Connect with us

NEWS

Emmanuel Macron reorganizează preşedinţia după scandalul „bodyguardul”. Alexandre Benalla a fost inculpat, alături de alţi patru suspecţi

Published

on

Preşedintele francez Emmanuel Macron a criticat comportamentul „inacceptabil” al fostului său colaborator Alexandre Benalla, care a agresat un protestatar pe data de 1 mai, şi a ordonat reorganizarea instituţiei prezidenţiale. Şeful statului francez i-a cerut secretarului general al Palatului Elysee să ia măsuri pentru a evita repetarea disfuncţionalităţilor, relatează Adevărul.ro

FOTO: La Sorbonne/ Flickr

Potrivit unor surse, Macron a convocat o şedinţă de urgenţă la Palatul Elysee, duminică, la care au participat premierul Édouard Philippe, ministrul de Interne Gerard Collomb, purtătorul de cuvânt al Guvernului Benjamin Griveaux şi preşedintele formaţiunii politice République en marche, Christophe Castaner.

În cadrul întâlnirii, liderul francez a numit comportamentul fostului colaborator ca fiind „şocant şi inacceptabil”.

Colaboratorul preşedintelui Emmanuel Macron a fost inculpat alături de alţi patru suspecţi

Parchetul din Paris a anunţat duminică inculparea lui Alexandre Benalla, colaborator al preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, pentru violenţe împotriva protestatarilor, la manifestaţiile de 1 Mai, informează AFP.

Alături de Benalla au fost acuzaţi şi puşi sub control judiciar alţi patru suspecţi, printre care Vincent Crase, angajat al partidului prezidenţial La République En Marche! (LREM). Ceilalţi trei inculpaţi sunt poliţişti care i-au transmis lui Benalla înregistrări ale camerelor de securitate; ei fuseseră deja suspendaţi pentru încălcarea secretului profesional şi pentru deturnarea imaginilor unui sistem de protecţie video.

Benalla ceruse să însoţească poliţia în calitate de observator la manifestaţii; atât el, cât şi bodyguardul Crase au fost filmaţi în timp ce loveau protestatarii.

Alexandre Benalla, jandarm în rezervă, fost membru al forţelor de ordine în mandatul preşedintelui socialist Francois Hollande, a fost destituit din motive profesionale. Ulterior, a făcut parte din garda lui Macron în campania electorală, iar după victoria acestuia în alegeri, a ajuns adjunct al şefului de cabinet al preşedintelui. Vineri, după izbucnirea scandalului, preşedinţia franceză a anunţat că Benalla a fost concediat.

Scandalul public a fost declanşat de dezvăluiri făcute miercurea trecută de cotidianul Le Monde, însoţite de o înregistrare video. Joi, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei franceze, Bruno Roger-Petit, a susţinut că Benalla a fost destituit din funcţiile legate de organizarea securităţii preşedintelui în timpul deplasărilor. Benalla apare însă în mai multe fotografii recente alături de preşedinte şi de soţia acestuia, inclusiv în cursul unei vizite în Normandia, pe 13 iulie.

 

.

NEWS

Parlamentul României va organiza la 2 decembrie o ședință solemnă pentru celebrarea Zilei Naționale. Klaus Iohannis și Ludovic Orban vor susține discursuri de la tribuna Legislativului

Published

on

Birourile permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților au decis marți organizarea unei ședințe solemne a Parlamentului pe 2 decembrie, pentru celebrarea Zilei Naționale, informează Agerpres.

Potrivit memorandumului intern aprobat de Bpr, vor susţine alocuţiuni, de la tribuna Parlamentului, şeful statului, Klaus Iohannis, preşedinţii celor două Camere, Teodor Meleşcanu (Senat) şi Marcel Ciolacu (Camera Deputaţilor), premierul Ludovic Orban şi reprezentanţii grupurilor parlamentare.

Printre cei propuşi să fie invitaţi se numără foştii şefi de stat, Custodele Coroanei, Margareta, Patriarhul BOR, Arhiepiscopii Bisericilor romano-catolice şi greco-catolice, preşedinţii Curţii Constituţionale şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, guvernatorul BNR, Avocatul Poporului, preşedintele Academiei Române, primarul general al Capitalei, directorii SRI, SIE, SPP şi STS.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Angela Merkel și Vladimir Putin au convenit că regiunea separatistă prorusă din estul Ucrainei trebuie să primească un statut special, anunță Kremlinul

Published

on

Cancelarul german Angela Merkel și președintele rus Vladimir Putin au convenit luni că Ucraina trebuie să acorde prin lege un statu special regiunii separatiste proruse Donbas, anunță Kremlinul, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

Anunţul vine după o convorbire telefonice avută de cei doi lideri. Preşedinţia rusă nu a oferit deocamdată mai multe detalii despre discuţia dintre Merkel şi Putin asupra viitorului regiunii Donbas. Însă o înţelegere cu privire la statutul acesteia ar putea fi un pas înainte pentru stabilirea unui nou summit cvadripartit în formatul Normandia (Franţa, Germania, Ucraina şi Rusia) care să pună capăt celor cinci ani de conflict armat în estul separatist al Ucrainei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luna trecută că Kievul este de acord cu acordarea unui statut special pentru Donabas și cu desfășurarea de alegeri în această regiune, declarație urmată de manifestații împotriva sa, acuzat fiind că cedează presiunii Rusiei. Zelenski a revenit apoi asupra precizărilor și a spus că alegerile nu pot avea loc sub amenințarea armelor și că trebuie să se desfășoarea conform legislației ucrainene.

La finalul lunii octombrie, Ucraina a anunţat începerea retragerii trupelor sale şi ale separatiştilor proruşi dintr-un sector-cheie de pe linia frontului în regiunea Lugansk din estul Ucrainei.

Retragerea trupelor din Zolote şi din alte două sectoare de la linia frontului era una dintre condiţiile prealabile puse de Rusia pentru derularea la Paris a unui summit în ,,format Normandia”, cu participarea preşedinţilor rus, ucrainean, francez şi a cancelarului federal german, menit să relanseze procesul de pace în estul Ucrainei.

De altfle, Kremlinul a mai spus că Angela Merkel și Vladimir Putin au discutat despre pregătirea unui summit în formatul Normandia, fără a preciza dacă a fost propusă o dată.

La rândul său, un purtător de cuvânt al guvernului de la Berlin a declarat că pregătirea unui asemenea summit a fost în centrul convorbirii Merkel-Putin, cei doi mai discutând de asemenea despre tranzitul gazelor prin Ucraina şi despre situaţia din Libia şi Siria.

Continue Reading

CHINA

China și Grecia au semnat 16 acorduri de cooperare în diferite sectoare cu prilejul vizitei președintelui Xi Jinping în Grecia. Premierul Kyriakos Mitsotakis: Calea pe care o deschidem va deveni un bulevard

Published

on

© Kyriakos Mitsotakis/ Facebook

Președintele chinez Xi Jinping a avut luni o întreedere cu președintele și premierul greci și a pledat în capitala Greciei, unde efectuează o vizită de trei zile, pentru ”întărirea comerțului bilateral” între China și Grecia, aceasta din urmă aflată în căutarea investițiilor după ieșirea dintr-un deceniu de criză, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Vrem să întărim comerţul bilateral şi să facem investiţii în sectorul bancar”, a declarat Xi Jinping după ce s-a întâlnit cu preşedintele Prokopis Pavlopoulos şi cu premierul Kyriakos Mitsotakis.

Preşedintele chinez, care este însoţit de ministrul comerţului, Zhong Shan, a spus că ”moştenirea culturală importantă din cele două ţări” întăreşte relaţiile dintre ele, înainte de a semna acorduri bilaterale.

Beijingul și Atena au semnat 16 acorduri în domenii precum energia, marina comercială, cu aplecare spre portul Pireu, aflat în apropiere de capitala Greciei, aviație, educație, proiecte de investiții reciproce și exporturi de produse agricole grecești în China, potrivit Reuters, Euronews și Politico Europe

”Această vizită marchează o nouă etapă în relaţiile noastre”, a declarat Kyriakos Mitsotakis, al cărui obiectiv de la alegerea sa în iulie este acela de a atrage investiţii străine în vederea consolidării creşterii economice a Greciei după criza datoriilor din 2010-2018. 

”China mizează pe poziţia geostrategică a ţării. Calea pe care o deschidem va deveni un bulevard”, a declarat acesta după întrevederea cu Xi Jinping.

Relațiile dintre cele două state au devenit mai apropiate odată cu anul 2009, când Cosco a închiriat pe 35 de ani a jumătate din portul de containere de la Autoritatea Portuară Pireu.

Pireu, principalul port grec, a fost preluat în proporție de 51% de grupul chinez de transport maritim Cosco în luna august a anului 2016, plătind 280.5 milioane de euro.

Xi Jinping urmează, de altfel, să viziteze în cursul zilei de luni portul Pireu.

În cadrul vizitei sale în China care a avut loc săptămâna trecută, unde a participat la Târgul de importuri de la Shanghai, premierul grec Mitsotakis, însoțit de o delegație de 60 de oameni de afaceri greci, a spus că dorește să transforme acest port în primul port al Europei și că investițiile Cosco ar putea ajunge la un miliard de euro.

Luni, Banca Europeană de Investiții (BEI) a convenit să acorde un împrumut de 140 de milioane de euro (154 de milioane de dolari) pentru a ajuta Cosco cu planul său de investiții în Pireu.

Vizita lui Xi Jinping în Grecia este o etapă a călătoriei sale spre Brazilia, unde urmează să asiste la ceremonia de închidere a summitului BRICS, care va avea loc între 13 şi 14 noiembrie şi care reuneşte lideri din cinci ţări: Africa de Sud, Brazilia, China, India şi Rusia.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending