Connect with us

NEWS

Emmanuel Macron reorganizează preşedinţia după scandalul „bodyguardul”. Alexandre Benalla a fost inculpat, alături de alţi patru suspecţi

Published

on

Preşedintele francez Emmanuel Macron a criticat comportamentul „inacceptabil” al fostului său colaborator Alexandre Benalla, care a agresat un protestatar pe data de 1 mai, şi a ordonat reorganizarea instituţiei prezidenţiale. Şeful statului francez i-a cerut secretarului general al Palatului Elysee să ia măsuri pentru a evita repetarea disfuncţionalităţilor, relatează Adevărul.ro

FOTO: La Sorbonne/ Flickr

Potrivit unor surse, Macron a convocat o şedinţă de urgenţă la Palatul Elysee, duminică, la care au participat premierul Édouard Philippe, ministrul de Interne Gerard Collomb, purtătorul de cuvânt al Guvernului Benjamin Griveaux şi preşedintele formaţiunii politice République en marche, Christophe Castaner.

În cadrul întâlnirii, liderul francez a numit comportamentul fostului colaborator ca fiind „şocant şi inacceptabil”.

Colaboratorul preşedintelui Emmanuel Macron a fost inculpat alături de alţi patru suspecţi

Parchetul din Paris a anunţat duminică inculparea lui Alexandre Benalla, colaborator al preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, pentru violenţe împotriva protestatarilor, la manifestaţiile de 1 Mai, informează AFP.

Alături de Benalla au fost acuzaţi şi puşi sub control judiciar alţi patru suspecţi, printre care Vincent Crase, angajat al partidului prezidenţial La République En Marche! (LREM). Ceilalţi trei inculpaţi sunt poliţişti care i-au transmis lui Benalla înregistrări ale camerelor de securitate; ei fuseseră deja suspendaţi pentru încălcarea secretului profesional şi pentru deturnarea imaginilor unui sistem de protecţie video.

Benalla ceruse să însoţească poliţia în calitate de observator la manifestaţii; atât el, cât şi bodyguardul Crase au fost filmaţi în timp ce loveau protestatarii.

Alexandre Benalla, jandarm în rezervă, fost membru al forţelor de ordine în mandatul preşedintelui socialist Francois Hollande, a fost destituit din motive profesionale. Ulterior, a făcut parte din garda lui Macron în campania electorală, iar după victoria acestuia în alegeri, a ajuns adjunct al şefului de cabinet al preşedintelui. Vineri, după izbucnirea scandalului, preşedinţia franceză a anunţat că Benalla a fost concediat.

Scandalul public a fost declanşat de dezvăluiri făcute miercurea trecută de cotidianul Le Monde, însoţite de o înregistrare video. Joi, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei franceze, Bruno Roger-Petit, a susţinut că Benalla a fost destituit din funcţiile legate de organizarea securităţii preşedintelui în timpul deplasărilor. Benalla apare însă în mai multe fotografii recente alături de preşedinte şi de soţia acestuia, inclusiv în cursul unei vizite în Normandia, pe 13 iulie.

 

.

NEWS

Andrei Țărnea, comisarul Sezonului România-Franța 2019, a fost decorat de președintele Klaus Iohannis cu Ordinul Naţional ”Pentru Merit” în grad de Cavaler

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

Andrei Țărnea, comisar al Sezonului România-Franța 2019, a fost decorat de președintele României, Klaus Iohannis, cu Ordinul Naţional ”Pentru Merit” în grad de Cavaler, pentru contribuția deosebită la succesul Sezonului ca proiect bilateral unic de diplomație publică și culturală, coordonat de Ministerul Afacerilor Externe, anunță MAE printr-o postare pe pagina sa de Facebook.

Alături de acesta au mai fost decorați și actorul Ion Dichiseanu, sculptorul Alexandru Ghilduş, istoricul Georgeta Filitti, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul general al Muzeului Naţional al Satului ”Dimitrie Gusti”, Paulina Popoiu și artistul plastic Henri Mavrodin.

Preşedintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Naţional ”Serviciul Credincios” în grad de Ofiţer – lui Ion Dichiseanu şi lui Alexandru Ghilduş; Ordinul Naţional ”Serviciul Credincios” în grad de Cavaler – lui Henri Mavrodin, Paulei Popoiu, Georgetei Filitti, lui Ernest Oberlander-Târnoveanu, potrivit Agerpres.

Andrei Țărnea le-a mulțumit tuturor celor care ”au uitat de clișee și au acceptat să fie parte din acest exercițiu de curaj în care cultura a fost parte esențială a unui ansamblu de politică externă și europeană. Timp de 8 luni, Sezonul România-Franța 2019 a dezvăluit dinamismul și imaginația creatorilor și companiilor, ca o oglindă a societăților noastre, ancorate în secolul XXI, dar urmărind istoria împărtășită și francofonia comună. Astfel, a reafirmat atașamentul nostru față de o Europă a păcii, a ideilor și a cooperării”, mai menționează sursa amintită mai sus.

Sezonul România-Franța 2019 a fost un proiect politico-cultural comun la cel mai înalt nivel, a cărui desfășurare a coincis cu Președinția României la Consiliul Uniunii Europene, dar și cu celebrarea a două Centenare: cel al Marii Uniri, implicit al României moderne, respectiv centenarul sfârșitului primului Război Mondial. Scopul proiectului a vizat: actualizarea imaginii și percepției celor două popoare unul față de celălalt; întărirea legăturilor economice, științifice, culturale si de societate care unesc cele două țări; demonstrarea dinamismului și a imaginației creatorilor și mediului de afaceri din cele două țări; reafirmarea atașamentului celor două țări față de o Europă a păcii, a ideilor și a cooperării. 

Sezonul România-Franţa 2019 a fost organizat de opt ministere, de Ambasada României la Paris şi de Institutul Cultural Român, din partea României. Din partea Franţei organizatorii au fost: Institutul Francez cu sprijinul a șapte ministere și al Ambasadei Franţei la Bucureşti, al reţelei filialelor Institutului Francez din România şi al Alianţelor franceze.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele SUA Donald Trump a avut o întâlnire ”constructivă” la Casa Albă cu fondatorul Facebook Mark Zuckerberg

Published

on

© Donald Trump/ Twitter

Fondatorul Facebook Mark Zuckerberg a avut o întâlnire ”bună, constructivă”, cu președintele american Donald Trump la Casa Albă, a anunțat compania de social media, potrivit DPA și AFP, citate de Agerpres.

La rândul său, Donald Trump a transmis pe Twitter că a avut o ”întâlnire bună cu Mark Zuckerberg de la @Facebook joi în Biroul Oval”, fără a da alte detalii.


La Washington, Zuckerberg, care a fost audiat anul trecut de Congres în legătură cu scandalul Cambridge Analytica, s-a întâlnit joi cu mai mulţi legislatori republicani, între care senatorii Josh Hawley şi John Cornyn.

Ulterior, Hawley l-a îndemnat printr-o postare pe fondatorul Facebook printr-o postare pe Twitter să demonstreze ”seriozitatea companiei în ce priveşte partizanatul, dreptul la viaţa privată şi competiţia”, acceptând să vândă WhatsApp şi Instagram şi să se supună unui audit independent axat pe cenzură. ”A spus nu la amândouă”, a precizat Hawley.

La rândul său, senatorul John Cornyn a punctat că a avut o întâlnire ”sinceră şi respectuoasă” cu Zuckerberg în cadrul căruia au discutat despre ”responsabilităţile platformelor de social media, propuneri de reglementare, securitatea alegerilor, preocupări legate de viaţa privată şi cenzurarea vocilor conservatoare în social media.”

Vizita lui Mark Zuckerberg la Washington are loc în contextul în care Congresul are în vedere o legislație destinată să protejeze mai bine viața privată față de giganții internetului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Deputații din Austria au votat în favoarea legii prin care descendenții victimelor nazismului vor obține cetăţenia austriacă

Published

on

© http://fotoservice.bundeskanzleramt.at/ Fotografin: Andy Wenzel

Deputații austrieci au adoptat cu o largă majoritate o reformă prin care descendenții victimelor nazismului, care au fost nevoiți să fugă din Austria, din cauza persecuțiilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, vor putea în curând să obţină cetăţenia austriacă, relatează presa străină, potrivit Agerpres.

Această reformă a fost propusă de fostul guvern austriac, format din coaliția dreapta/ extrema dreaptă al lui Seastian Kurz, dar având în vedere această coaliție a fost destrămată în urma unui scandal de corupție, a fost preluată de guvernul de tranziție

Copiii, nepoţii şi strănepoţii evreilor şi victimele naziştilor care au părăsit Austria din cauza persecuţiilor regimului hitlerist vor putea solicita cetăţenia austriacă. Doar supravieţuitorii Holocaustului aveau până acum această posibilitate.

Preşedintele comunităţii evreieşti din Viena, Oskar Deutsch, a salutat “o decizie ce plasează Austria la înălţimea responsabilităţilor sale istorice” în crimele Celui de-Al Doilea Război Mondial.

Şeful conservatorilor Sebastian Kurz, dar şi partidul de extremă dreaptă FPOe şi-au multiplicat în timpul celor 18 luni de guvernare gesturile diplomatice faţă de Israel.

Noua lege va fi valabilă pentru descendenţii victimelor care au fugit din Austria, indiferent dacă au avut atunci cetăţenia austriacă sau naţionalitatea uneia dintre ţările fostului Imperiu Austro-Ungar care în 1918 se întindea din Croaţia până în Cehia.

Viena le va acorda un paşaport fără ca aceşti solicitanţi să aibă reşedinţa în Austria sau să renunţe la cetăţenia lor de origine, creând astfel un regim special în timp ce legislaţia austriacă nu permite dubla cetăţenie decât într-un număr foarte limitat de cazuri.

Reaminitim că Parlamentul European a adoptat joi a rezoluție prin care condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939, subliniind astfel ”importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei”.

Rezoluția reamintește că în secolul 20 regimurile naziste și comuniste au adus cu ele execuții în masă, genocid, deportări și pierderi de vieți omenești la o scară nemaiîntâlnită până atunci în istoria omenirii; reamintește crima îngrozitoare a Holocaustului comisă de regimul nazist;

Totodată, prin textul rezoluției dorește să își exprime respectul profund pentru fiecare victimă a acestor regimuri totalitare și invită toate instituțiile și toți actorii europeni să facă tot posibilul pentru a comemora și incrimina crimele îngrozitoare împotriva umanității și încălcările grave și sistematice ale drepturilor omului, garantând că astfel de crime nu vor fi niciodată repetate.

Citiți și: Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov: La 80 de ani de la semnarea acestuia, este important să ne amintim trecutul tragic al Europei pentru a proteja viitorul ei

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending