Președintele francez, Emmanuel Macron, și prim-ministrul italian, Mario Draghi, au pledat joi pentru reformarea regulilor bugetare definite prin criteriile de la Maastricht pentru a permite cheltuieli mai mari pentru investiții, admițând în același timp nevoia reducerii datoriilor, anunță AFP, citat de Agerpres.
Într-un editorial intitulat ”Regulile fiscale ale UE trebuie revizuite”, publicat în ediția online a Financial Times, citat de Politico Europe, cei doi lideri subliniază că ”avem nevoie de mai mult spațiu de manevră și suficiente investiții cheie pentru viitor astfel încât să ne asigurăm suveranitatea”.
”În aceeaşi manieră în care aceste reguli nu au îngrădit răspunsul nostru la pandemie, ele nu trebuie să ne împiedice de acum înainte să realizăm toate investiţiile necesare”, afirmă Macron, a cărui țară va prelua în mai puțin de două săptămâni președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene și Draghi, președinte al Băncii Centrale Europene în perioada 2011-2019.
Președintele Franței și-a exprimat deja la 9 decembrie dorința de a reforma criteriile de la Maastricht, făcând din acest scop una dintre prioritățile președinției Consiliului Uniunii Europene, care demarează la 1 ianuarie, arătând că problema de a fi ”pentru sau contra lui 3%”, pragul de deficit admis, este ”depăşită”.
”Trebuie să ne reducem nivelul de îndatorare, nu este permis niciun dubiu pe acest subiect, dar nu putem spera să atingem acest obiectiv prin majorarea impozitelor sau prin tăieri nesustenabile ale cheltuielilor sociale, nici să omorâm creşterea din faşă reechilibrând finanţele publice printr-o ajustare bugetară care nu ar fi viabilă”, pledează Draghi şi Macron.
Cei doi consideră că ”regulile bugetare ar trebui să favorizeze datoria creată pentru finanţarea acestor investiţii, ce contribuie incontestabil la bunăstarea generaţiilor viitoare şi la creşterea pe termen lung, dat fiind că aceste cheltuieli publice participă în fapt la viabilitatea datoriei pe termen lung”.
Comisia Europeană a lansat în acest an o revizuire a Pactului de stabilitate și de creștere, dorind să consulte toate părțile interesate până la finalul anului, înainte de a prezenta o propunere. Normele fiscale sunt în prezent suspendate în contextul pandemiei de COVID-19, dar UE se pregătește să le reintroducă de la începutul anului 2023.
Acest apel al Parisului nu este singular. Strigătul pentru revizuirea normelor fiscale care ar trebui să țină seama de necesitatea investițiilor în mai multe sectoare strategice cheie și de dubla tranziție, verde și digitală, s-a auzit în trecut.
În pofida acestor apeluri, Germania este refractară la a relaxa regulile, noul cancelar Olaf Scholz argumentând în timpul unei vizite la Roma că prevederile actuale se dovedesc a fi suficient de flexibile. Să uităm de intransigența așa-numitelor ”țări frugale” (Țările de Jos, Austria, Suedia și Danemarca) din timpul lungilor tratative purtate în cadrul summitului Consiliului European din iulie 2020 asupra pachetului de redresare NextGenerationEU.
Macron și Draghi speră că dezbaterea nu va fi ”întunecată de ideologie” și că se va putea găsi o abordare ”comună” în prima jumătate a anului 2022, în timpul președinției rotative a Franței la Consiliul UE.
De asemenea, ei au afirmat că sistemul utilizat pentru controlul cheltuielilor și al reformelor în cadrul planului de redresare al UE ar putea servi drept ”un model util” pentru cheltuielile viitoare.
