Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron reafirmă unitatea franco-germană înaintea unor noi negocieri în Consiliul European: Niciun compromis nu se va face în detrimentul ambiției europene

Published

on

© European Union 2020

Președintele francez Emmanuel Macron a reafirmat duminică unitatea franco-germană înaintea celei de-a treia zi de negocieri între liderii europeni privind planul de relansare a Uniunii Europene post-COVID-19 și bugetul pe termen lung, tratative care se mențin complicate și care nu întrevăd certitudinea obținerii unui acord.

Sosind la summit după Angela Merkel, Macron a semnalat că unitatea sa cu cancelarul german în privința unui “plan de recuperare fără precedent, la nivelul crizei prin care trecem, în culmea provocărilor pentru ocuparea forței de muncă, pentru climă, pentru suveranitatea noastră și pentru valorile Europei”.

De asemenea, într-o scurtă declarație de presă, Macron a mai spus că printre principalele impedimente în calea unui acord se află și problema statului de drept.

El a spus că în pofida “dezacordurilor și a sensibilităților diferite” privind volumul fondului de recuperare și alte probleme, “trebuie să găsim compromisurile corecte în următoarele ore”, a spus el.

“Cred că este încă posibil. Dar aceste compromisuri, și o spun foarte clar, nu se vor face în detrimentul ambiției europene”, a adăugat el.

În ceea ce privește statul de drept, Macron a spus că a existat un “consens larg pentru a spune că nu trebuie să renunțăm”, în contextul în care există presiune puternică din partea Ungariei asupra acestei probleme.

Referitor guvernanța fondului de recuperare, liderul de la Elysee a indicat că “trebuie să finalizăm discuția”, având în vedere că prim-ministrul olandez Mark Rutte solicită cu obstinație ca guvernanța fondului de redresare să stipuleze că subvențiile acordate statelor afectate de criză să fie aprobate în unanimitate de statele membre.

Atât Emmanuel Macron, cât și Angela Merkel au sosit primii la summit pentru a purta noi discuții în format restrâns cu președintele Consiliului European, Charles Michel. De altfel, sâmbătă noaptea, după întreruperea lucrărilor summitului, cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron au intrat în reuniuni cu liderii celor statelor frugale – Austria, Danemarca, Finlanda, Olanda și Suedia -, alături de președinții Consiliului European și Comisiei Europene.

Surse diplomatice au afirmat pentru Politico Europe că Angela Merkel și Emmanuel Macron nu sunt de acord să diminueze sub 400 de miliarde de euro anvelopa destinată subvențiilor în cadrul planului de relansare. Aceste subvenții ar urma să fie acordate cu precădere țărilor cele mai afectate de criză.

Amintim că Angela Merkel și Emmanuel Macron au propus în luna mai un plan de relansare de 500 de miliarde de euro, care a servit drept punct de pornire pentru instrumentul de redresare de 750 de miliarde de euro prezentat de Comisia Europeană.

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au prelungit până duminică summitul consacrat negocierilor privind pachetul de relansare economică a UE în speranța că vor depăși blocajele și divergențele și vor ajunge la un acord asupra planului de 1.824 de miliarde de euro compus din fondul de redresare și bugetul multianual pe șapte ani. Un compromis continuă să fie împiedicat de poziția statelor frugale, care în frunte cu Olanda și Austria vor condiții mai stricte și subvenții mai puține pentru statele afectate de criză, o condiție greu de acceptat de statele din sud, dar și de Germania și Franța.

Charles Michel a venit sâmbătă cu o nouă propunere privind pachetul compus din fondul de redresare economică și bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, principala modificare constând în relocarea a 50 de miliarde de euro în cadrul planului de relansare către împrumuturi disponibile pentru statele membre. În aceste condiții, valoarea totală a fondului de relansare economică rămâne la 750 de miliarde de euro, distribuite astfel: 450 de miliarde de euro care vor fi disponibile sub formă de subvenții, iar 300 de miliarde de euro vor putea fi accesate ca împrumuturi. În propunerile inițiale, atât ale lui Michel, cât și ale Comisiei Europene, dimensiunea financiară a subvențiilor era de 500 de miliarde de euro, iar cea a creditelor de 250 de miliarde de euro. Totodată, anvelopa totală a Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 rămâne la 1.074 de miliarde de euro, așa cum a propus șeful Consiliului European săptămâna trecută.

Principalele obstacole apărute pe parcursul negocierilor de vineri și sâmbătă au vizat raport dintre subvenții și împrumuturi în cadrul planului de relansare, regulile de guvernanță și criteriul statului de drept. Prim-ministrul olandez Mark Rutte solicită cu obstinație ca guvernanța fondului de redresare să stipuleze că subvențiile acordate statelor afectate de criză să fie aprobate în unanimitate de statele membre, în vreme ce cancelarul austriac Sebastian Kurz nu a fost de acord cu alocarea de 500 de miliarde de euro sub formă de subvenții.

Reuniunile de sâmbătă s-au dovedit neconcludente, pe agenda elementelor divergente fiind inclusă și condiționarea acordării fondurilor europene de criteriul statului de drept, o condiționalitate pe care Ungaria și prim-ministrul Viktor Orban o resping cu fermitate. De altfel, Ungaria a venit cu o propunere de modificare a textului documentului negociat prin care elimina prevederile referitoare la statul de drept, un aspect de asemenea greu de acceptat de Olanda, dar și de Germania sau Franța.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene sunt reuniți începând de vineri, la Bruxelles, într-un summit considerat crucial, însă fără certitudinea obținerii unui consens privind planul de relansare economică europeană. Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți 24 de șefi de stat sau de guvern se întrunesc “în persoană” pentru prima dată de la izbucnirea pandemiei COVID-19, în condiții speciale și extraordinare, pentru a negocia și, eventual, a decide asupra unui plan de recuperare de 1.824 de miliarde de euro, alcătuit din fondul de redresare de 750 de miliarde de euro și din Cadrul Financiar Multianual de 1.074 de miliarde de euro. Conform planului de redresare propus de Comisia Europeană, 500 de miliarde de euro ar trebui acordați sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde de euro prin intermediul unor împrumuturi.

Discuțiile sunt dificile din perspectiva a șase obstacole care provoacă divergențe între statele membre – volumul total al Cadrului Financiar Multianual, rabaturile dorite de cele patru state frugale și Germania, dimensiunea fondului de redresare, echilibrul dintre subvenții și împrumuturi, alocarea de la nivelul Facilității de redresare și reziliență și aspectele de guvernanță și condiționalitate precum reformele și statul de drept.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

COVID-19: Summitul liderilor europeni din 24-25 septembrie, amânat de Charles Michel. Președintele Consiliului European a intrat în izolare

Published

on

© Administrația Pezidențială

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a decis marți amânarea summitului special al liderilor europeni după ce un ofițer de securitate din echipa sa a fost testat pozitiv cu COVID-19, iar Michel a fost nevoit să intre în auto-izolare.

Anunțul a fost făcut de purtătorul său de cuvânt, Barend Leyts, într-o serie de mesaje pe Twitter.

“Președintele Consiliului European a decis să amâne reuniunea Consiliului European special, care era planificată pentru 24-25 septembrie pentru 1-2 octombrie. Președintele Consiliului European a fost înștiințat astăzi că un ofițer de securitate, cu care s-a aflat în contact la începutul săptămânii trecute, a fost testat pozitiv cu COVID-19”, a spus Leyts.

Purtătorul de cuvânt a subliniat că Michel este testat în mod regulat și că rezultatul testului de luni a fost negativ. “Respectând legislația belgiană, el a intrat astăzi în carantină”, a continuat Leyts.

Summitul Consiliului European din 24-25 septembrie urma să fie consacrat relațiilor externe ale Uniunii Europene, îndeosebi răspunsul european la situația din Belarus, criza din estul Mării Mediterane, otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi, situația din vecinătatea sudică a UE, precum și relațiile dintre UE și China.

Mai mult, miniștrii afacerilor externe din țările UE au amânat pentru Consiliul European al șefilor de stat sau de guvern o decizie privind instituirea de sancțiuni la adresa regimului autoritar de la Minsk, după ce nu au reușit să întrunească unanimitatea la reuniunea de luni.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

Published

on

©United Nations

Suntem responsabili unii pentru ceilalți iar criza COVID-19 ne-a reamintit ceea ce este esențial: integritatea și demnitatea fiecărei ființe umane, a transmis președintele Consiliului European, Charles Michel, cu ocazia marcării a 75 de ani de la crearea Națiunilor Unite, parafrazându-l pe fostul secretar general al ONU, Kofi Annan, care ”a lăsat o moștenire remarcabilă privind lupta pentru valorile universale”.

”Bunăstarea colectivă și individuală trebuie să fie întotdeauna busola noastră. Nu împărtășim cu toții aceeași istorie, obiceiuri, cultură. Dialogul și cooperarea necesită efort susținut, evitând capcanele neînțelegerii, exersând răbdarea, învățând unii de la alții. Acest lucru necesită respect și tenacitate”, a mai spus oficialul european, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Făcând un exercițiu de imaginație într-un apel la responsabilitate și efort comun pentru oferirea unui răspuns la provocările actuale și viitoare precum ”schimbările climatice, dezvoltare sustenabilă și obținerea pășii și securității”, Charles Michel s-a întrebat cum va arăta lumea în 2095, peste alți 75 de ani.

”Ca orice părinte, doresc ce este mai bun pentru copiii mei. Permiteți-mi să îmi imaginez cum va fi viața lor. Lucie va avea 76 de ani, probabil nepoți, va fi lucrat deja pe trei continente. Sau poate va fi fost asistentă medicală, sau artist, sau va fi avut o nouă meserie care încă nu există. Vreau să îmi imaginez cum va arăta lumea în care Lucie și sora sa, Jeanne, și fratele său, Maximilien, vor trăi: 11 miliarde de oameni, care probabil vor trăi în mega-orașe. Doar dacă explorarea spațiului nu va fi deschis noi orizonturi. Probabil că descoperirile privind capacitățile neexplorate ale creierului uman vor fi deschis noi posibilități. În același timp, mă întreb. Vor fi fost conservate marile păduri? Accesul la apă va fi fost garantat sau va reprezenta o sursă de conflict care va fi dus la războaie? Va fi fost gestionată migrația determinată de schimbările climatice într-un mod uman? Dincolo de toate acestea, va fi fost demnitatea umană, libertățile personale și lupta împotriva oricărei forme de discriminare mai slabă sau mai robustă?”, s-a întrebat președintele Consiliului European, încercând să își imagineze cum va arăta lumea peste alți 75 de ani.

În acest context, Charles Michel  a mărturisit că se gândește cu fiori la cei trei copii ai săi și la toți copiii, care, peste 75 de ani, vor fi în vârstă. ”Discursurile nu sunt suficiente. Acțiunile și curajul nostru de astăzi sunt cele care le vor oferi noi oportunități pentru a-și deschide aripile”, a transmis oficialul european, completând că spiritul ”cooperării este ADN-ul pe care UE îl împarte cu ONU”.

Anul acesta, summitul de marcare a 75 de ani de la crearea Organizaţiei Națiunilor Unite se desfășoară în format virtual, ca urmare a pandemiei de coronavirus.

În sesiunea anuală a Adunării Generale a ONU, ce urmează să se desfăşoare pe parcursul unei săptămâni, vor fi difuzate discursuri video înregistrate ale liderilor planetei, alocuţiuni ce nu trebuie să depăşească 15 minute.

 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, declarație comună cu președinții Poloniei și Lituaniei pentru poporul din Belarus: Ne oferim sprijinul pentru reforme politice și economice

Published

on

© European Union

Președinții României, Poloniei și Lituaniei au semnat luni o declarație comună privind situația din Belarus, în care Klaus Iohannis, Andrzej Duda și Gitanas Nauseda se oferă să pună la dispoziție autorităților de la Minsk know-how pentru inițierea unor reforme politice și economice.

Cei trei șefi de stat susțin construirea unui parcurs democratic al Belarusului “printr-o conducere de stat aleasă democratic, o societate civilă liberă, prin economie de piață și prin statul de drept”.

“Oferim expertiza noastră și know-how-ul pentru parcursul de reforme politice și economice, pentru construirea de instituții independente și pentru asigurarea unui mediu unde respectul pentru drepturile omului și libertatea de expresie sunt o normă fundamentală de neclintit a societății”, se mai arată în declarația semnată de Iohannis, Duda și Nauseda, transmisă de Administrația Prezidențială către CaleaEuropeană.ro.

Totodată, cei trei lideri est-europeni subliniază că este util ca Uniunea Europeană, ca putere economică globală majoră, să propună un pachet de asistență pentru transformarea economică a Belarusului democratic. De altfel, declarația celor trei lideri vine la debutul unei săptămâni care se va încheia cu un Consiliu European special, la Bruxelles, consacrat relațiilor externe ale UE și îndeosebi situațiilor din Belarus și estul Mării Mediterane.

“Pachetul ar trebui să includă, inter alia: facilitarea comerțului cu Uniunea Europeană și asistență pentru negocierile de aderare la Organizația Mondială a Comerțului; un regim liberalizat de vize, atunci când vor fi întrunite condițiile necesare; asistență pentru diversificarea sectorului energetic și pentru securitatea energetică a Belarusului; acces la resursele financiare pentru restructurarea și lansarea economiei belaruse de tip liberal; prezență și activitate sporite ale Instituțiilor Financiare Internaționale pentru reformarea economiei belaruse și pentru sporirea investițiilor”, propun cei trei președinți.

Adresăm un apel către Comunitatea Internațională de a se alătura Uniunii Europene și Statelor sale Membre în demersul de a pregăti o agendă pozitivă pentru Belarus, împreună cu un pachet de sprijin pentru tranziția politică, economică și socială a țării.

Declarația comună semnată vine și în contextul unor eforturi particulare ale celor trei țări. Lituania i-a oferit azil Svetlanei Tihanovskaia, candidata opoziției împotriva lui Aleksandr Lukashenko, și l-a inclus pe lista națională pe președintele contestat al Belarusului, într-o mișcare coordonată cu Estonia și Letonia. În ce o privește, Polonia insistă pentru adoptarea unor sancțiuni europene și promite să adopte și sancțiuni naționale.

România, prin implicarea ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, a pus la dispoziție o sumă de 100.000 de euro pentru sprijinirea societății civile și a jurnalismului independent din Belarus, iar ambasadorul României la Minsk s-a numărat printre diplomații europeni care au vizitat-o acasă pe Svetlana Aleksievici, laureată a Premiului Nobel, și figură importantă în mișcarea de opoziție democratică din Belarus.

Declarația integrală:

“Noi, Președinții Lituaniei, Poloniei și României, ca state membre ale Uniunii Europene:

  • susținând ferm libertatea și promovarea principiilor democratice,
  • evidențiind că alegerile libere, corecte și transparente sunt un drept democratic fundamental al oricărei națiuni,
  • recunoscând drept legitime rezultatele alegerilor doar dacă acestea sunt organizate în conformitate cu Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice și sunt monitorizate internațional,
  • admițând explicit că nimeni altcineva decât Poporul Belarusului are dreptul de a decide destinul pentru țara sa,
  • reasigurând asupra respectului nostru pentru o astfel de decizie realizată pe baze legitime,
  • înțelegând că un Belarus prosper, construit pe încredere socială și o viziune comună, este esențial pentru o Europă mai stabilă și mai sigură,

Ne declarăm voința să susținem Poporul Belarusului în construirea unui parcurs democratic, printr-o conducere de stat aleasă democratic, o societate civilă liberă, prin economie de piață și prin statul de drept;

Oferim expertiza noastră și know-how-ul pentru parcursul de reforme politice și economice, pentru construirea de instituții independente și pentru asigurarea unui mediu unde respectul pentru drepturile omului și libertatea de expresie sunt o normă fundamentală de neclintit a societății;

Credem că, în demersul de sprijinire a Poporului Belarusului, este util ca Uniunea Europeană – ca putere economică globală majoră – să propună un pachet de asistență pentru transformarea economică a Belarusului democratic. Pachetul ar trebui să includă, inter alia:

  • facilitarea comerțului cu Uniunea Europeană și asistență pentru negocierile de aderare la Organizația Mondială a Comerțului;
  • un regim liberalizat de vize, atunci când vor fi întrunite condițiile necesare;
  • asistență pentru diversificarea sectorului energetic și pentru securitatea energetică a Belarusului;
  • acces la resursele financiare pentru restructurarea și lansarea economiei belaruse de tip liberal;
  • prezență și activitate sporite ale Instituțiilor Financiare Internaționale pentru reformarea economiei belaruse și pentru sporirea investițiilor.

Adresăm un apel către Comunitatea Internațională de a se alătura Uniunii Europene și Statelor sale Membre în demersul de a pregăti o agendă pozitivă pentru Belarus, împreună cu un pachet de sprijin pentru tranziția politică, economică și socială a țării”.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Studiu: Un Brexit fără un acord comercial va fi de trei ori mai scump pe termen lung decât pandemia de coronavirus pentru Regatul Unit

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Ursula von der Leyen, despre noua politică de migrație și azil a UE: Reflectă un echilibru între responsabilitate și solidaritate în rândul statelor membre

JUSTIȚIE2 hours ago

Avocatul general al CJUE: Înființarea Secției Speciale în România încalcă legislația UE. Rapoartele MCV nu sunt obligatorii, dar trebuie luate în considerare

ROMÂNIA3 hours ago

Galerie FOTO MApN: România, în exercițiu militar comun cu Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord și Turcia

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță, ales coordonatorul Renew Europe în Comisia specială de luptă împotriva cancerului

INTERNAȚIONAL3 hours ago

FOTO Distrugătorul american USS Roosevelt și nava USNS Yuma, în Marea Neagră pentru a demonstra angajamentul SUA față de securitatea aliaților NATO

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Parlamentul European, îngrijorat de sectorul turistic puternic afectat de pandemie: Sunt în joc 22 de milioane de locuri de muncă

U.E.3 hours ago

Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, cere Ucrainei să colaboreze ”constructiv” cu FMI și să respecte statul de drept pentru a-şi asigura 1,2 miliarde de euro de la Uniunea Europeană

CONSILIUL UE5 hours ago

Președinția germană a Consiliului UE: Procedura privind încălcarea statului de drept în Polonia şi Ungaria va continua

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Emmanuel Macron afirmă că Franța și partenerii săi, Germania și Regatul Unit, ”nu vor face compromisuri” în respingerea sancțiunilor ONU reintroduse unilateral de SUA împotriva Iranului

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA6 days ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru7 days ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș7 days ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending