Connect with us

EDUCAȚIE

Energia nucleară – soluție pe termen lung sau potențial pericol?

Published

on

 Este în firea omului să nu își dea seama decât prea târziu de importanța unor lucruri vitale. Câți dintre noi conștientizăm importanța aerului, a apei sau a hranei? Câți dintre noi ne dăm seama că revoluția industrială și cea tehnologică au avut propriul preț în ceea ce privește afectarea mediului natural? Și, mai ales, câți dintre noi suntem Nuclear_Powerplant wikipediaconștienți că, fiecare în parte, ar trebui să facem ceva zilnic pentru a putea să oprim la timp afectarea ireversibilă a mediului natural în care trăim?

V-ați mai putea imagina astăzi viața ca acum 100 de ani? Fără curent electric în majoritatea localităților? Sau ca acum 70 de ani, fără posibilitatea de a călători rapid oriunde ne dorim? Sau ca acum 30 de ani, fără calculatoare personale, fără telefoane mobile sau fără rețele de socializare și, mai ales, fără acces instantaneu la informațiile pe care le căutăm? Comparând astfel lucrurile putem realiza, chiar dacă nu în întregime, dimensiunea progresului tehnologic din ultimii douăzeci de ani…

Însă toate aceste lucruri și rezultatele lor benefice au avut, în timp, și efecte pe care lumea nu trebuie să le mai ignore, pentru că au generat schimbări climatice care amenință însăși existența omenirii.

Recent, liderii lumii s-au reunit la Paris în cadrul unei Conferințe ONU pe tema modificărilor climatice pentru a încheia un acord istoric în privința încălzirii globale. Deciziile luate reprezintă semnalul unei îngrijorări majore privind situația în care ne aflăm, dar și al necesității de a schimba, cât nu este prea târziu, modul în care ne raportăm la mediul în care trăim.

Chiar și energia nucleară, considerată cândva cea mai eficientă și una dintre cele mai sigure, și-a dovedit limitele, provocând dezastre care au afectat viețile și sănătatea a milioane de oameni. Din punctul de vedere al României, cel mai grav accident de acest tip a fost cel de la Cernobîl (Ucraina), în 1986. Efectele se resimt în țara noastră și azi, prin creșterea incidenței îmbolnăvirilor de cancer, îndeosebi cel tiroidian. Un studiu clinic efectuat la Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova arată că numărul de cazuri noi a crescut de la 150 în 1987 la 341 în 2001.

În România funcționează în prezent Centrala Nuclearo-Electrica (CNE) Cernavodă, în cadrul căreia sunt în funcțiune două unități nucleare de câte 700 MW electrici fiecare, echipate cu reactoare de tip CANDU (abreviere care vine de la CANADA, DEUTERIU, URANIU). Alte trei unități sunt în conservare (adică parțial construite). Reactorul CANDU  funcționează cu fascicule combustibile pe bază de uraniu natural, fiind răcit și moderat cu apă grea.

Am stat de vorbă cu un specialist din cadrul CNE Cernavodă, care ne-a spus că orice centrală nucleară din lume prezintă riscuri asociate cu exploatarea, cum ar fi, spre exemplu, scăpări de produși de fisiune (niște otrăvuri care apar în procesul de „ardere” al combustibilului în zona activă a reactorului) în mediul înconjurător.

Dar cel mai mult ar trebui să ne îngrijoreze, spune expertul, instalația nucleară de la Kozlodui (Bulgaria), aflată în apropierea graniței cu țara noastră, în cazul acesteia probabilitatea ca pericolele de care vorbim să se manifeste fiind mult mai mare din cauza fiabilității mult mai scăzute.

Ne putem simți mai liniștiți la gândul că la noi producerea unui accident precum cel de la Fukushima este improbabilă, datorită tipului diferit de centrală, poziționării ei geografice, condițiilor naturale etc. Conform proiectului, centrala de la Cernavodă ar trebui să reziste unui cutremur de gradul 8 (pe scara Richter). Ce s-ar putea întâmpla la cutremure mai mari de gradul 8, este greu de cuantificat.

Din păcate însă, cu toate că subiectul independenței energetice este unul de actualitate în contextul în care Rusia practică șantajul energetic în politica sa externă față de țările Uniunii Europene (implicit și față de România), preocuparea autorităților în domeniu este una care lasă de dorit. Vorbim mai degrabă, potrivit specialistului, de mimarea unui interes formal de către decidenți, care se reflectă prin acordarea unor bugete de subzistență pentru cercetare și inovare în domeniu și susținerea insuficientă investițiilor în energie regenerabilă.          

Activiștii Greenpeace spun însă că niciunul dintre cele peste 400 de reactoare nucleare din lume nu este imun la erori umane, dezastre naturale sau alte incidente serioase care ar putea provoca un accident. Milioane de oameni care trăiesc în apropierea reactoarelor nucleare sunt supuși riscului. Soluții durabile pentru depozitarea deșeurilor nucleare nu există, iar inflexibilitatea energiei nucleare nu reprezintă o soluție pentru un mix energetic de viitor.

Din păcate, renunțarea la sursele clasice de energie, cum ar fi cea obținută din combustibili fosili (gaze, petrol, cărbune) și cea nucleară, nu va putea fi posibilă într-un orizont de timp scurt. Într-un scenariu optimist, extinderea la scară globală a energiilor regenerabile (solară, eoliană, termală) va dura cel puțin 50 de ani.

Untitlede

Până atunci însă, soluția va depinde de fiecare dintre noi, de responsabilitatea și de puterea de a înțelege că alegerea pe care o vom face pentru protejarea mediului sau distrugerea lui (prin consumul de resurse și poluare) va fi esențială pentru viitorul nostru.

Din acest punct de vedere, acțiunile izolate ale unor indivizi sau grupuri nu vor avea efect. Ele trebuie susținute la nivel local, regional, național și global, prin:

  • schimbarea unor mentalități și comportamente privind modul în care ne raportăm la spațiul în care trăim zilnic (evitarea consumului de energie în exces, valorificarea deșeurilor, sancționarea celor care aruncă gunoaie în spațiul public);
  • implicarea comunităților în programe de protecție a mediului;
  • preocuparea sporită a autorităților pentru susținerea investițiilor în energii regenerabile, în accesarea de fonduri europene destinate unor proiecte de acest gen, în urmărirea mai atentă a respectării legislației în domeniu și în diversificarea politicilor publice care să vizeze subiecte de mediu;
  • respectarea acordurilor internaționale și a deciziilor recent adoptate cu prilejul Conferinței de mediu de la Paris din decembrie 2015;
  • luarea unor decizii responsabile de către șefii de state cu prilejul Summit-ului Securității Nucleare, ce va avea loc în acest an la Chicago, SUA.

 

Autori:

Artemi Tiberiu Mihai

Dițu-Ștefan Anabelle

Clasa a VI-a B ( 12 ani)- Școala Nr. 150 București

Profesor coordonator Corina Kodjabashija

Surse:

http://www.cne.ro

http://www.greenpeace.org/romania/ro/

http://www.mediafax.ro/externe/rusia-anunta-ca-nu-va-participa-la-summitul-securitatii-nucleare-din-sua-13499607

https://www.youtube.com/watch?v=pVbLlnmxIbY

https://www.youtube.com/watch?v=HEYbgyL5n1g

https://www.youtube.com/watch?v=rcOFV4y5z8c

.

EDUCAȚIE

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care ziua de 15 februarie devine Ziua Națională a Lecturii

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a semnat vineri decretul pentru promulgarea legii privind instituirea zilei de 15 februarie ca Ziua națională a lecturii, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Camera Deputaţilor a adoptat în luna decembrie a anului trecut, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind instituirea zilei de 15 februarie ca Ziua naţională a lecturii. Legea merge la promulgare.

Conform propunerii legislative citate de Adevărul.ro, autorităţile pot acorda sprijin material, financiar şi logistic bibliotecilor, muzeelor, instituţiilor de învăţământ, organizaţiilor neguvernamentale, editurilor, precum şi altor instituţii cu atribuţii în domeniile educaţiei şi culturii pentru organizarea de evenimente de încurajare a lecturii, în limita resurselor bugetare şi logistice disponibile.

De asemenea, “autorităţile şi instituţiile pot organiza manifestări culturale dedicate Zilei naţionale a lecturii în colaborare cu asociaţii şi fundaţii care au ca obiect de activitate realizarea de activităţi educaţionale şi/sau culturale”.

În săptămâna care include Ziua naţională a lecturii, în timpul desfăşurării activităţilor didactice, unităţile de învăţământ preuniversitar pot organiza activităţi de promovare şi încurajare a lecturii, pentru care dispun, în prealabil, următoarele măsuri:

“a) invitarea bibliotecilor locale, judeţene şi/sau metropolitane de a derula activităţi de prezentare a serviciilor de bibliotecă, de înregistrare la bibliotecă, de colectare de carte şi donaţie,  inclusiv prin amenajarea de standuri proprii în incinta unităţilor de învăţământ;

b) invitarea asociaţiilor, fundaţiilor non-profit şi asociaţiilor de creatori, cu experienţă în derularea de activităţi educaţionale, de a susţine cluburi de lectură, ateliere de scriere creativă, ateliere de ilustrare de carte, discuţii libere şi dezbateri despre literatură şi cărţi sau alte programe similare;

c) oferirea, cu titlu gratuit, editurilor şi librăriilor, la cerere şi în măsura disponibilităţii, de spaţii pentru prezentare şi vânzare de carte cu caracter educativ şi/sau recreativ, adecvat vârstei elevilor”, conform propunerii legislative.

Totodată, Institutul Cultural Român, departamentul pentru Românii de Pretutindeni, ambasadele şi consulatele României pot desfăşura proiecte culturale şi/sau educaţionale dedicate  Zilei naţionale a lecturii, individual sau în colaborare cu asociaţii şi fundaţii de profil, în limita resurselor bugetare şi logistice disponibile.

Continue Reading

EDUCAȚIE

Rectorul SNSPA, prof. univ. dr. Remus Pricopie, a deschis conferința internațională WAAS, dedicată viitorului educației și leadershipului global

Published

on

© SNSPA

Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) este coorganizator al celei de-a cincea ediții a conferinței internaționale pe tema viitorului educației, alături de World Academy of Art & Science (WAAS) și World University Consortium, desfășurată online în perioada 6-8 decembrie 2021, se arată în comunicatul oficial al conducerii. 

Evenimentul reunește oameni de știință, diplomați, foști miniștri ai educației și foști șefi de state din întreaga lume, reprezentanți ai instituțiilor academice, ai organizațiilor internaționale și ai mediului de afaceri. Aceștia vor analiza provocările cu care se confruntă în prezent învățământul superior și modul în care acesta ar trebui remodelat, pentru a identifica strategii catalizatoare capabile să abordeze problemele globale, sprijinind astfel implementarea cu succes a celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), incluse pe Agenda 2030 a ONU.

Conferința internațională a fost deschisă luni, 6 decembrie 2021, de Rectorul SNSPA, Remus PRICOPIE, membru al WAAS (din anul 2013) și președinte al World University Consortium (din februarie 2021).

Invitații sesiunii inaugurale a conferinței sunt:

  • Garry JACOBS, Președinte & CEO al World Academy of Art & Science,
  • Federico MAYOR, Fost Director General UNESCO (1987-1999),
  • Irina BOKOVA, Fost director general UNESCO (2009-2017),
  • Maria ESPINOSA, Fost Președinte al Adunării Generale a ONU,
  • Ameenah GURIB-FAKIM, Fost Președinte al Republicii Mauritius (2015-2018),
  • Prof. univ. dr. Emil CONSTANTINESCU, Fost Președinte al României (1996-2000), Președinte al Institutului de Studii Avansate a Culturii și Civilizației Levantului

Rectorul Remus PRICOPIE va participa în cadrul sesiunilor dedicate învățământului superior și leadershipului global, în calitate de Co-Chair al conferintei, împreună cu Garry JACOBS, Președinte & CEO al World Academy of Art & Science, alături de:

  • Ralph WOLFF, Președinte și fondator The Quality Assurance Commons
  • Fernando LEÓN GARCÍA, Președinte International Association of University Presidents

Mai multe detalii legate de programul evenimentului, aici.

Continue Reading

EDUCAȚIE

Klaus Iohannis a promulgat legea prin care disciplina “Istoria evreilor și a Holocaustului” va fi studiată în școli din 2023

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, legea privind unele măsuri pentru studierea istoriei evreilor şi a Holocaustului, informează Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, precum şi a Legii nr.174/2019 privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România. Intervenţiile legislative vizează introducerea disciplinei şcolare „Istoria Evreilor. Holocaustul‟ în planurile-cadru ale învăţământului liceal şi profesional, parte a trunchiului comun, respectiv instituirea şi acordarea premiului Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România.

Pe 3 noiembrie, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege ca prim for sesizat, iar pe 15 noiembrie propunerea legislativă a fost adoptată de Senat, în calitate de for decizional.

Legea prevede că “Planurile-cadru ale învăţământului liceal şi profesional includ «Istoria Evreilor. Holocaustul» ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun, informează Hotnews.ro.

Programa școlară, manualele, materialele didactice şi metodologiile specifice pentru disciplina «Istoria Evreilor. Holocaustul» se elaborează de către Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România «Elie Wiesel» şi membrii Consiliului de onoare prevăzut la art. 6 aim. (1) din Legea nr. 174/2019 privind înființarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor al Holocaustului din România, publicată în Monitorul Official al României, Partea I, nr. 820 din 9 octombrie 2019, şi se aprobă prin ordin al ministrului educației.

Cadrele didactice care predau disciplina «Istoria Evreilor. Holocaustul» pot beneficia de pregătire profesională şi cursuri de perfecţionare de specialitate, în ţară sau în străinătate.”

Disciplina școlară se include în planurile-cadru ale învăţământului liceal şi profesional ca parte a trunchiului comun începând cu anul școlar 2023-2024.

Continue Reading

Facebook

NATO9 hours ago

Jens Stoltenberg a discutat cu Recep Tayyip Erdogan despre importanța politicii NATO a ”ușilor deschise”, în încercarea de a-l convinge să renunțe la opoziția față de aderarea Finlandei și Suediei la NATO

ROMÂNIA10 hours ago

România trimite Ucrainei măști chirurgicale, viziere și combinezoane

SUA11 hours ago

În fața ”provocărilor secolului XXI”, SUA și Coreea de Sud se angajează să ”aprofundeze cooperarea în domeniul tehnologiilor critice și emergente, precum și în cel al securității cibernetice”

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Canada interzice comerțul cu bunuri de lux cu Rusia și adaugă alte 14 persoane pe lista sancțiunilor

MAREA BRITANIE14 hours ago

Ministrul britanic de externe: Moldova ”ar trebui echipată conform standardelor NATO”

ROMÂNIA16 hours ago

MAE l-a contactat pe ambasadorul Ungariei în România după ce președinta Katalin Novak a declarat că își ”asumă calitatea de reprezentant al tuturor maghiarilor, indiferent unde aceştia locuiesc”

U.E.16 hours ago

Germania respinge ideea constituirii unei noi datorii comune europene pentru a finanța reconstrucția Ucrainei

ONU17 hours ago

Uniți pentru Ucraina: UE, România și alte 40 de țări, printre care SUA și Regatul Unit, sprijină Ucraina împotriva Rusiei la Curtea Internațională de Justiție

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu: România trebuie să aibă capacitatea de absorbţie a mărfurilor din Ucraina către UE şi zona non-UE

G71 day ago

Sprijin pentru Ucraina: G7 promite 19,8 miliarde de dolari pentru a menține pe linia de plutire economia ucraineană devastată de războiul declanșat de Rusia

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu: România trebuie să aibă capacitatea de absorbţie a mărfurilor din Ucraina către UE şi zona non-UE

G71 day ago

Sprijin pentru Ucraina: G7 promite 19,8 miliarde de dolari pentru a menține pe linia de plutire economia ucraineană devastată de războiul declanșat de Rusia

U.E.2 days ago

Viktor Orban consideră că ”anul 2024 va fi unul decisiv, al marelui test”: Conservatorii trebuie ”să recucerească instituțiile” din Bruxelles și Washington

NATO2 days ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă salută prezența militarilor portughezi în România: Realitatea ne determină să consolidăm mai departe apărarea NATO în regiunea Mării Negre

Eugen Tomac3 days ago

Eugen Tomac, pledoarie pentru R. Moldova în Parlamentul European: Locul acesteia este în UE. Poporul său este unul european

ONU3 days ago

Bogdan Aurescu a propus, la ONU, realizarea unui coridor internațional de transport pentru facilitarea exporturilor de produse alimentare din Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Maia Sandu, discurs istoric de la pupitrul Parlamentului European: Crimeea este Ucraina, Donbas este Ucraina, Kiev este Ucraina. Și vor fi întotdeauna

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

În aplauzele Parlamentului European, Maia Sandu a cerut o decizie politică pentru candidatura R. Moldova la UE: Este luminița de la capătul tunelului, farul care ne ghidează în această furtună cumplită

SUA4 days ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

Team2Share

Trending