Connect with us

U.E.

Emmanuel Macron și loteria propunerilor de comisari europeni. Acuzații privind potențiale conflicte de interese, din nou în atenția Parlamentului European

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Propunerea Franței pentru funcția de comisar european, antreprenorul și fostul ministru al economiei, Thierry Breton, ridică deja suspiciuni privind un potențial conflict de interese, în contextul în care prima propunere, Sylvie Goulard, fost ministru al apărării și eurodeputat, a fost respinsă de Parlamentul European pe criterii de integritate, relatează POLITICO.

După eșecul rușinos înregistrat cu Sylvie Goulard, Franța a primit o lovitură de imagine, pe care Macron a catalogat-o drept  un ,,joc politic”, având totodată o abordare neobișnuită cu privire la procesul de nominalizare a lui Sylvie Goulard, precizând că Ursula von der Leyen l-a încurajat să o propună pe Goulard și l-a asigurat că liderii grupurilor politice o acceptă. Mai mult, preşedintele francez a acuzat, vinerea trecută, o ,,criză politică” pe care nu trebuie ,,să o lăsăm să se dezvolte”, după respingerea lui Sylvie Goulard, reiterând că, pentru Franța, obiectivul principal este acela al păstrării amplului portofoliu obţinut pentru comisarul francez – politica industrială, piaţa internă, societate digitală, apărare şi spaţiu.

Astfel, preşedintele francez Emmanuel Macron l-a propus pe reputatul Thierry Breton, actualul preşedinte-director general al grupului de servicii informatice Atos şi fost ministru ale economiei, pentru postul de comisar european din partea Franţei, a anunţat joi Palatul Elysée, la două săptămâni după respingerea lui Sylvie Goulard de către Parlamentul European, care, la pachet cu respingerile candidaților României și Ungariei, a determinat amânarea votului de validare a Comisiei Europene condusă de Ursula von der Leyen.

Cu toate acestea, POLITICO relatează că ONG-ul anticorupție francez Anticor l-a vizat indirect pe Breton într-o plângere legată atât de activitățile sale politice, cât și de cele corporative. În acest sens, delegația franceză din grupul S&D al Parlamentului European a oferit un indiciu legat de primirea la care se poate aștepta candidatul Franței din partea eurodeputaților, punctând într-o declarație că se ridică „numeroase întrebări” cu privire la cariera acestuia în mediul de afaceri.

Mai mult, după ce a ocupat funcția de ministru al economiei în guvernul Villepin între 2005 și 2007, fostul politician de dreapta a fost de atunci la cârma diferitelor companii de tehnologie, precum Bull, France Telecom, Thomson Multimedia și acum Atos.  Acest lucru ar putea însemna că există deja mai multe conflicte de interese potențiale. Atos, compania pe care o conduce în prezent, are o filială care a fost implicată în activități de spionaj ilegal din parta unor state precum Egiptul.

Declarația socialiștilor francezi îl leagă pe  Breton de dosarul Rhodia, un caz de fraudă în care a fost implicată compania chimică franceză Rhodia între 1999 și 2004. La vremea respectivă, managementul companiei a fost acuzat de către acționari că i-ar fi înșelat anterior susținerii ofertei de licitații publice inițiale, prin prezentarea unei evaluări inexacte a stării companiei. Breton a fost legat direct de acest caz, francezul fiind unul dintre administratorii companiei și prezidând comitetul de audit al acesteia între 1998 și 2002.

De asemenea, socialiștii francezi au subliniat că există un „risc semnificativ de conflicte de interese”, întrucât Atos, compania prezidată în prezent de Thierry Breton, a beneficiat de sume substanțiale de la UE.

Totodată, eurodeputații social-democrați din Franța i-au transmis președintelui Macron, în aceeași declarație, că ,,după prăbușirea lui Sylvie Goulard, dacă crede că audierea lui Thierry Breton va fi o formalitate, face o greșeală mare”.

© thierrybreton.com

Reacția președintelui Emmanuel Macron la chestiunile ridicate de eurodeputații francezi din grupul S&D a trădat o ușoară exasperare:

,,Dacă începem să spunem că nu mai putem da responsabilități publice cuiva care acceptă să-și reducă foarte mult salariul, – să plece de la conducerea unei companii listate care are foarte mult succes – pentru a deveni comisar european, dacă este suficient să ai o plângere împotriva ta ca să nu mai ai acces la aceste locuri de muncă, atunci nimeni nu va putea avea acces la acestea”, a declarat președintele Franței, în timpul unei vizite în La Réunion, un teritoriu francez din Oceanul Indian.

Macron a subliniat că depunerea unei plângeri legale este un pas ușor, fără a fi necesară nicio dovadă a infracțiunilor.

,,Cred că trebuie să rămânem oameni rezonabili și să nu denigrăm oamenii imediat ce ridică mâna”, a adăugat Macron.

Von der Leyen se va întâlni cu Breton săptămâna viitoare pentru un interviu formal, având în vedere că s-a consultat deja cu președintele francez cu privire la nominalizare. Dacă aceasta va confirma numirea, ceea ce este aproape un fapt, Breton va fi cercetat mai întâi de Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European, care va examina posibilele conflicte de interese. Dacă va trece peste acest obstacol, se va confrunta cu o audiere de confirmare de trei ore din partea membrilor celor două comisii de specialitate care supraveghează portofoliul pieței interne.

În vîrstă de 64 de ani, Thierry Breton, director general al grupului de informatică Atos, afişează numai succese la activ. El este un pasionat de tehnologie, un european convins, a fost ministru al economiei între 2005 şi 2007 pe vremea lui Jacques Chirac, a redresat mai multe intreprinderi, s-a aflat în fruntea mai multor proiecte franco-germane, dispune de relaţiile necesare în galaxia responsabililor europeni… Dar mai ales are o viziune în ce priveşte Europa, cel puţin la nivel tehnologic.

Potrivit RFI, Breton pledează de multă vreme pentru dezvoltarea unui sector de supercalculatoare astfel încît Uniunea Europeană să poată rivaliza în acest domeniu cu China, dar este și un apărător al poziției guvernului francez în materie de concurență, potrivit căruia regulile ar trebui schimbate pentru a permite apariția unor „mari campioni europeni” care pot concura pe scena globală. Această poziționare din urmă ar putea crea un conflict de viziune cu Margrethe Vestager, vicepreședinte al Comisiei von der Leyen care va superviza toată activitatea din domeniul concurenței și care de curând a împiedicat apariția unui astfel de ,,campion european” în domeniul feroviar, prin împiedicarea fuziunii dintre Alstom și Siemens.

Totuși, o influență mare în procesul de confirmare a lui Breton o vor avea și liderii celor mai mari grupuri politice din Parlamentul European, S&D și PPE, care deocamdată au păstrat tăcerea în privința propunerii făcute de Franța. În acest sens, au existat speculații că respingerea lui Sylvie Goulard a reprezentat o răzbunare politică din partea eurodeputaților grupului PPE, cea mai mare familie politică și al cărei candidat la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, a fost blocat de Emmanuel Macron în a revendica această funcție, liderul francez opunându-se categoric procedurii Spitzekandidat și invocând lipsa de experiență executivă a eurodeputatului german.

Dacian Cioloș, liderul celui de-al treilea grup ca mărime din legislativul european, Renew Europe, din care face parte și partidul lui Emmanuel Macron, a primit, însă, foarte bine nominalizarea lui Thierry Breton. Într-o postare pe Twitter, fostul comisar european pentru agricultură a salutat ,,călduros” nominalizarea lui Breton și i-a lăudat ,,creativitatea și experiența vastă pentru a duce Europa mai departe”.


 În ceea ce privește acuzațiile formulate împotriva sa, reacția lui Thierry Breton întârzie să apară. Singura ieșire publică făcută de acesta a fost ieri, când a emis o declarație prin care a transmis că este ,,foarte onorat” că a fost propus de președintele Emmanuel Macron pentru funcția de comisar european pentru piață internă.

În continuare, este de așteptat ca Breton să obțină un aviz favorabil asupra candidaturii sale din partea comisiilor de specialitate din Parlamentul European, în caz contrar ar însemna, ca după eșecul rușinos cu Sylvie Goulard, atât lui Emmanuel Macron, cât și Ursulei von der Leyen să le fie contestată judecata în ceea ce privește selectarea unei persoane cu o conduită etică și profesională ireproșabilă pentru gestionarea unui portofoliu de comisar european. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Vlad Nistor

Vlad Nistor: Franța încearcă să umple un vid pe partea de securitate după retragerea Regatului Unit din UE

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Franța încearcă să umple un vid pe partea de securitate după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, a afirmat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), într-un interviu pentru caleaeuropeana.ro, cu referire la propunerea președintelui francez Emmanuel Macron ca UE și aliații din NATO să elaboreze o propunere privind arhitectura de securitate europeană, pe care să o înainteze Rusiei.

„Franța a avut o poziție specială față de NATO de la Charles de Gaulle încoace și are în continuare veleități de mare putere și de mare putere militară. Pentru că, dacă principalul actor economic din Uniunea Europeană, Republica Federală Germania nu este neapărat și principalul actor militar, este probabil ca Franța să umple un vid apărut în noile condiții politice în care Regatul Unit a părăsit Uniunea. Probabil că aceasta este explicația pentru care Franța insistă cu tenacitate către constituirea unei armate europene”, a declarat Vlad Nistor. 

Președintele francez Emmanuel Macron a prezentat în plenul de la Strasbourg prioritățile președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, pledând pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și promovând din nou ideea unui dialog cu Rusia pe marginea acestui aspect. Totodată, el a cerut o „doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri.

Președintele francez a pledat astfel pentru o ordine europeană bazată pe reguli și principii astfel cum a fost convenită acum trei decenii împreună cu Rusia. De aceea, a promis Macron, Franța va continua cu Germania, în formatul Normandia, să caute un răspuns la conflictul din Ucraina și a lansat ideea unei propuneri comune europene pentru o ordine de securitate, care să fie discutată cu Rusia.

„Ne vom asigura că Europa își va face auzită vocea sa unică și când vine vorba de argumente strategice, de arme convenționale, de transparența activităților militare și de respectarea suveranității tuturor statelor europene, indiferent de istoria lor. În următoarele luni ar trebui să venim cu o propunere europeană pentru a construi o nouă ordine de securitate și stabilitate”, a punctat președintele Franței.

„Ar trebui să construim acest lucru ca europeni, lucrând cu alți europeni, lucrând cu aliații noștri din NATO, și apoi să îl propunem spre negociere cu Rusia”, a conchis Emmanuel Macron un capitol al intervenției sale în care a reliefat și importanța busolei strategice a UE care va fi adoptată în luna martie, cooperarea cu NATO.

Occidentul acuză Rusia că a masat tancuri, artilerie și aproximativ 140.000 de soldați la granița de est a Ucrainei cu intenția de a invada această țară, a cărei integritate teritorială a fost deja violată prin ocuparea Peninsulei Crimeea de către forțele ruse în 2014. 

Însă, Kremlinul insistă că desfășurarea militară este un răspuns la ceea ce consideră a fi o prezență tot mai mare a NATO în Europa de Est, și anume unitățile de luptă ale Alianței în Polonia și în republicile baltice Estonia, Letonia și Lituania. 

La 17 decembrie, Ministerul rus de Externe a publicat două proiecte de acorduri care prezintă un set de „garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere de la SUA și de la NATO, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă și statele baltice, care sunt toate membre ale Alianței.

De asemenea, Rusia dorește ca NATO să anuleze o promisiune din 2008 potrivit căreia Ucraina ar putea într-o zi să se alăture alianței militare.

Cu toate acestea, după aproape două săptămâni de discuții fără rezultat cu Rusia, aliații occidentali mențin o poziție unită asupra sprijinului pentru menținerea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și pentru deciziile suverane ale statelor de a-și forma propriile alianțe, precum și pentru un răspuns dur la adresa Moscovei dacă această face o nouă incursiune militară în Ucraina. De asemenea, aliații occidentali resping pretențiile Rusiei de a rescrie regulile pe care funcționează întreaga arhitectură de securitate europeană de mai bine de trei decenii. 

Continue Reading

Vlad Nistor

Vlad Nistor: O prezență militară suplimentară din partea Franței și a SUA sub egida NATO în România, pentru contracararea Rusiei, fundamentată de poziția de aliat de nădejde a țării

Published

on

© captură de ecran/EbS

O prezență militară suplimentară din partea Franței și a SUA sub egida NATO în România, pentru contracararea Rusiei, este fundamentată de poziția de aliat de nădejde a țării din punct de vedere militar, politic și geostrategic, a declarat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), pentru caleaeuropeana.ro.

„România este într-o situație geografică extrem de proastă, cum a fost întotdeauna în istoria ei, dar astăzi este într-o situație politică avantajoasă, iar avantajul acestei situații ține de evoluțiile democratice din România și de faptul că este un aliat de nădejde al NATO. S-a dovedit a fi așa încă de pe vremea când nu era membru NATO și mă refer la războiul din Kosvo, atunci când România a fost cel mai cooperant aliat posibil al Alianței și al Statelor Unite; s-a dovedit cu prisosință în Afganistan și toate acestea sunt bile albe care se adaugă la palmaresul militar, politic și geostrategic al României”, este de părere Vlad Nistor.

Președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, gest salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. „Avem o obligație sacră în Articolul 5 de a apăra aceste țări”, a spus Biden.

Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. La rândul său, acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannispremierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

O astfel de decizie din partea Franței vine și pe fondul legăturii strategice tradiționale cu România, mai spune eurodeputatul Vlad Nistor.

„Punerea de-a valma a României și a Bulgariei de data aceasta nu este foarte bine aleasă, deoarece în România decidenții politici și societatea sunt mult mai favorabili NATO și cu mult mai puțin favorabili ca simpatii Federației Ruse. Amintesc aici declarațiile recente ale președintelui bulgar care afirma că Republica Bulgaria nu are nevoie de prezență NATO suplimentară pe teritoriul său. Iar în ceea ce privește anunțul lui Macron, lucrurile sunt mai clare decât atât: în primul rând, România este un aliat strategic tradițional important al Republicii Franceze și, în al doilea rând, în calitatea lui de cel mai vizibil și interesant lider politic european, își dorește de multă vreme și o afirmă cu multe ocazii, o formă de asociere militară suplimentară NATO, care să fie aceea a unei forțe militare de intervenție rapidă a Uniunii Europene. Contextul de la Strasbourg mă face să cred că despre asta este vorba”, a mai adăugat eurodeputatul PPE.

Rusia a masat 140.000 de trupe la granița cu Ucraina, sub pretextul unei mobilizări defensive în raport cu apropierea prea mare a NATO de teritoriul său, însă aliații occidentali acuză Moscova că pregătește o nouă incursiune militară în Ucraina, după anexarea Crimeei în 2014. 

De asemenea, forţe şi echipamente militare ruse au început să sosească în Belarus în această săptămână pentru a participa la exerciţiile ‘Allied Resolve’, care se vor desfăşura în apropierea frontierei fostei republici sovietice cu Polonia şi Lituania, state membre ale NATO.

 

Continue Reading

Vlad Nistor

Vlad Nistor: Operațiunea militară a Federației Ruse la granița cu Ucraina, desfășurată pentru a convinge o bună parte a societății de forța regimului Putin

Published

on

© vladnistor.ro

Operațiunea militară a Federației Ruse la granița cu Ucraina este desfășurată atât pentru a pentru a convinge o bună parte a societății de forța regimului Putin, dar și pentru a testa capacitatea de răspuns a Occidentului, a declarat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL,PPE), pentru caleaeuropeana.ro.

„Cred că Federația Rusă dorește să testeze felul în care aliații Occidentali vor reacționa, pentru că altminteri, demonstrația de forță nu ar avea niciun sens. Pe de altă parte, probabil că această operațiune are efecte și asupra opiniei publice ruse și este în bună măsură manifestă și pentru a convinge o bună parte a societății ruse de forța pe care regimul Putin o are astăzi”, a afirmat eurodeputatul Vlad Nistor.

El a mai spus că mișcările de trupe rusești de la granița cu Ucraina nu exclud, însă, faptul că „s-ar putea ca Federația Rusă să-și consolideze regimul în zone care au fost deja anexate, cum este Crimeea”. Însă, „o nouă anexare probabil că nu se va întâmpla și Rusia nici nu cred că-și dorește. Dacă, însă, se va ajunge acolo, atunci realitățile europene, mondiale, întreaga hartă politică a lumii va fi pusă în discuție”, a atenționat Vlad Nistor.

„Este clar o demonstrație de forță care are un sens și care ține cu siguranță de dificultățile prin care Federația Rusă trece la nivelul politicii interne. Atunci când pui pretenții care sunt apriori inacceptabile, nu cred că vrei cu adevărat ca acele pretenții sa fie satisfacute, pentru că ceea ce cere Federația Rusă este întreaga arhitectură de securitate europeană de dupa 1990 încoace, iar așa ceva este cu siguranță inadmisibil. Dacă NATO ar accepta solicitările tranșante ale Federației Ruse, nu ar mai exista ca organizație. Ori așa ceva nu se va întâmpla, mai ales în momentul acesta”, a insistat eurodeputatul român.

Rusia a masat 140.000 de trupe la granița cu Ucraina, sub pretextul unei mobilizări defensive în raport cu apropierea prea mare a NATO de teritoriul său, însă aliații occidentali acuză Moscova că pregătește o nouă incursiune militară în Ucraina, după anexarea Crimeei în 2014. 

De asemenea, forţe şi echipamente militare ruse au început să sosească în Belarus în această săptămână pentru a participa la exerciţiile ‘Allied Resolve’, care se vor desfăşura în apropierea frontierei fostei republici sovietice cu Polonia şi Lituania, state membre ale NATO.

 

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL13 mins ago

Antony Blinken și Serghei Lavrov au stabilit că SUA vor oferi un răspuns la propunerile Rusiei, însă Washington-ul invocă o “regulă inviolabilă”: Nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa

Vlad Nistor1 hour ago

Vlad Nistor: Franța încearcă să umple un vid pe partea de securitate după retragerea Regatului Unit din UE

ONU2 hours ago

Secretarul general al ONU apreciază că lumea se află într-o situație mai rea decât acum cinci ani și consideră că diplomația este ”cea mai rațională cale” în criza Rusia-Ucraina

Vlad Nistor2 hours ago

Vlad Nistor: O prezență militară suplimentară din partea Franței și a SUA sub egida NATO în România, pentru contracararea Rusiei, fundamentată de poziția de aliat de nădejde a țării

Vlad Nistor3 hours ago

Vlad Nistor: Operațiunea militară a Federației Ruse la granița cu Ucraina, desfășurată pentru a convinge o bună parte a societății de forța regimului Putin

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Finanțelor, despre când ar putea adopta România moneda euro: ”Anul 2029 este o țintă viabilă”

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Finlanda a primit de la Comisia Europeană 271 de milioane de euro prefinanțare în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență

NATO4 hours ago

Klaus Iohannis a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării pe fondul situației de securitate de la Marea Neagră și de pe flancul estic al NATO

NATO5 hours ago

România consideră “inadmisibilă” solicitarea Rusiei de retragere a forțelor NATO: Salutăm anunțurile SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România

MAREA BRITANIE5 hours ago

Regatul Unit și aliații săi din „lumea liberă” își vor întări legăturile pentru a se opune „agresorilor globali” precum Rusia și China

INTERVIURI6 hours ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda1 day ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE2 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE2 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending