Connect with us

U.E.

Emmanuel Macron va efectua prima sa vizită oficială în Polonia la începutul lunii februarie ”pentru a deschide noi domenii de cooperare cu un partener major al UE şi a sublinia necesitatea de a proteja valorile democratice europene”

Published

on

Președintele francez Emmanuel Macron va efectua în perioada 3-4 februarie prima sa vizită oficială în Polonia, țară cu care Franța are divergențe asupra mai multor aspecte de interes european, precum statul de drept și clima, a anunțat luni AFP, citat de Agerpres.

Președinția franceză a anunțat că această vizită va avea o importantă dimensiune politică, având în vedere că Macron va avea întrevederi la 3 februarie cu omologul său polonez, Andrzej Duda, dar și cu premierul Mateusz Morawiecki.

Alegerea Poloniei pentru prima sa deplasare europeană în 2020 este importantă pentru a clarifica poziţia franceză asupra a numeroase dosare europene, pentru a deschide noi domenii de cooperare cu un partener major al UE şi a sublinia necesitatea de a proteja valorile democratice europene”, a explicat Preşedinţia Franţei.

Tensiunile dintre Franța și Polonia au cunoscut în trend ascendent de când Partidul Lege și Justiție (PiS) a ajuns la conducere, în 2015.

Acesta este criticat cu precădere pentru blocarea unor progrese la nivel european, precum agenda neutralizării emisiilor de dioxid de carbon, ca parte a proiectului ambițios al Europei, ce dorește ca, prin Pactul Ecologic European, să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

Să nu uităm că Polonia a fost singurul stat care, în luna decembrie a anului trecut, în cadrul summitului Consiliului European, nu și-a luat angajamentul de a îndeplini obiectivul amintit mai sus, motivând, prin vocea prim-ministrului Mateusz Morawiecki, că va atinge această țintă ”în propriul său ritm”.

Parisul și Varșovia se pare că sunt în dezacord și în ceea ce privește reformele controvesate privind statul de drept adoptate de PiS.

Polonia este primul stat asupra căruia a fost activat articolul 7 din Tratatul de la Lisabona, decizia Comisiei Europene de la 20 decembrie 2017 fiind, până la măsura similară adoptată de Parlamentul European în cazul Ungariei, la 20 septembrie 2018, o decizie fără precedent în Uniunea Europeană.

Însă Franţa consideră important să coopereze mai mult cu cea de-a 6-a ţară a UE ca populaţie şi a 7-a în ceea ce priveşte PIB-ul. ”Franţa, Germania şi Polonia vor reprezenta împreună, după Brexit, aproape jumătate din populaţia UE”, a remarcat recent secretarul de stat francez pentru afaceri externe, Amelie de Montchalin, în timpul unei reuniuni în cadrul formatului Triunghiului de la Weimar ce reuneşte cele trei ţări.

La Varşovia, Emmanuel Macron se va întâlni cu membri ai comunităţii franceze şi va avea un dineu cu intelectuali şi personalităţi ale culturii poloneze.

În 4 februarie, Macron se va deplasa la Cracovia pentru o vizită la castelul istoric Wawel şi va susţine un discurs la Universitatea Jagiellonă asupra ”relaţiilor franco-poloneze şi necesităţii unui angajament european comun”, potrivit Palatului Elysee.

În 2018, Emmanuel Macron a efectuat vizite în Cehia și Slovacia, dar nu a întreprins nicio vizită oficială în Ungaria sau Polonia, statele membre ale Grupului de la Vișegrad.

Polonia va fi astfel cea de-a 21-a dintre cele 27 de state ale Uniunii Europene în care Emmnuel Macron se va fi deplasat, acesta fixându-și drept obiectiv vizitarea tuturor țărilor membre UE în timpul mandatului său de președinte, de cinci ani.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Franța, Lituania și Letonia propun UE un plan de protejare a alegerilor în Europa împotriva atacurilor cibernetice

Published

on

© Gitanas Nausėda/ Twitter

Franța, Lituania și Letonia au propus Uniunii Europene un plan de protejare a alegerilor în Europa împotriva atacurilor cibernetice și dezinformării, au anunțat luni, la Vilnius, în cadrul unei conferințe de presă, președinții francez și lituanian, Emmanuel Macron și Gitanas Nauseda, potrivit AFP, citat de Agerpres.

”Atacrile cibernetice și dezinformarea, care au devenit din ce în ce mai frecvente și distructive, după a revelat și criza COVID-19, reprezintă o amenințare la adresa democrației și coeziunii sociale ca urmare a influenței pe care o au asupra dezbaterii și politicilor publice, dar și campaniilor electorale. La inițiativa Comisiei Europene, un Cod de bune practici privind dezinformarea a fost adoptat și o rețea electorală europeană a fost creată în 2018 pentru a permite autorităților naționale să identifice rapid amenințările în cadrul alegerilor europene, pentru a face schimb de informații și pentru a pune în aplicare un răspuns coordonat. Noi, ca democrații europene, considerăm că ar trebui să mergem mai departe”, au transmis cele trei state într-o declarație comună a celor doi președinți ai Franței și Lituaniei, Emmanuel Macron și Gitanas Nauseda și a premierului leton, Artur Krinsjanis Karins, potrivit unui comunicat al MAE francez.

Acestea consideră că Planul eupean de acțiune privind democrația, anunțat de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen în cadrul prezentării priorităților sale în fața Parlamentului European, la 16 iulie 2019, ar trebui să cuprindă următoarele măsuri: un mecanism comun de protejare a alegerilor, consolidarea rezilienței europene în fața dezinformării și un control mai strict asupra finanțării partidelor europene de către entități străine.

”Trebuie să ne asigurăm că procesele electorale, atât cele de la nivel național, cât și cele de la nivel european, se desfășoară în condiții de siguranță, garantând integritatea rezultatelor electroale”, este precizat în declarația comună mai sus amintită, în care Franța, Lituania și Letonia propun ca prin acest mecanism să se stabilească un grup de experți la nivel național care ar putea oferi ajutor oricărui stat membru care solicită spriijinul pentru a-și proteja sistemul electoral de atacuri”.

Aceste țări semnalează că ”finanțarea partidelor europene este subiectul unor reguli specifice, dar nu este suficient pentru a ne proteja democrațiile de influențele externe. În pofida interdicției ca partidele politice europene să accepte finanțare din afara Uniunii Europene, încă există portițe, cu precădere în ceea ce privește finanțarea indirectă. Facem apel la revizuirea Regulamentului 1141/2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene, prin care să se interzică nu doar finanțarea directă a partidelor europene de către părți externe, dar și finanțarea externă indirectă (prin partide naționale sau donații private). Aceste revizuiri ar trebui să intre în vigoare înainte de viitoarele alegeri europene, programate pentru anul 2024”, semnalează cele trei țări.

Emmanuel Macron a început luni o vizită de trei zile în Lituania și Letonia, înaintea unui summit extraordinar al UE unde se așteaptă ca pe agendă să se afle, printre altele, și dinamica evenimentelor din Belarus și sancțiuni împotriva unor oficiali de la Minsk, după ce miniștrii de externe din țările UE au eșuat în a ajunge la un consens privind un cadru de măsuri restrictive împotriva autorităților din Belarus pe fondul opoziției Ciprului.

Într-un gest în avans, Estonia, Lituania și Letonia au adoptat o serie de sancțiuni împotriva a 30 de oficiali ai regimului de la Minsk, inclusiv împotriva lui Lukanșenko, care a fost declarat persona non-grata.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România dependentă de cărbune are nevoie de timp pentru a asigura securitatea energetică în vederea tranziției ecologice

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, consideră că România, care este dependentă de cărbune, are nevoie de timp pentru a se adapta la schimbările cerute de tranziția ecologică și pentru a-și asigura securitatea energetică.

Cristian Bușoi, împreună cu ministrul pentru Energie din Lituania, Žygimantas Vaičiūnas, șeful de cabinet al vicepreședintelui Comisiei Europene, Diederik Samsom, și CEO-ul Grupului de guvernare REN 21, Rana Adib, a participat la dezbaterea “Generation Solar: propuneri concrete pentru un plan de recuperare cu energie solară”.

 

„Până în luna martie a acestui an, am avut o mare provocare globală: combaterea schimbărilor climatice. Acum ne confruntăm cu încă două provocări suplimentare: recesiunea și șomajul în creștere din cauza COVID-19. Liderii din întreaga lume privesc redresare ecologică ca pe o soluție pentru depășirea provocărilor și ieșirea din actuala criză. În Europa, avem la dispoziție 670 de miliarde de euro pentru acest obiectiv, dar sigur că mai este nevoie și de decizii curajoase pentru ca schimbarea să aibă loc”, spune Cristian Bușoi. 

În opinia sa, transformarea verde și digitalizarea, în special în sectorul energetic, trebuie să se facă echilibrat și echitabil.

„În România suntem încă dependenți de cărbune și avem nevoie de timp pentru a ne adapta schimbărilor și a asigura securitatea energetică a țării. Trebuie să privim cu atenție la realitățile din fiecare regiune și să facem ca redresarea ecologică să fie echitabilă pentru toți cetățenii. Nimeni nu trebuie lăsat în urmă”, susține președintele ITRE. 

Comisia își propune să modifice Legea europeană a climei pentru a include obiectivul de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030 ca un pas către neutralitatea climatică. Ca parte a acestui efort, își propune să revizuiască și să extindă sistemul UE de comercializare a cotelor de emisii; să adapteze Regulamentului privind partajarea eforturilor și cadrul privind emisiile de carbon din utilizarea terenurilor; consolidarea politicilor privind eficiența energetică și energia regenerabilă; și consolidarea standardelor de CO2 pentru vehiculele rutiere.

Continue Reading

U.E.

UE reia negocierile privind aderarea la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Cetățenii europeni ar putea contesta acțiunile UE la CEDO

Published

on

@ coe.int

Secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, și vicepreședintele Comisiei pentru valori și transparență al Comisiei Europene, Věra Jourová, au emis o declarație privind reluarea negocierilor privind aderarea Uniunii Europene la Convenția europeană privind Drepturile omului marți, 29 septembrie. 

Aderarea Uniunii Europene la Convenția Europeană a Drepturilor Omului va fi o etapă importantă în protejarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în întreaga Europă. De 70 de ani, Convenția a fost un instrument unic și neprețuit care protejează milioane de europeni și susține valorile noastre comune ale drepturilor omului, democrației și statului de drept. Aderarea UE la Convenție, care este o cerință legală în temeiul Tratatului de la Lisabona, va consolida și mai mult protecția drepturilor omului în Europa.

Aderarea va contribui la garantarea coerenței și omogenității între legislația UE și sistemul Convenției. De asemenea, va asigura că UE este supusă aceleiași supravegheri internaționale privind drepturile omului ca și cele 27 de state membre ale sale și alte 20 de țări ale Consiliului Europei care nu sunt membre ale UE. Înseamnă că cetățenii vor putea contesta acțiunile UE în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. De asemenea, UE se va putea alătura statelor sale membre în cadrul procedurilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu privire la presupuse încălcări rezultate din legislația UE. Convenția Europeană a Drepturilor Omului reprezintă tot ceea ce susțin Consiliul Europei și Uniunea Europeană. În aceste vremuri dificile, reluarea acestor negocieri cruciale trimite un semnal puternic cu privire la angajamentul celor două organizații și ale statelor noastre membre, față de valorile fundamentale pe care le prețuim. Sperăm foarte mult că negocierile vor putea fi finalizate rapid și cu succes în beneficiul Europei în ansamblu”, se arată în comunicatul citat.


Negocierile la nivelul Consiliului Europei pentru acordul de aderare a UE la CEDO au început în vara anului 2010, iniţial în format al Comitetului Director pentru Drepturile Omului (CDDH) ”7+7”, ulterior, începând cu iunie 2012, în cadrul grupului de lucru CDDH „47+1” format din cele 47 state membre ale Consiliului Europei şi Comisia Europeană.

La nivelul UE, la data de 4 iunie 2010, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie de autorizare a deschiderii negocierilor pentru acordul de aderare a UE la CEDO. La data de 5 aprilie 2013, negocierile au fost finalizate, iar la 4 iulie 2013, Comisia Europeană s-a adresat Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru a obţine avizul acesteia cu privire la compatibilitatea proiectului de acord cu tratatele UE, în baza articolului 218 alin. 11 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE).

În avizul 2/13 emis la data de 18 decembrie 2014, CJUE s-a pronunţat cu privire la compatibilitatea proiectului de acord cu tratatele UE, apreciind că în redactarea sa actuală, acordul preconizat privind aderarea UE la CEDO nu este compatibil cu art. 6 alin. 2 TUE şi nici cu Protocolul nr. 8 cu privire la art. 6 (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană.

Conform articolul 218 alin. 11 teza a doua TFUE, „în cazul unui aviz negativ al Curţii, acordul respectiv poate intra în vigoare numai după modificarea acestuia sau revizuirea tratatelor”.

Astfel, Curtea de Justiţie a UE a apreciat că aderarea UE la CEDO trebuie realizată cu luarea în considerare a caracteristicilor specifice şi a autonomiei dreptului Uniunii, pentru a se asigura, în principal:

  • respectarea principiului încrederii reciproce între statele membre în dreptul Uniunii,
  • corelarea între mecanismul instituit prin Protocolul nr. 16 şi procedura de trimitere preliminară prevăzută la articolul 267 TFUE,
  • excluderea posibilităţii ca litigiile dintre statele membre sau dintre acestea şi Uniune referitoare la aplicarea CEDO în domeniul de aplicare material al dreptului Uniunii să fie deduse judecăţii Curţii Europene a Drepturilor Omului
  • şi respectarea caracteristicilor specifice ale dreptului Uniunii în ceea ce priveşte controlul jurisdicţional al actelor, acţiunilor sau omisiunilor în materie de politică externă şi de securitate comună (PESC).

 

 

Continue Reading

Facebook

U.E.2 hours ago

Franța, Lituania și Letonia propun UE un plan de protejare a alegerilor în Europa împotriva atacurilor cibernetice

Cristian Bușoi2 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România dependentă de cărbune are nevoie de timp pentru a asigura securitatea energetică în vederea tranziției ecologice

POLITICĂ3 hours ago

Ambasadoarea Franței în România, decorată de președintele Klaus Iohannis pentru contribuţia excepţională avută la dezvoltarea relaţiilor politico-diplomatice

U.E.3 hours ago

UE reia negocierile privind aderarea la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Cetățenii europeni ar putea contesta acțiunile UE la CEDO

ROMÂNIA4 hours ago

România susține o abordare coordonată în UE pentru restricționarea liberei circulații ca răspuns la pandemia COVID-19

U.E.4 hours ago

Germania transmite Regatului Unit că UE nu va accepta redeschiderea Acordului de retragere: Acest tratat internațional a fost semnat cu doar nouă luni în urmă și deja îl puneți sub semnul întrebării ?

NATO4 hours ago

Mircea Geoană, președintele Board-ului pentru inovare din cadrul NATO: Trebuie să păstrăm nealterată supremația tehnologică a Alianței

PPE5 hours ago

PPE solicită redefinirea relației cu China, „ca partener global esențial”, ținând cont de universalitatea valorilor fundamentale

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană își exprimă încrederea deplină pentru vicepreședinta Vera Jourova, după ce premierul Ungariei i-a cerut demisia

U.E.6 hours ago

Premierul Viktor Orban, scrisoare către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care cere demisia vicepreședintelui Vera Jourova după ce aceasta din urmă l-a criticat pe liderul de la Budapesta

SUA1 day ago

Alegeri prezidențiale SUA: Ambasadorul Adrian Zuckerman explică procedura de vot prin corespondență pentru cetățenii americani din România

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Uniunea Vamală: Comisia Europeană, nou plan de acțiune care să creeze condiții mai bune de funcționare, inovare și eficiență pentru vămile din UE

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține reducerea emisiilor de carbon în toate domeniile, dar cu condiția protejării locurilor de muncă în zonele afectate

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA2 weeks ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

Advertisement
Advertisement

Trending