U.E.
Emmanuel Macron și Angela Merkel condamnă cu fermitate expulzarea unor diplomați europeni din Rusia. Cancelarul german respinge însă ideea suspendării Nord Stream 2
Published
4 years agoon

Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel au condamnat vineri decizia Rusiei de a expulza trei diplomați ai Germaniei, Poloniei și Suediei, acuzați de Ministerul de Externe rus că au luat parte la protestele ilegale de luna trecută împotriva încarcerării opozantului Kremlinului Aleksei Navalnîi.
Cancelarul german Angela Merkel a condamnat vineri expulzarea unor diplomaţi europeni din Rusia, decizie pe care a calificat-o drept ”nejustificată” şi un nou pas prin care Rusia se îndepărtează de statul de drept, dar a subliniat că va menţine deschis dialogul cu Moscova şi nu vor fi suspendate lucrările la gazoductul Nord-Stream 2, Berlinul fiind însă favorabil sancţiunilor împotriva Rusiei, relatează Reuters, potrivit Agerpres.
”Considerăm această expulzare ca fiind nejustificată”, a spus Merkel în faţa presei după o videoconferinţă a Consiliului franco-german pe teme de apărare și securitate cu preşedintele Emmanuel Macron.
Şefa guvernului de la Berlin a menţionat că Germania îşi ”rezervă dreptul de a continua sancţiunile (împotriva Rusiei), în special împotriva unor persoane individuale”, dar a adăugat că este o ”datorie diplomatică” să menţină deschise canalele de comunicare cu Moscova.
Cât despre gazoductul Nord Stream 2, Angela Merkel a respins o posibilă suspendare a lucrărilor la acest proiect. ”Poziţia (Germaniei) asupra Nord Stream 2 nu este deocamdată afectată de aceasta; este un proiect asupra căruia cunoaşteţi poziţia guvernului federal” german, a punctat Merkel.
Și Emmanuel Macron a condamnat vineri “cu cea mai mare fermitate” expulzarea de către Rusia a trei diplomaţi – german, suedez şi polonez – şi întregul mod în care a gestionat Rusia cazul opozantului Aleksei Navalnîi.
“În ceea ce priveşte afacerea Navalnîi, condamn cu cea mai mare fermitate de la început până la sfârşit ce s-a întâmplat, de la otrăvire (…) până la condamnare, şi astăzi expulzarea diplomaţilor german, polonez, suedez care a fost decisă de Rusia”, a declarat preşedintele francez la finalul consiliului de apărare franco-german cu cancelarul german Angela Merkel.
Acțiunea Ministerului de Externe de la Moscova a avut loc în aceeași zi în care șeful diplomației europene Josep Borrell s-a întâlnit la sediul MAE rus cu șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov. Într-o reacție la decizia Rusiei, Borrell a transmis că a fost informat de Lavrov cu privire la această chestiune și a condamnat acțiunea Moscovei.
“În timpul întâlnirii mele de astăzi cu ministrul de externe Serghei Lavrov la Moscova, am aflat că trei diplomați europeni vor fi expulzați din Rusia. Am condamnat cu tărie această decizie și am respins acuzațiile potrivit cărora au desfășurat activități incompatibile cu statutul lor de diplomați străini. Decizia ar trebui reconsiderată. Am subliniat unitatea și solidaritatea Uniunii Europene cu statele membre în cauză“, a afirmat Josep Borrell, citat într-un comunicat.
Așa cum a promis la momentul anunțării vizitei la Moscova, Josep Borrell a transmis îngrijorarea UE cu privire la condamnarea lui Navalnîi și a cerut eliberarea acestuia.
“Vizita mea coincide cu arestarea și condamnarea lui Aleksei Navalnîi și arestarea a mii de manifestanți. După cum vă puteți aștepta, i-am transmis ministrului Lavrov profunda noastră îngrijorare și am reiterat apelul nostru pentru eliberarea sa și lansarea unei anchete imparțiale cu privire la otrăvirea sa. Deși respectăm pe deplin suveranitatea Rusiei și propria sa responsabilitate în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor sale internaționale, Uniunea Europeană consideră că problemele legate de statul de drept, drepturile omului, societatea civilă și libertatea politică sunt esențiale pentru un viitor comun, atât pentru Uniunea Europeană și Rusia“, a spus Borrell.
Parlamentul European a solicitat deja țărilor UE să impună sancțiuni Rusiei după arestarea inițială a lui Aleksei Navalnîi, întors la Moscova după ce a fost tratat la Berlin ca urmare a otrăvirii sale cu agent neurotoxic, și a pledat pentru înghețarea proiectului energetic Nord Stream 2.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
PE a aprobat propunerea Comisiei de a majora cu 50% tarifele UE pentru produsele agricole din Rusia și Belarus
România, alături de UE și alte state membre, condamnă cu fermitate atacul din Washington: Violența și ura antisemită nu își au locul în societățile noastre
Nicușor Dan, în deschiderea “Black Sea and Balkans Security Forum”: Viziunea mea pentru România – o țară consolidată intern și activă în UE și NATO
Nicușor Dan, validat ca președinte al României de CCR: Voi lupta pentru consolidarea instituțiilor statului și prosperitatea economică a țării
Doi angajați ai ambasadei Israelului în SUA au fost uciși în apropierea Muzeului Evreiesc din Washington: „Un act odios de terorism antisemit”
Șeful diplomației române a promovat parteneriatul România–Africa la reuniunea ministerială UE-UA de la Bruxelles
PARLAMENTUL EUROPEAN
PE a aprobat propunerea Comisiei de a majora cu 50% tarifele UE pentru produsele agricole din Rusia și Belarus
Published
14 minutes agoon
May 22, 2025
Parlamentul European a susținut, joi, propunerea Comisiei Europene de a majora cu 50% tarifele vamale pentru produsele agricole din Rusia și Belarus care nu erau deja supuse unor taxe suplimentare. Printre bunurile vizate de noile tarife se numără zahărul, oțetul, făina și hrana pentru animale.
Textul legislativ prevede, de asemenea, un tarif de bază de 6,5% pentru îngrășămintele importate din Rusia și Belarus, precum și taxe adiționale între 40 și 45 euro pe tonă pentru perioada 2025-2026. Aceste tarife vor crește gradual până la 430 euro pe tonă până în anul 2028. Veniturile generate din vânzarea îngrășămintelor din Rusia și Belarus sunt considerate ca fiind utilizate direct pentru finanțarea războiului împotriva Ucrainei.
„Regulamentul care prevede creșterea graduală a taxelor vamale pentru produsele din Rusia și Belarus va ajuta la împiedicarea utilizării pieței europene de către Rusia pentru a-și finanța mașina de război. Nu este acceptabil ca, la trei ani de la declanșarea invaziei pe scară largă, UE să continue să cumpere produse critice în volume mari – de fapt, aceste importuri au crescut semnificativ. Propunerea va stimula producția de îngrășăminte în UE, afectată de importurile ieftine din Rusia, oferind în același timp fermierilor timp să se adapteze. Este important că textul include și prevederi de monitorizare care permit Comisiei să urmărească îndeaproape piața îngrășămintelor și să intervină dacă prețurile cresc prea mult”, a declarat raportoarea Inese Vaidere (PPE, Letonia).
Noile măsuri sunt așteptate să ducă la o reducere semnificativă a importurilor UE de produse vizate, indiferent dacă acestea provin direct sau indirect din cele două țări. Aceste restricții ar trebui să stimuleze diversificarea producției de îngrășăminte în UE, care a fost afectată de prețurile reduse ale importurilor.
Legislația obligă, de asemenea, Comisia Europeană să monitorizeze evoluțiile prețurilor și orice posibil impact negativ asupra pieței interne sau asupra sectorului agricol european, și să intervină pentru a limita efectele negative.
Regulamentul a fost adoptat cu 411 voturi pentru, 100 împotrivă și 78 de abțineri.
Odată cu adoptarea în plen, Parlamentul European și-a încheiat prima lectură. Regulamentul urmează să fie adoptat formal de către Consiliu și apoi publicat în Jurnalul Oficial al UE, înainte de a intra în vigoare.
U.E.
Pensiile suplimentare bat pasul pe loc, arată Curtea de Conturi Europeană: UE nu a reușit deocamdată să lanseze un sistem care să asigure venituri adecvate din pensie
Published
36 minutes agoon
May 22, 2025By
Teodora Ion
UE, acționând în limitele mandatului său, nu a reușit să sprijine dezvoltarea pensiilor suplimentare, care vin în completarea pensiilor de stat și ajută la asigurarea unui venit adecvat la pensie pentru cetățenii UE, se arată într-un nou raport al Curții de Conturi Europene.
Auditorii constată că Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) și Comisia Europeană nu au fost în măsură să consolideze rolul pensiilor ocupaționale (sprijinite de angajator) în țările din UE, iar produsul paneuropean de pensii personale rămâne și el pe pista de așteptare, în contextul în care UE trece printr-o îmbătrânire a populației.
Raportul Curții sosește într-un moment în care Comisia, prin planurile sale pentru o uniune europeană a economiilor și a investițiilor, vrea să regândească regulile pentru fondurile de pensii ocupaționale și pentru produsul paneuropean de pensii, cu ochii pe eficacitatea și atractivitatea acestora.
Curtea subliniază că sistemele de pensii joacă un rol important în protecția socială și în consolidarea piețelor de capital din UE.
Responsabile pentru pensii sunt țările ca atare, dar UE are puteri de reglementare pe trei planuri: mobilitatea transfrontalieră, protecția consumatorilor și piața internă. În multe țări din UE, capacitatea sistemelor publice de pensii de a garanta venituri decente la pensie este tot mai mult pusă la încercare.
UE a stabilit o serie de reguli de bază pentru fondurile de pensii ocupaționale și a creat premisele unei pensii personale paneuropene.
”În contextul presiunilor demografice și fiscale cu care se confruntă economiile din UE, pensiile suplimentare ar trebui să devină din ce în ce mai importante. Din păcate, nici pensiile sprijinite de angajator, nici produsul paneuropean de pensii personale nu s-au ridicat la înălțimea așteptărilor, mai ales când vine vorba de funcționarea la nivel transfrontalier. Trebuie să se ia măsuri suplimentare pentru a consolida aceste sisteme”, a declarat domnul Mihails Kozlovs, membrul Curții responsabil de acest raport.
În prezent, deși Comisia a lansat mai multe inițiative în acest sens, nici pensiile ocupaționale transfrontaliere, nici produsele paneuropene de pensii nu joacă un rol important pe piața europeană a pensiilor suplimentare, arată auditorii.
Se estimează că fondurile de pensii ocupaționale gestionează active în valoare de aproximativ 2,8 mii de miliarde de euro și deservesc circa 47 de milioane de angajați și pensionari.
Activitățile lor transfrontaliere rămân însă concentrate în doar câteva țări, în care pensiile sprijinite de angajator au deja o lungă tradiție.
Situația se explică prin diverși factori care nu țin de Bruxelles, dar auditorii subliniază că UE a impus reguli suplimentare pentru fondurile transfrontaliere. Cu alte cuvinte, un dezavantaj în plus pentru acestea.
Produsul paneuropean de pensii funcționează din martie 2022. El a fost gândit ca o alternativă pentru angajații care doresc să economisească pentru pensie sub forma unui produs portabil transfrontalier.
Acesta nu s-a dovedit însă atractiv, din două motive: pe de o parte, nu există stimulente fiscale care să îl ajute și, pe de altă parte, trebuie respectat un plafon obligatoriu de 1 % pentru costuri și comisioane. În 2025, pe piață există un singur astfel de produs, care nici el nu are mare succes: mai puțin de 5 000 de participanți și sub 12 milioane de euro ca active administrate.
Pentru cetățenii care se apropie de pensionare, este esențial să aibă acces la informații complete despre pensie, menționează Curtea în raport.
”Problema este că planurile UE de a crește transparența în uniunea piețelor de capital nu prea au dat rezultate. Nu se poate vedea nicăieri o sinteză a pensiilor de stat, ocupaționale și personale, care ar ajuta oamenii să înțeleagă exact ce bani vor primi la pensie”, este subliniat în document.
Chiar dacă ”EIOPA a făcut unele demersuri pentru a îmbunătăți informațiile despre sistemele de pensii ocupaționale, contribuabilii și beneficiarii tot nu au transparență totală cu privire la performanța fondurilor, inclusiv la costurile pentru angajați și la randamentele pentru pensionari”, deplâng membrii Curtea de Conturi Europeană.
Instituția consideră că ”aceste informații sunt însă cruciale, pentru că unele pensii depind de performanța investiției”.
”Fondurile de pensii ocupaționale trebuie să fie bine supravegheate. Deși a făcut eforturi în acest sens, EIOPA nu a reușit însă să asigure practici uniforme de supraveghere la nivelul de ansamblu al UE. Autoritățile naționale s-au arătat reticente față de aceste inițiative și de cadrul de armonizare minimă în care operează EIOPA”, conchide Curtea de Conturi Europeană.
În general, sistemele de pensii din UE sunt structurate în jurul a trei piloni.
Primul pilon cuprinde pensiile de stat și pe cele obligatorii, care sunt completate cu pensiile ocupaționale în funcție de venit, ca al doilea pilon, și cu alte pensii personale, care reprezintă al treilea pilon.
Pensiile ocupaționale sunt planuri de economii pentru pensie instituite de angajatori în beneficiul angajaților lor.
Acestea pot fi de două tipuri: sisteme de prestații predefinite și sisteme de cotizații predefinite.
Importanța economică a produselor de pensii – altele decât cele de stat – care administrează economiile pe termen lung ale angajaților și economiile pentru pensii variază semnificativ de la un stat membru la altul.
S&D
Vicepreședintele PE interpelează Comisia Europeană: Un mecanism european pentru reducerea inegalităților de acces la servicii de sănătate, necesar
Published
2 hours agoon
May 22, 2025By
Diana Zaim
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, l-a interpelat pe comisarul european, Hadja Lahbib, responsabil pentru răspunsul în situații de criză și protecție civilă, cu privire la strategia UE de sprijinire a pacienților în accesarea echitabilă de tratamente și tehnologii inovative.
„Cele mai performante medicamente și cele mai inovatoare tehnologii medicale trebuie să fie accesibile și românilor. Europa are nevoie de o abordare comună privind politica de sănătate și de un răspuns mai rapid și mai eficient în fața crizelor. Am interpelat-o pe comisara europeană Hadja Lahbib, responsabilă pentru răspunsul în situații de criză și protecție civilă, în cadrul ședinței Comisiei de Sănătate din care fac parte, cu privire la necesitatea unui mecanism european pentru reducerea inegalităților de acces la servicii de sănătate, în mod special în domeniul urgențelor medicale, a bolilor cronice și a maladiilor rare”, a transmis eurodeputatul Victor Negrescu.
Astfel, europarlametarul Victor Negrescu a solicitat o finanțare adecvată pentru sănătate în viitorul buget european pe termen lung precum și stocuri și achiziții comune pentru medicamentele inovatoare sau greu de găsit, conform solicitărilor incluse de acesta în opinia Parlamentului European.
De asemenea, vicepreședintele Legislativului European a cerut intervenții mai rapide la nivel european și o coordonare mai bună între state, dar și un sprijin real pentru regiunile și zonele mai expuse – inclusiv în România.
„Europa trebuie să fie capabilă să ofere un set comun de servicii medicale pentru toți pacienții europeni și să reacționeze imediat atunci când apare o criză, fie că vorbim de dezastre naturale sau alte urgențe”, a mai adăugat acesta.
Cele mai noi date oferite de „Studiul EFPIA Patient W.A.I.T 2024” arată că pacienții din România așteaptă mai mult de doi ani de zile până când pot accesa un medicament inovativ, mai exact 828 de zile. De asemenea, pacienții din România au acces la un număr foarte limitat de tratamente inovative, în comparație cu pacienții din Germania sau Italia. În România erau disponibile la 5 ianuarie 2024 doar 33 de medicamente, adică o rată de disponibilitate de 19%.
Politica de sănătate a UE și rolul Comisiei Europene
Uniunea ca entitate nu are competențe în materie de sănătate. Conform tratatelor UE, acest domeniu ține de prerogativele și responsabilitatea statelor membre, de unde caracterul preponderent național al reacțiilor inițiale la declanșarea pandemiei de COVID-19.
Cu toate acestea s-a putut remarca faptul că, pe măsură ce în rândul statelor membre s-a conștientizat mai bine nevoia unei coordonări la nivel european a eforturilor de gestionare a crizei sanitare, rolul și implicarea instituțiilor europene, în special cel al Comisiei Europene, au căpătat o valoare considerabilă.
Responsabilitatea principală pentru sănătatea publică și, în special, pentru sistemele de sănătate revine statelor membre. Cu toate acestea, UE joacă un rol important în îmbunătățirea sănătății publice, prevenirea și gestionarea bolilor, atenuarea surselor de pericol pentru sănătate și armonizarea strategiilor în materie de sănătate între statele membre.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

PE a aprobat propunerea Comisiei de a majora cu 50% tarifele UE pentru produsele agricole din Rusia și Belarus

Pensiile suplimentare bat pasul pe loc, arată Curtea de Conturi Europeană: UE nu a reușit deocamdată să lanseze un sistem care să asigure venituri adecvate din pensie

România, alături de UE și alte state membre, condamnă cu fermitate atacul din Washington: Violența și ura antisemită nu își au locul în societățile noastre

Nicușor Dan, în deschiderea “Black Sea and Balkans Security Forum”: Viziunea mea pentru România – o țară consolidată intern și activă în UE și NATO

Nicușor Dan, validat ca președinte al României de CCR: Voi lupta pentru consolidarea instituțiilor statului și prosperitatea economică a țării

Ministrul Energiei invită companiile din domeniu să acceseze peste 300 de milioane de euro pentru producția de energie electrică pentru autoconsum astfel încât acestea să devină mai competitive

Vicepreședintele PE interpelează Comisia Europeană: Un mecanism european pentru reducerea inegalităților de acces la servicii de sănătate, necesar

Doi angajați ai ambasadei Israelului în SUA au fost uciși în apropierea Muzeului Evreiesc din Washington: „Un act odios de terorism antisemit”

Șeful diplomației române a promovat parteneriatul România–Africa la reuniunea ministerială UE-UA de la Bruxelles

Propunerile lui Dan Motreanu pentru bugetul UE 2028-2034, susținute de PPE: România va beneficia în continuare de fonduri europene consistente pentru dezvoltare și agricultură

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

Ministrul Daniel David a prezentat raportul de diagnostic al educației și cercetării din România: Șase copii din 20 de se află în zona de analfabetism funcțional

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

Ministrul Finanțelor, vești bune de la Bruxelles: România va încasa pe 10 iunie 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară
Trending
- POLITICĂ1 week ago
Simion îi răspunde lui Tusk cu o fotografie cu Putin din anul 2010: “În această fotografie este omul lui Putin în Polonia”
- POLITICĂ4 days ago
Alegeri prezidențiale 2025/ Exit-poll: Nicușor Dan – 54,9%, George Simion – 45,1%. România a decis cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 25 de ani
- POLITICĂ4 days ago
Nicușor Dan a fost ales președinte al României. Este primul candidat independent care devine președinte al republicii (rezultate finale)
- U.E.1 week ago
“Fake news-ul” cu cocaina pe masa lui Macron, Merz și Starmer, demontat de Franța: “Când unitatea europeană devine incomodă, un șervețel pentru suflat nasul arată cum precum drogurile”
- POLITICĂ1 week ago
Sondaj IRSOP: Nicuşor Dan conduce pe trend crescător în cursa cu George Simion pentru Cotroceni, cu 52% la 48%. Majoritatea alegătorilor cred că Dan va întări România în NATO și UE, iar Simion va căuta relații bune cu Rusia