei, nu ne putem angaja în Asia

CONSILIUL UE1 hour ago

Cătălin Predoiu: România este mai bine plasată, față de 2023, pentru aderarea la spațiul Schengen cu frontierele terestre

U.E.16 hours ago

Uniunea Europeană devine participant cu drepturi depline în cadrul Registrului Daunelor pentru Ucraina

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Meta are termen până la 1 septembrie să prezinte Comisiei Europene soluții pentru a îmbunătăți modelul de ”plată sau consimțământ” impus consumatorilor din UE, altfel riscă sancțiuni

CHINA18 hours ago

Ministrul ucrainean de externe merge la Beijing la invitația omologului chinez Wang Yi. Va fi discutat rolul Chinei în obținerea unei „păci stabile și drepte” în războiul cu Rusia

CONSILIUL UE18 hours ago

UE este alături de Ucraina și reînnoiește sancțiunile economice contra Rusiei pentru încă 6 luni, până la 31 ianuarie 2025

ROMÂNIA19 hours ago

Reacția României la retragerea lui Biden din cursa pentru Casa Albă: SUA sunt și rămân partener strategic pentru România și UE

CONSILIUL UE20 hours ago

România sprijină menținerea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni și va continua să colaboreze cu Ucraina și R. Moldova pentru a îmbunătăți interconectarea în sectorul energetic, subliniază Luminița Odobescu

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Netanyahu: Israel va rămâne cel mai puternic aliat al SUA în Orientul Mijlociu indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale

ENERGIE20 hours ago

Secretarul american al energiei vine la București. România găzduiește reuniunea ministerială a Parteneriatului transatlantic pentru energie și cooperare în domeniul climei

CONSILIUL UE20 hours ago

România sprijină menținerea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni și va continua să colaboreze cu Ucraina și R. Moldova pentru a îmbunătăți interconectarea în sectorul energetic, subliniază Luminița Odobescu

U.E.3 days ago

Borrell: Estonia este un model de urmat pentru toate țările UE și NATO în privința cheltuielilor pentru apărare

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen, realeasă președintă a Comisiei Europene de Parlamentul European, după un prim mandat de “cinci ani ca niciun altul din istoria UE”

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere Ursulei von der Leyen să pună Europa socială în centrul acțiunilor viitoarei Comisii Europene: Avem nevoie de un buget consolidat și de o capacitate de investiții mai mare

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Vicepreședintele PPE Siegfried Mureșan echivalează votul pentru Ursula von der Leyen la șefia CE cu un vot pentru democrație și valori europene

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Strategia de securitate economică va deveni pilon al politicii externe UE. von der Leyen: Cursa cu rivalii sistemici a început. Europa trebuie să schimbe viteza și să aprofundeze piața unică

COMISIA EUROPEANA5 days ago

UE are nevoie de o schimbare a tratatului, transmite Ursula von der Leyen în plenul Parlamentului European: Reformele devin indispensabile pentru extinderea UE

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen propune crearea unui panel al cetățenilor europeni care să recomande politici Comisiei: “Ne aflăm într-o perioadă de anxietate profundă pentru europeni”

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Von der Leyen propune pentru următorii cinci ani în fruntea CE consolidarea competitivității UE printr-un Acord Industrial Ecologic și un Fond European pentru Competitivitate

COMISIA EUROPEANA5 days ago

O “veritabilă UE a apărării” cu “NATO pilon al apărării”: Către un nou mandat, Ursula von der Leyen propune o “piață unică pentru apărare” și un “scut aerian european”

Trending