Propunerile de a impune încetarea focului sau concesii teritoriale pentru a opri războiul din Ucraina nu ar servi decât la legitimarea agresiunii președintelui Vladimir Putin și la încurajarea viitoarelor atacuri, a declarat vineri secretarul de stat Antony Blinken, într-un discurs mult așteptat susținut la Helsinki și în care prezentat strategia americană de întărire a Ucrainei împotriva amenințărilor rusești pe termen lung.

Blinken, făcând ceea ce oficialii au descris ca fiind un discurs semnal în capitala celui mai nou aliat NATO, Finlanda, a făcut o pledoarie pentru ceea ce el a spus că a fost “eșecul strategic colosal” al lui Putin în Ucraina, unul care, potrivit lui, a izolat Moscova, i-a slăbit economia și a expus slăbiciunea armatei ruse, cândva temută, relatează Washington Post.

Discursul a avut în contextul în care guvernul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski încearcă să recucerească teritoriul controlat de Rusia într-o nouă ofensivă, iar președintele Biden încearcă să împiedice erodarea sprijinului puternic al Occidentului pentru lupta existențială a Kievului.

Pe măsură ce cresc apelurile pentru o pace mediată din partea unor națiuni precum China și Brazilia, Blinken a prezentat, de asemenea, principiile pentru ceea ce el a numit “o pace justă și de durată”, inclusiv integritatea teritorială a Ucrainei, reparațiile pe care Rusia trebuie să le achite și răspunderea pentru crimele de război.

La o zi după ce a participat la reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la Oslo, șeful dipomației americane a respins apelurile la încetarea focului sau la concesii de terenuri ucrainene în orice formule de “teritoriu pentru pace”, perspective despre care a spus că ar reprezenta o “pace Potemkin”.

În politică și diplomație, termenul de “pace Potemkin” sau “sat Potemkin”  este o construcție, la propriu sau la figurat, al cărei scop este de a oferi o fațadă exterioară unei situații, de a-i face pe oameni să creadă că situația este mai bună decât este. Denumirea îi este atribuită după a fost Grigory Potemkin, un lider militar rus, om de stat, nobil și favorit al țarinei Ecaterinei cea Mare, care a domnit în secolul al XVIII-lea.

“O încetare a focului care pur și simplu îngheață liniile actuale pe loc – și îi permite lui Putin să își consolideze controlul asupra teritoriului pe care l-a cucerit și să se odihnească, să se reînarmeze și să atace din nou – nu este o pace justă și durabilă. Ar legitima acapararea de teritorii de către Rusia. Ar recompensa agresorul și ar pedepsi victima“, a spus el.

Blinken a declarat că Statele Unite vor sprijini negocierile “dacă și când Rusia este pregătită să lucreze pentru o pace adevărată”.

“Împreună cu Ucraina și cu aliații și partenerii, suntem pregătiți să purtăm o discuție mai amplă despre securitatea europeană care să promoveze stabilitatea și transparența și să reducă probabilitatea unui conflict viitor“, a spus el.

Cu o zi în urmă, la castelul Mimi din Bulboaca, unde Republica Moldova a găzduit cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat garanții de securitate și perspectivă clară de aderare la NATO, în vreme ce președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz au anunțat că se vor întâlni la Potsdam pentru a discuta despre “garanții de securitate imediate” pentru Ucraina și “diferite de statutul de membru NATO”.

Discursul lui Blinken a evidențiat toate modurile în care agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a fost un eșec strategic, precum și eforturile noastre continue de a sprijini apărarea de către Ucraina a teritoriului, suveranității și democrației sale, în vederea obținerii unei păci juste și durabile.

Discursul a fost co-organizat de Institutul finlandez pentru afaceri internaționale și susținut de orașul Helsinki.

Statele Unite și Japonia colaborează pentru a-și moderniza alianța militară în fața amenințărilor din partea Chinei, Coreei de Nord și Rusiei, a evidențiat joi secretarul american al Apărării, aflat în vizită la Tokyo pentru discuții bilaterale, înainte de a participa la ”Dialogul Shangri-La” privind apărarea şi securitatea în Asia-Pacific, organizat la Singapore, conform AFP, citat de Agerpres.

Austin a reamintit că ţările lor se confruntă cu ”provocări comune legate de comportamentul coercitiv” al Chinei, ”provocările periculoase ale Coreei de Nord şi războiul crud ales de Rusia în Ucraina”.

”Dar suntem uniţi de interesele şi valorile noastre comune. Şi luăm măsuri importante pentru a moderniza alianţele noastre şi pentru a ne consolida descurajarea”, a adăugat el.

Austin a menţionat cooperarea trilaterală cu Australia şi Coreea de Sud, precum şi creşterea ”ritmului, duratei şi amplorii” manevrelor şi antrenamentelor.

Citiți și: Japonia va achiziționa până la 400 de rachete de croazieră Tomahawk de la SUA pentru a-și crește capacitatea de contraatac

În Noua Strategie de Apărare a Statelor Unite, publicată la finalul lunii octombrie a anului trecut, China este calificată drept provocarea cea mai sistemică, în vreme ce Rusia este privită ca fiind o amenințare acuză și principalul rival nuclear.

În contextul dat, SUA urmăresc să câștige competiția cu China și să îngrădească Rusia, conform Strategiei de securitate națională.

Cât privește Japonia, doctrina de securitate a acestei țări, modificată la mijlocul lunii decembrie, urmărește consolidarea capacității de contraatac în fața unui stat chinez văzut ca ”cea mai mare provocare strategică”.

Statele Unite au impus noi sancțiuni împotriva Gardienilor Revoluției din Iran și a serviciului de securitate internă al Rusiei, FSB, acuzându-le de ”luare de ostatici” americani, printre care și jurnalistul publicației Wall Street Journal arestat luna trecută în Rusia, transmite AFP, citat de Agerpres.

Prin acest gest, SUA transmit că nu acceptă un astfel de ”comportament josnic de a folosi fiinţe umane ca pioni, ca monedă de schimb, fără a plăti consecinţele”, a declarat un înalt oficial sub acoperirea anonimatului.

Ambele entităţi au făcut deja obiectul unor sancţiuni din partea Departamentului de Stat şi al Trezoreriei SUA.

Aceste sancțiuni suplimentare au ca scop ”tragerea la răspundere a vinovaților și, astfel, prevenirea apariției unei noi serii de cazuri de acest tip”, a completat oficialul.

Diplomația americană, prin secretarul de stat Antony Blinken, a încercat să soluționeze problema prin dialog, contactându-l pe ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, căruia i-a solicitat ca jurnalistul american reținut ilegal să fie de îndată eliberat, solicitare care nu a avut niciun efect.

Serviciile de securitate ruse l-au reținut pe Evan Gershkovich la Ekaterinburg, în Urali, fiind acuzat de spionaj, un caz fără precedent în istoria recentă a țării.

Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a condamnat acest gest și a criticat ”disprețul sistematic” pentru care Moscova îl manifestă față de libertatea presei.

Un mesaj similar a venit și din partea României, prin vocea lui Bogdan Aurescu, care a calificat ”astfel de atacuri flagrante asupra libertății presei, un element fundamental al democrației” drept ”inacceptabile”.