Dan Motreanu realizează un bilanț al mandatului său de eurodeputat, la finalul ultimei sesiuni plenare a actualului legislativ european, înainte de alegerile din 6-9 iunie care vor reorganiza distribuția puterii a forțelor politice din Parlamentul European.

”În calitate de europarlamentar, am promovat proiecte în interesul României, adoptarea acestora fiind posibilă datorită apartenenței PNL la grupul PPE, cel mai numeros din Parlamentul European”, a subliniat Motreanu, prezentând o serie de realizări obținute în cei cinci ani de mandat:

• Împreună cu colegii din Grupul PPE, acesta o obținut fonduri în valoare de 40 de milioane de euro pentru fermierii români afectați de afluxul de cereale ieftine din Ucraina.
• Dan Motreanu a obținut votul Parlamentului European pentru subvenții mai mari pentru agricultorii români, pe baza unui amendament depus împreună cu mai mulți europarlamentari români. De altfel, acesta a solicitat Consiliului UE să accelereze procesul de convergență al plăților directe din cadrul Politicii Agricole Comune
• În calitate de responsabil din partea Comisiei pentru agricultură, eurodeputatul s-a asigurat că Parlamentul European sprijină utilizarea pe scară mai largă a etichetării digitale, dar fermierii obțin în format fizic toate informațiile de care au nevoie.
• În calitate de responsabil al Grupului PPE pentru Platforma Tehnologii Strategice pentru Europa (STEP), acesta introdus amendamente favorabile țării noastre în raportul referitor la acest dosar
• Eurodeputatul a obținut votul Parlamentului European pentru sprijinirea regiunilor care se confruntă cu scăderea forței de muncă, plecarea tinerilor și cu o pondere scăzută a persoanelor cu studii superioare. A fost aprobat „Mecanismul de stimulare a talentelor”, pentru care a fost responsabil din partea Grupului PPE.
• ”De-a lungul procedurii legislative din cadrul Comisiei ENVI din Parlamentul European, principala prioritate a fost sa mă asigur de dublarea finanțării alocate României din Fondul de Modernizare. Astfel, bugetul total alocat tarii noastre se va ridica aproximativ la 15 miliarde de euro”, a amintit Dan Motreanu
• Acesta fost printre inițiatorii rezoluției prin care Parlamentul European solicită Federației Ruse să returneze complet tezaurul României.
• A fost raportor PPE pe Raportul privind zonele urbane, solicitând Comisiei Europene să elaboreze recomandări pentru organizarea și reforma administrativ-teritorială în UE, considerându-le esențiale pentru dezvoltarea și reziliența urbană.
• Raportul privind Noua strategie industrială a UE a fost votat în plenul Parlamentului European, pentru care eurodeputatul a fost responsabil din partea Grupului PPE. Pentru fiecare nouă sarcină administrativă impusă IMM-urilor, va fi eliminată una existentă.

Dan Motreanu candidează pentru un nou mandat în Parlamentul European și a dat asigurări că va  ”continua să promoveze interesele României în Parlamentul European”.

Amintim că listele candidaţilor Alianţei electorale PSD-PNL pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie şi au fost depuse la 5 aprilie la Biroul Electoral Central.

La 21 martie, președintele PNL, Nicolae Ciucă, a prezenta lista liberalilor la alegerile europene, primii zece candidați fiind: Rareș Bogdan, actualul lider al delegației eurodeputaților români din PPE, Dan Motreanu, membru al Parlamentului European, Adina Vălean, comisar european pentru transporturi, Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură din PE, Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE din PE, negociator-șef al bugetului UE 2024 și co-negociator al Parlamentului European pentru Mecanismul de redresare și reziliență, Mircea Hava, europarlamentar, Gheorghe Falcă, europarlamentar, Virgil Popescu, fost ministru al energiei, Alexandru Muraru, deputat și președinte PNL Iași, și Mara Mareș, președinte al Tineretului Național Liberal.

Președintele francez Emmanuel Macron a îndemnat joi Europa să se trezească la realitate că nu este suficient de înarmată în fața amenințărilor globale, precum agresiunea Rusiei, care reprezintă o provocare existențială pentru continent.

Într-un important discurs despre Europa rostit la Sorbona, în ceea ce a părut o reeditare a discursului din 2017, Macron a cerut Europei să adopte o strategie de apărare “credibilă” care să fie mai puțin dependentă de SUA, după ce acum șapte ani a propus Inițiativa pentru o Europă suverană, unită și democratică.

Acum, Macron a revenit la unele dintre temele unui discurs pe care l-a ținut în septembrie 2017, la câteva luni după preluarea mandatului, în aceeași locație – Universitatea Sorbona din Paris -, dar într-un context care, la șapte ani distanță, a fost dat peste cap de Brexit, Covid-19 și invazia Rusiei în Ucraina.

Discours sur l’Europe. https://t.co/WAUhV5ZP5B

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) April 25, 2024

Europa trebuie să se ridice la înălțimea provocărilor unei lumi schimbate și să-și sporească apărarea, a declarat Macron, avertizând că UE nu este suficient de înarmată pentru a face față unor amenințări globale precum războiul Rusiei în Ucraina, a precizat liderul francez, citat de France24.

El a descris comportamentul Rusiei după invazia sa în Ucraina ca fiind “dezinhibat” și a spus că nu mai este clar unde se află “limitele” Moscovei.

“Europa noastră poate muri” – avertismentul celui care a decretat “moartea cerebrală a NATO” și a pledat pentru suveranitate europeană

De asemenea, Macron a tras un semnal de alarmă cu privire la ceea ce a descris ca fiind nerespectarea regulilor comerciale globale atât de către Rusia, cât și de către China, făcând apel la Uniunea Europeană să își revizuiască politica comercială.

“Europa noastră de astăzi este mortală și poate muri. Poate muri și acest lucru depinde doar de alegerile noastre”, a spus Macron, conform Le Monde și Deutsche Welle, liderul francez  avertizând că Europa nu este “înarmată împotriva riscurilor cu care ne confruntăm” într-o lume în care “regulile jocului s-au schimbat”.

El a spus că supraviețuirea blocului european “depinde doar de alegerile noastre” și a avertizat că “regulile jocului” s-au schimbat și că UE nu este “înarmată împotriva riscurilor cu care ne confruntăm”, Macron fiind recunoscut pentru astfel de declarații tari după ce în 2019, la 70 ani de la înființarea NATO, a afirmat Alianța Nord-Atlantică este în moarte cerebrală.

“Suntem încă prea lenți și nu suntem suficient de ambițioși”, a spus liderul de la Paris, făcând apel la o “Europă puternică”.

Parce que l’Europe c’est nous tous, Européens, je m’adresserai à vous demain. pic.twitter.com/DOHcWCBVkS

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) April 24, 2024

Președintele francez a cerut de mult timp ca Uniunea Europeană să se afirme ca un bloc geopolitic coeziv în fața rivalității cu Statele Unite și China și este un susținător puternic al politicii declarate a Bruxelles-ului de a obține “autonomie strategică”.

Joi, Macron a acuzat Washingtonul și Beijingul că au decis “să nu mai respecte regulile comerțului”, citând legea americană de reducere a inflației. El a afirmat că astfel de politici ar putea duce la “sărăcirea” Europei. 

În context, el a cerut o “revizuire” a politicii comerciale a UE pentru a apăra interesele europene.

“Nu poate funcționa dacă suntem singurii din lume care respectăm regulile comerțului – așa cum au fost redactate în urmă cu 15 ani – dacă chinezii și americanii nu le mai respectă prin subvenționarea sectoarelor critice”, a spus el.

Europa nu trebuie să fie niciodată “vasală” a SUA

Macron a susținut conceptul de suveranitate europeană, făcând apel la autonomie în domeniul apărării și al economiei.  “Cum putem să ne construim suveranitatea, autonomia, dacă nu ne asumăm responsabilitatea de a ne dezvolta propria noastră industrie europeană de apărare?”, a întrebat el.

“Trebuie să construim acest concept strategic al unei apărări europene credibile pentru noi înșine”, a declarat Macron, adăugând că Europa nu poate fi “vasalul” Statelor Unite. El a spus că va cere partenerilor europeni propuneri în următoarele luni și a adăugat că Europa are nevoie, de asemenea, de propria capacitate în domeniul apărării și securității cibernetice.

Europa “trebuie să arate că nu este niciodată vasala Statelor Unite și că știe să vorbească și cu toate celelalte regiuni ale lumii”, a subliniat președintele francez.

Macron a mai spus că ar trebui să se acorde prioritate furnizorilor europeni în achiziționarea de echipamente militare și a susținut ideea unui împrumut european pentru a finanța acest efort.

Extrema dreaptă conduce în sondajele de opinie din Franța înainte de alegerile europene

Fidel demersurilor sale răsunătoare – Inițiativa pentru o Europă suverană, unită și democratică la Sorbona sau scrisoarea către europeni privind “Renașterea europeană” – Macron a căutat să stabilească prin discursul “Sorbona II” o foaie de parcurs în timp ce europenii se pregătesc să meargă la urne în iunie 2024, iar liderii UE elaborează noua agendă strategică pentru perioada 2024-2029.

Macron speră prin acest discurs să relanseze sentimentul pro-european.

Sondajele arată că Franța, a doua țară ca mărime din UE, ar urma să trimită victorioasă în viitorul Parlament European pe formațiunea de extremă-dreapta a lui Marine Le Pen, care ar deveni cel mai mare partid național din PE alături de CDU din Germania. Aceste date relevă și o scădere semnificativă a Renew Europe, grupul politic la a cărui fondare partidul lui Emmanuel Macron a pus umărul.

Sondajele de opinie pentru alegerile europene din 9 iunie din Franța indică o susținere doar în jur de 10% pentru coaliția centristă a lui Macron, cu mult sub Adunarea Națională (RN) de extremă-dreapta, care se situează la aproximativ 30%, în timp ce socialiștii se află pe locul al doilea, în urma taberei prezidențiale.

Conform măsurătorilor sociologice, este probabil ca sprijinul pentru extrema dreaptă să crească în următorul Parlament European, dar partidele pro-europene – PPE, S&D, Renew și Verzii – vor deține în continuare 62,9% din locurile din Parlament în ceea ce este denumită drept “super marea coaliție” sau “cordon sanitar pro-european” în fața anti-europenilor. 

UE și China au convenit asupra unei foi de parcurs comune pentru cooperarea în domeniul economiei circulare. Această foaie de parcurs definește acțiunile pe care atât UE, cât și China le vor întreprinde pentru a le pune în aplicare până în 2024 în temeiul Memorandumului de înțelegere UE-China privind economia circulară.

Acțiunile prezentate în foaia de parcurs se concentrează asupra materialelor plastice, inclusiv asupra negocierilor în curs de desfășurare pentru un tratat global privind materialele plastice, dar și asupra lanțurilor valorice ale bateriilor și asupra refabricării.

„Tranziția către economia circulară este o provocare globală și necesită schimbări majore în toate țările din întreaga lume. Prin această foaie de parcurs, continuăm colaborarea noastră fructuoasă cu China pentru a impulsiona economia circulară și a crea noi oportunități pentru o producție și un consum mai durabile. Un angajament mai strâns și continuu cu China este esențial pentru a realiza nu numai economia circulară, ci și alte ambiții comune în materie de mediu“, a declarat comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius.

Primul atelier de lucru privind tranziția către o economie circulară pentru materialele plastice în UE și China este planificat pentru luna mai 2024. În cadrul acestuia se vor discuta mai detaliat aspecte legate de proiectare și de abordarea ciclului de viață în cadrul economiei circulare, de măsurile UE și China privind materialele plastice de unică folosință și de cele mai recente evoluții privind materialele plastice biobază, biodegradabile și compostabile. În cursul anului 2024 vor urma ateliere de lucru privind lanțurile valorice ale bateriilor și refabricarea.

Foaia de parcurs comună a fost convenită în marja Forumului Mondial al Economiei Circulare, între directorul general pentru Mediu al Comisiei Europene și vicepreședintele Comisiei Naționale pentru Dezvoltare și Reformă din China. Aceasta va fi revizuită în cadrul următorului dialog la nivel înalt privind economia circulară.