Connect with us

U.E.

”En Marche”, împotriva populismului. Partidul președintelui Emmanuel Macron și partidul Ciudadanos din Spania, sub umbrela aceleiași platforme electorale pentru alegerile europene din 2019

Published

on

Partidul președintelui francez, Emmanuel Macron, ”En Marche!” (Înainte!) lucrează la o platformă electorală cu alte partide asemănătoare, printre care și partidul spaniol Ciudadanos (Centățenii), de centru-dreapta, pentru a forma o forță ”progresivă” pentru alegerile europene, programate pentru luna mai a anului viitor, informează Politico Europe.

Demararea procesului a fost anunțată luni, în cadrul unei întrevederi între Christophe Castaner, președintele executiv al partidului ”En Marche!” și secretarul general al Ciudadanos, Jose Manuel Villegas.

”În următoarele luni, vom continua să lucrăm – Ciudadanos și En Marche – la acest set comun de propuneri care are obiective comune”, a punctat Villegas în cadrul unei conferințe comune de presă cu Castaner.

În ultimii cinci ani, am văzut o dezechilibrare a balanțelor democratice pe care le consideram de neclintit”, a spus Canstaner, făcând referire la ascensiunea populismului, Brexit și alegerile recente din Italia.

”În fața acestor schimbări, noi, forțele progresiste care sunt atașate visceral de Europa … trebuie să ne facem auzite vocea”, a spus Castaner, adăugând că ”noul proiect” ar consta în construirea unei Europe ”mai solide și mai conștiente de nevoile poporului nostru”.

În cadrul turneului său în Europa, care a început săptămâna trecută, Canstaner, care a avut, de asemenea, o întrevedere cu liderul Ciudadanos, Albert Riera, a avut mai multe discuții legate de această propunere și cu alți lideri, printre care și fostul prim-ministru al Italiei, Matteo Renzi și fostul ministru italian al Afacerilor Europene, Snadro Gozi.

Castaner are și alte vizite planificate pentru această vară, dar oficialul En Marche a refuzat să spună care vor fi destinațiile viitoare. ”Vrem să facem în Europa ceea ce a făcut Macron în Franța”, a spus oficialul.

După ce a devenit președintele al Franței, în mai 2017, Emmanuel Macron a optat ca partidul său să nu adere la Grupul ALDE din Parlamentul European, care împărtășește multe dintre viziunile sale.

În schimb, Macron a creat o echipă sub conducerea lui Castaner, care îl include și pe Pieyre-Alexandre Anglade, fost asistent în Parlamentul European, pentru a crea cea mai mare listă proeuropeană posibilă, care se reuneste sub umbrela unor valori comune, precum respectarea statului de drept, promovarea egalității de gen și a libertății mass-media.

În luna februarie a acestui an, președintele francez Emmanuel Macron, care a reușit să câștige alegerile prezindețiale din aprilie 2017, învingând astfel candidații partidelor politice mainstream, a făcut apel la înființarea unei alianțe a ”reformiștilor” în Parlamentul European care să contracareze partidele ”incoerente” care au afectat instituția.

Răspunzând întrebărilor adresate de jurnaliști la Palatul Elysee, Macron a precizat că este nevoie de o ”clarificare ideologică” în Parlamentul European pentru a contribui la o reformare ambițioasă a blocului comunitar în următoarea legislatură. ”Există o osificare și dorința de a apăra mai degrabă interesele partidelor decât cele democratice“, a declarat acesta.

Europa ar beneficia de o revizuire politică“, și-a exprimat convingerea Macron. “În prezent există în marile partide politice europene incoerențe … Există loc pentru un reformism european”, le-a spus acesta jurnaliștilor în cadrul unei sesiuni de întrebări care a durat aproximativ două ore, anunță Reuters. 

Emmanuel Macron și-a exprimat dorința de a fi motorul reformator al Uniunii Europene și în cadrul discursului său la Forumul Economic Mondial, organizat la Davos, Elveția în perioada 23-26 ianuarie, primul în calitate de președinte al Franței, sugerând elaborarea unui plan pe 10 ani, în aplicarea căruia aceia ”care nu doresc să meargă mai repede să nu-i oprească pe cei ambiţioşi”. 

Citiți și:

Reformarea Uniunii Europene începe cu generația tânără. Cine este Pieyre-Alexandre Anglade, cel care îl va ajuta pe Emmanuel Macron să redeseneze harta politicii europene

Emmanuel Macron atrage atenția asupra unei “Europe mai fragile ca niciodată”: Singura cale care ne asigură viitorul este reconstrucția unei Europe suverane și unite

Emmanuel Macron propune, de la Atena, șase luni de dialog urmate de o decizie politică transparentă pentru viitorul Uniunii Europene

Întrebat cum consideră că va putea influența politicile din interiorul instituției europene în condițiile în care partidul său ”En Marche!” nu are niciun reprezentant în Legislativul de la Strasbourg, acesta și-a exprimat încrederea, precizând că există posibilitatea ca tabloul să arate foarte diferit în cadrul următoarelor alegeri europene.

Este posibil să înființezi propriul grup și cred că reformiștii europeni au o vocație de a federaliza în jurul lor alte mișcări”, a afirmat chiriașul de la Palatul Elysee.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

Cancelarul german Olaf Scholz se declară încrezător că Suedia și Finlanda vor putea adera la NATO „foarte rapid”

Published

on

© NATO

Cancelarul german Olaf Scholz s-a declarat marţi convins că Suedia şi Finlanda vor putea adera la NATO în curând, informează DPA, potrivit Agerpres.

„Am o mare încredere că acest lucru se va întâmpla foarte rapid”, a spus Scholz după o întrevedere, la Stockholm, cu şefa guvernului suedez Magdalena Andersson.

El nu a menţionat vreo dată anume, dar şi-a exprimat încrederea că cele şapte state membre ale Alianţei Nord-Atlantice care încă nu au ratificat aderarea Suediei şi a Finlandei vor face acest lucru în viitorul apropiat. El s-a referit la Turcia, care a blocat mult timp procedura de aderare.

De partea sa, Magdalena Andersson a dat asigurări că Suedia va respecta acordul convenit de Suedia şi Turcia şi i-a mulţumit lui Olaf Scholz pentru sprijinirea cererii de aderare la NATO.

Protocoalele de aderare la NATO în cazul Finlandei şi Suediei au fost semnate pe 5 iulie la Bruxelles

23 de state din cele 30 au ratificat până acum protocoalele de aderare, printre care SUA, CanadaGermania, Lituania, Franţa,Italia și România, conform numărătorii ţinute de Adunarea Parlamentară a NATO. Toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, Finlanda şi Suedia să poată beneficia de prevederile articolului 5. Articolul 5 din tratatul Alianţei Nord-Atlantice prevede declanşarea unui răspuns comun în cazul unui atac împotriva unuia dintre membri.

Președintele Klaus Iohannis a semnat pe 22 iulie decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea protocolului de aderare a Finlandei și a Suediei la NATO, punând capăt procedurii prin care care România a devenit unul dintre primele state aliate care au ratificat aderarea celor două țări scandinave la Alianța Nord-Atlantică.

Finlanda și Suedia au finalizat discuțiile de aderare la sediul NATO din Bruxelles, așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid după soluționarea obiecțiilor Turciei. Ambele țări și-au confirmat în mod oficial dorința și capacitatea de a îndeplini obligațiile și angajamentele politice, juridice și militare pe care le presupune statutul de membru NATO.

Finlanda și Suedia au depus la 18 mai, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pună capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina.

Continue Reading

U.E.

Letonia, a treia țară din UE care organizează o strângere de fonduri pentru a cumpăra Ucrainei o dronă militară

Published

on

© Wikipedia

Letonia a dat marți, 16 august, startul unei campanii publice de strângere de fonduri pentru a achiziționa Ucrainei o dronă militară Bayraktar TB2, a anunțat ministrul apărării Artis Pabriks, într-un mesaj pe Twitter. Letonia este cea de-a treia țară a UE după Lituania și Polonia care organizează un astfel de eveniment. 

„Este important să arătăm sprijin Ucrainei pe termen lung -până când este complet eliberată de forțele de ocupație ruse”, a declarat ministrul leton.

 

În contextul continuării agresiunii rusești în Ucraina, cetățenii letoni sunt invitați să doneze pentru o dronă Bayraktar, pe care Ministerul Apărării intenționează să o achiziționeze din Turcia pentru a o dona Ucrainei.

„Bayraktar TB2″ (în turcă “purtător de steag”) este un vehicul aerian de luptă pilotat de la distanță (UAV)/dronă fabricată în Turcia. 

Citiți și Letonia trimite Ucrainei încă șase obuziere autopropulsate M109 și patru elicoptere militare Mi-17 și Mi-2

„Donând pentru Bayraktar-ul leton, avem, de asemenea, ocazia de a ne arăta sprijinul pentru Ucraina în acest război crud și, cu mâinile ucrainenilor, de a-i saluta pe ocupanții ruși!” spune Ralfs Eilands, unul dintre inițiatorii campaniei. Prietenul său ucrainean Volodymyr Biryukov, care este și ambasadorul proiectului, adaugă: „Sunt veșnic recunoscător pentru tot ceea ce a făcut deja Letonia pentru Ucraina! O vedem și o apreciem din adâncul inimii noastre. Acest sprijin este, de asemenea, foarte necesar pentru poporul meu. Ocupanții ruși și Vladimir Putin nu vor reuși niciodată, pentru că puternica armată ucraineană a dovedit deja că poate apăra nu numai Ucraina, ci și întreaga lume civilizată, democratică și, mai presus de toate, liberă!”

Letonia nu este prima țară ai cărei cetățeni au decis să își arate sprijinul pentru Ucraina prin colectarea de donații pentru această aeronavă de luptă fără pilot. Campanii similare au avut deja loc în țări precum Polonia, Lituania, Norvegia și Canada.

Continue Reading

U.E.

Eurostat: În iunie, UE a înregistrat un deficit al balanței comerciale de 34 miliarde de euro, în urma majorării importurilor de energie

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană-Zaim Diana

Uniunea Europeană a înregistrat în iunie un deficit al balanţei comerciale de 34 miliarde de euro, faţă de un excedent de 14 miliarde de euro în perioada similară din 2021, în principal în urma majorării importurilor de energie, arată datele publicate marţi de Eurostat.

Astfel, exporturile de bunuri ale UE s-au situat la 224,9 miliarde de euro, în creştere cu 19,4% faţă de iunie 2021, în timp ce importurile UE au urcat cu 48,5%, până la 258,9 miliarde de euro.

În primele şase luni din 2022, cele mai mari creşteri au fost înregistrate la importurile şi la exporturile de energie (care au o valoare mai scăzută), astfel încât UE a înregistrat un avans semnificativ al deficitului comercial în domeniul energiei (minus 290,8 miliarde de euro în perioada ianuarie – iunie 2022, comparativ cu minus 105,6 miliarde de euro în ianuarie – iunie 2021), scrie Agerpres.

În perioada ianuarie – iunie 2022, exporturile de bunuri ale UE au urcat la 1.237,3 miliarde de euro (o creştere de 17,9% faţă de perioada similară din 2021), iar importurile s-au majorat la 1.438 miliarde de euro (un avans de 48,9% faţă de perioada ianuarie – iunie 2021).

Ca rezultat, UE a înregistrat un deficit în perioada ianuarie – iunie 2022 de 200,7 miliarde de euro, faţă de un excedent de 83,2 miliarde de euro în perioada similară din 2021.

© Eurostat

Zona euro a înregistrat în iunie un deficit al balanţei comerciale de 24,6 miliarde de euro, faţă de un excedent de 17,2 miliarde de euro în perioada similară din 2021, în principal în urma majorării importurilor de energie.

În perioada ianuarie – iunie 2022, exporturile de bunuri ale zonei euro au urcat la 1.393,1 miliarde de euro (o creştere de 18,7% faţă de perioada similară din 2021), iar importurile la 1.533,6 miliarde de euro (un avans de 43% faţă de perioada ianuarie – iunie 2021). Ca rezultat, zona euro a înregistrat un deficit în ianuarie – iunie 2022 de 140,4 miliarde de euro, faţă de un excedent de 100,6 miliarde de euro în perioada similară din 2021.

© Eurostat

În perioada ianuarie – iunie 2022, China şi SUA au fost principalii parteneri comerciali ai UE. Exporturile UE în China au scăzut cu 0,4%, iar cele în SUA au crescut cu 29,1%, în timp ce importurile UE din China şi SUA au urcat cu 43,3% şi, respectiv, cu 51,1%. De asemenea, exporturile UE în Rusia au scăzut cu 30,4%, în timp ce importurile UE din Rusia s-au majorat cu 78,9%.

În ceea ce priveşte România, datele Eurostat arată că, în perioada ianuarie – iunie 2022, exporturile au crescut cu 25% (la 44,8 miliarde de euro), în timp ce importurile au urcat cu 29% (la 60,2 miliarde de euro). În aceste condiţii, deficitul balanţei comerciale a României s-a situat la 15,4 miliarde de euro, comparativ cu 11,1 miliarde de euro în primele şase luni din 2021.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA5 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending