SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă şi Marea Britanie au lansat un grup informal care vizează stimularea legăturilor economice şi diplomatice cu naţiunile insulare din Pacific, a anunţat vineri Casa Albă, potrivit Reuters. 

Administrația Biden a promis să aloce mai multe resurse în zona Indo-Pacific, în timp ce China încearcă să stimuleze legăturile economice, militare şi poliţieneşti cu naţiunile insulare din Pacific, dornice de investiţii străine.

Grupul, denumit „Partners in the Blue Pacific” (PBP), va încerca să sprijine regionalismul din Pacific şi să consolideze legăturile economice dintre insulele din Pacific şi restul lumii.

„Suntem uniţi în hotărârea noastră comună de a sprijini o regiune care să fie în beneficiul popoarelor din Pacific. Suntem, de asemenea, uniţi în modul în care realizăm această viziune, în conformitate cu principiile regionalismului Pacificului, suveranităţii, transparenţei, responsabilităţii şi, mai presus de toate, conduşi şi ghidaţi de insulele din Pacific”, a declarat Casa Albă.

De asemenea, prin „Partners in the Blue Pacific”, cele cinci ţări se angajează să caute modalităţi mai eficiente de a face faţă „presiunii în creştere asupra ordinii internaţionale libere şi deschise, bazate pe reguli”, scrie Digi24.

Luna trecută, premierul japonez Fumio Kishida  a declarat că Statele Unite, India, Japonia şi Australia se opun oricărei „schimbări a statu-quo-ului prin forţă”, în special în regiunea Asia-Pacific.

De asemenea, preşedintele american Joe Biden a transmis pe 23 mai că Statele Unite vor răspunde militar dacă China va interveni cu forța în Taiwan, conform angajamentului pe care și l-au asumat. 

Coordonatorul Indo-Pacific al Casei Albe, Kurt Campbell, a transmis că se aşteaptă ca mai mulţi oficiali americani de nivel înalt să viziteze ţările insulare din Pacific, pe măsură ce Washingtonul îşi intensifică angajamentul pentru a contracara China în această regiune de importanţă strategică.

Statele Unite şi aliaţii lor, inclusiv Japonia, sunt alarmate de încercările Chinei de a-şi spori influenţa în Pacific prin iniţiative cum ar fi pactul de securitate încheiat în aprilie cu Insulele Solomon. Conform acestuia, Beijingul va putea trimite efective de poliţie, militari şi alte categorii de personal înarmat, iar navele chineze vor putea ancora în insule.

Curtea Supremă a Statelor Unite, cu majoritate conservatoare, a luat vineri decizia istorică de a anula jurisprudenţa stabilită prin cazul emblematic “Roe v. Wade” din 1973, care garanta dreptul femeilor la avort şi legaliza la nivel naţional întreruperile de sarcină, informează AFP şi Reuters, iar BBC avertizează asupra unei “zi seismice” în SUA.

Decizia de vineri nu scoate în afara legii avorturile, dar trimite Statele Unite în situaţia în care se aflau înainte de ‘Roe v. Wade’, când fiecare stat al federaţiei era liber să le autorizeze sau nu, informează Agerpres.

Date fiind fracturile din ţară, o jumătate din statele americane, mai ales în sud şi centru mai conservatoare şi religioase, ar putea să interzică avorturile într-un termen mai lung sau mai scurt. Cu o majoritate de 6 la 3, Curtea Supremă a menţinut o lege din Mississippi, sprijinită de republicani, care interzice avortul după 15 săptămâni de sarcină.

Judecătorii au stabilit că decizia din cazul Roe v. Wade (care permitea avortul înainte ca fătul să fie viabil în afara uterului, adică între săptămâna a 24-a şi a 28-a de sarcină) a fost greşită întrucât Constituţia SUA nu face nicio menţiune specifică la dreptul la avort.

Decizia de vineri este încununarea a 50 de ani de luptă metodică dusă de dreapta religioasă, pentru care reprezintă o victorie enormă, dar nu şi finalul bătăliei: mişcarea va trebui să se mobilizeze în continuare pentru a face să basculeze cât mai multe state în tabăra sa ori pentru a obţine o interdicţie la nivel federal.

În cadrul unor declarații de presă, președintele Joe Biden a denunțat decizia Curții Supreme de Justiție de a anula dreptul constituțional la avort, avertizând că aceasta riscă sănătatea femeilor din întreaga țară.

“Curtea a făcut ceea ce nu a mai făcut niciodată până acum: a înlăturat în mod expres un drept constituțional care este atât de fundamental pentru atât de mulți americani”, a declarat Biden într-un discurs de la Casa Albă. “Este o zi tristă pentru instanță și pentru țară”, a spus el despre “o decizie care duce America cu 150 de ani înapoi”.

President Biden delivers remarks on the Supreme Court decision on Dobbs v. Jackson Women’s Health Organization to overturn Roe v. Wade. https://t.co/nUiI79bxrE

— President Biden (@POTUS) June 24, 2022

Decizia se înscrie de asemenea în bilanţul fostului preşedinte republican Donald Trump, care în mandatul său a remaniat profund Curtea Supremă, numind trei judecători conservatori (Neil Gorsuch, Brett Kavanaugh şi Amy Coney Barrett), semnatari ai acestei hotărâri.

În schimb, cei trei judecători progresişti s-au disociat de majoritate, care, în opinia lor, “pune în pericol alte drepturi la viaţa privată, precum contracepţia şi căsătoriile homosexuale” şi “subminează legitimitatea Curţii”.

Statele Unite vor oferi Ucrainei un ajutor militar suplimentar de 450 de milioane de dolari, a anunţat joi John Kirby, oficial care coordonează comunicarea Casei Albe pe probleme strategice, transmite AFP, citat de Agerpres.

„Această autorizație va ridica totalul asistenței de securitate a SUA pentru Ucraina la peste 6,1 miliarde de dolari de când Rusia a lansat invazia brutală, neprovocată și la scară largă a Ucrainei la 24 februarie”, a afirmat Kerby, potrivit comunicatului oficial.

Această nouă componentă a asistenţei oferite Ucrainei prevede în special livrarea a patru sisteme Himars (High Mobility Artillery Rocket System), lansatoare de rachete puternice montate pe blindate uşoare.

„Fluxul constant de asistență de securitate din partea SUA continuă să consolideze apărarea Ucrainei, să îmbunătățească capacitatea acesteia de a-și apăra teritoriul și să obțină victorii pe câmpul de luptă. Am impus sancțiuni rapide și severe asupra economiei Rusiei și asupra regimului președintelui Putin. Am sporit capacitatea NATO de a descuraja și de a se apăra împotriva oricărei agresiuni din partea Rusiei pe flancul său estic. Și vom continua să livrăm capacități militare cruciale apărătorilor curajoși ai Ucrainei. Ucraina este puternică. Continuăm să rămânem uniți alături de Ucraina”, a subliniat John Kirby. 

John Kirby a mai spus că partea americană este „zilnic” în contact cu cea ucraineană cu privire la nevoile militare şi a precizat că Statele Unite îşi proporţionează şi îşi reconfigurează livrările de echipamente pentru ca ajutorul acordat să rămână „pertinent”.

Luna trecută, senatul american a aprobat, cu o majoritate covârșitoare, un nou ajutor de aproape 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina, trimițând proiectul de lege care fusese anterior aprobat și în Camera Reprezentanților la Casa Albă pentru ca președintele Joe Biden să îl promulge.

Biden ceruse inițial Congresului 33 de miliarde de dolari pentru Ucraina, dar membrii Congresului au majorat suma la aproximativ 40 de miliarde de dolari, cu scopul de a finanța Ucraina pentru următoarele luni, mai arată sursa citată.