Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Erasmus+: 44 de universități europene, dintre care 7 din România, vor coopera la nivel transfrontalier și vor beneficia de un buget record de 272 mil. euro

Published

on

© European Commission/ Facebook

Astăzi, Comisia Europeană a anunțat rezultatele cererii de propuneri din 2022 pentru inițiativa privind universitățile europene, iar 44 de universități europene, care reunesc în prezent 340 de instituții de învățământ superior din capitale și regiuni îndepărtate din 31 de țări, se vor bucura de un buget record de 272 de milioane de euro din programul Erasmus+, se arată în comunicatul oficial al Executivului European. 

Din România au fost selectate să continue activitatea în cadrul consorțiilor din care fac deja parte (cooperare consolidată) următoarele universități:

  1. Universitatea din București
  2. Universitatea Tehnică de Construcții din București
  3. SNSPA
  4. Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca
  5. Universitatea Lucian Blaga din Sibiu

Acestora li se vor alătura două instituții care vor face parte din consorții noi selectate:

  1. Universitatea din Oradea
  2. Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași.

16 universități europene existente vor continua să primească sprijin, iar patru noi alianțe vor putea să își înceapă cooperarea. Împreună cu cele 24 de alianțe selectate în 2020, un total de 44 de universități europene reunesc în prezent 340 de instituții de învățământ superior din capitale și regiuni îndepărtate din 31 de țări. Universitățile europene sunt alianțe ale instituțiilor de învățământ superior din întreaga Europă care cooperează în domeniul educației, cercetării și inovării în beneficiul studenților, al cadrelor didactice și al societății. 

Vicepreședintele Margaritis Schinas a declarat: „Dacă priviți individual instituțiile de învățământ superior din Europa, veți vedea că fiecare dintre acestea este un centru de cunoaștere și inovare de sine stătător. Punându-le în legătură și creând alianțe transnaționale, le permitem să devină campioni europeni ai cunoașterii, să se dezvolte și mai mult prin cooperarea în domeniul educației, cercetării și inovării. Sunt convins că, împreună, universitățile europene vor aduce învățământul superior în Europa la un nou nivel. Îi felicit călduros pe toți candidații admiși.”

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat: „Astăzi ne apropiem cu încă un pas de realizarea viziunii noastre privind sectorul învățământului superior în Europa: campusuri interuniversitare, în cadrul cărora studenții, personalul și cercetătorii din toate regiunile Europei se pot bucura de o mobilitate neîntreruptă și pot crea noi cunoștințe împreună, pornind de la o bază transnațională și interdisciplinară. Sunt mândră că suntem în măsură să oferim o finanțare mai mare și pe termen mai lung pentru alianțele cu programul Erasmus+ și, de asemenea, că am asigurat o abordare favorabilă incluziunii, oferind instituțiilor de învățământ superior oportunități de a se alătura alianțelor existente sau de a forma altele noi.”

Fiecare alianță primește un buget de până la 14,4 milioane de euro din programul Erasmus+ pentru o perioadă de patru ani. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă în comparație cu valoarea maximă de 5 milioane de euro pentru trei ani în cadrul cererilor de propuneri Erasmus+ anterioare.

Cererea de propuneri a universităților europene din cadul programului Erasmus+ din 2022 a fost structurată în jurul a două teme: pe de o parte, aceasta a propus să ofere finanțare durabilă pentru alianțele de succes deja existente ale instituțiilor de învățământ superior în vederea urmăririi viziunii lor pe termen lung. Cele 16 alianțe câștigătoare s-au extins la aproximativ 30 de noi instituții de învățământ superior. Pe de altă parte, cererea de propuneri a sprijinit crearea de noi universități europene în întreaga Europă, reunind diverse instituții de învățământ superior în jurul unor viziuni strategice comune.

Împreună cu cele 24 de alianțe selectate în 2020, un total de 44 de universități europene implică în prezent 340 de instituții de învățământ superior din capitale și regiuni îndepărtate din 31 de țări, inclusiv toate statele membre ale UE și Islanda, Norvegia, Serbia și Turcia.

O noutate în cadrul cererii de propuneri Erasmus+ din 2022 este că alianțele pot accepta acum parteneri asociați din țările participante la Procesul de la Bologna, inclusiv, de exemplu, din Ucraina, Regatul Unit și Elveția. În plus, prin crearea de parteneriate cu aproximativ 1300 de parteneri asociați, de la ONG-uri și întreprinderi la orașe și autorități locale sau regionale, universitățile europene sunt în măsură să sporească substanțial calitatea și domeniul de aplicare al învățământului terțiar.

În toamna anului 2022, Comisia va lansa următoarea cerere de propuneri Erasmus+, cu scopul de a oferi finanțare pentru alianțele existente și de a crea altele noi.


Universitățile europene sunt alianțe transnaționale formate, în medie, din nouă instituții de învățământ superior, care pot include diferite tipuri de instituții (cum ar fi universități polivalente și de cercetare, universități de științe aplicate, institute de tehnologie, școli de artă și instituții de învățământ profesional și tehnic superior) și acoperă o sferă geografică largă în întreaga Europă.

Împreună, aceste instituții găsesc noi modalități de cooperare structurală, durabilă și sistemică pe termen lung în domeniul educației, cercetării și inovării în întreaga Europă. Ele oferă programe de învățământ centrate pe student, furnizate în comun în campusuri interuniversitare, în cadrul cărora studenții, personalul și cercetătorii din toate regiunile Europei pot beneficia de o mobilitate neîntreruptă.

Cu timpul, universitățile europene vor conecta tot mai multe facultăți, departamente, personal și studenți, oferind metode pedagogice mai inovatoare, fondate pe abordări transdisciplinare și bazate pe provocări, implementând mai multe programe comune, devenind și mai incluzive și demonstrând un angajament sporit cu comunitățile lor.

Comisia Europeană a propus liderilor Uniunii Europene Inițiativa privind Universitățile Europene înaintea Summitului social de la Gothenburg, în noiembrie 2017, ca parte a unei viziuni globale în scopul creării unui Spațiu european al educației până în 2025.

Strategia europeană pentru universități stabilește obiectivul ambițios de a sprijini 60 de universități europene care implică peste 500 de instituții de învățământ superior până la jumătatea anului 2024. În acest scop, o sumă record de 1,1 miliarde EUR în cadrul programului Erasmus+ este prevăzută în actuala perioadă de programare 2021-2027 pentru a sprijini universitățile europene. Sprijinul pentru dimensiunea de cercetare a universităților europene va fi acoperit de inițiativa privind excelența europeană din cadrul programului Orizont Europa.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Finanțare din partea UE de peste 1,3 mld. de euro pentru drepturile femeilor și ale tinerilor, securitatea alimentară, lupta împotriva bolilor și biodiversitate

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a încheiat o săptămână de discuții intense cu liderii mondiali și partenerii internaționali în cadrul Adunării Generale a ONU de la New York cu o serie de angajamente pentru a aborda actuala criză alimentară, agravată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, criza climatică și ecologică urgentă și pentru a îmbunătăți sănătatea la nivel mondial.

Luând cuvântul la Festivalul Global Citizen de la New York, președinta von der Leyen a reiterat angajamentul UE de a-i ajuta pe partenerii cei mai vulnerabili să facă față consecințelor sociale și economice ale acțiunilor ilegale ale Rusiei și de a stimula investițiile durabile în cadrul strategiei Global Gateway a UE.

„Echipa Europa răspunde la apelul cetățenilor de a aborda problema securității alimentare, de a avea grijă de sănătatea noastră și de sănătatea planetei noastre. După ce ne-am unit forțele pentru a lupta împotriva pandemiei, acum trebuie să ne unim pentru a pune capăt altor boli mortale, pentru a combate sărăcia și pentru a obține echitatea. Iar Europa își va juca, de asemenea, rolul în tranziția ecologică globală. Înainte de COP15 din decembrie, confirmăm o investiție fără precedent în sprijinul partenerilor noștri. Fac apel la toți donatorii internaționali să fie la înălțimea ambiției noastre în ceea ce privește biodiversitatea”, a declarat Ursula von der Leyen.

„Trebuie să ne unim pentru a repune pe calea cea bună Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. După cum s-a anunțat în cadrul Summitului “Transformarea educației” din această săptămână, UE și-a mărit semnificativ investițiile în educație – acceleratorul progreselor în ceea ce privește toate ODD-urile. Prin aceste noi anunțuri de astăzi, facem apel la comunitatea internațională să ni se alăture pentru a investi mai mult, mai echitabil și mai eficient în oameni și pe planetă”, a declarat comisarul pentru parteneriate internaționale, Jutta Urpilainen.

Astfel, șefa Comisiei Europene a promis 715 milioane de euro pentru Fondul Mondial de Luptă împotriva SIDA, Tuberculozei și Malariei, ceea ce ridică contribuția totală a Echipei Europa (UE și statele membre) la peste 4,3 miliarde de euro. Aceasta a anunțat, de asemenea, alocarea a 600 de milioane de euro reprezentând fonduri suplimentare pentru a face față crizei mondiale a securității alimentare în țările partenere cele mai vulnerabile din Africa, Caraibe și Pacific.

În plus, președintele a anunțat o nouă contribuție de 45 de milioane EUR pe o perioadă de șase ani pentru a sprijini sănătatea și drepturile sexuale și reproductive – și drepturile femeilor – la nivel mondial.

De asemenea, a anunțat că dublarea finanțării Comisiei pentru biodiversitatea globală va duce la investiții de 7 miliarde de euro pentru protejarea biodiversității în întreaga lume. În plus, acesta a anunțat că Uniunea Europeană pregătește parteneriate forestiere cu cinci țări – Uganda, Zambia, Congo, Mongolia și Guyana.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană va sprijini cu 28 mld. euro accelerarea comercializării noilor tehnologii energetice nepoluante

Published

on

© Ursula von der Leyen - Twitter

Astăzi, în cadrul Forumului global de acțiune pentru energie curată, care a avut loc la Pittsburgh, SUA, Comisia Europeană și-a reafirmat sprijinul pentru accelerarea comercializării noilor tehnologii energetice curate, potrivit comunicatului oficial. 

Astfel, Comisia va contribui la această provocare cu peste 28 de miliarde de euro până în 2027 pentru a promova inovarea și implementarea tehnologiilor energetice nepoluante, în special în “sectoare greu de abandonat”, prin intermediul programului Orizont Europa, al Fondului pentru inovare și al InvestEU.

Prin sprijinirea comercializării tehnologiilor energetice curate (Clean Energy Technologies Demonstration Challenge), țările din întreaga lume și-au stabilit obiectivul de a strânge în mod colectiv 90 de miliarde de dolari în investiții publice, care, la rândul lor, vor atrage investiții private suplimentare, pentru proiecte demonstrative la scară largă care vor fi finalizate în acest deceniu. Acest lucru va accelera comercializarea de noi tehnologii, ne va permite să ne rupem dependența de combustibilii fosili volatili și neatenți și să lucrăm la o tranziție incluzivă și echitabilă către o energie curată.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat: „Sunt încântată să sprijin Provocarea pentru demonstrarea tehnologiilor energetice curate. Cercetarea și inovarea vor conduce tranziția către energia curată, care este mai necesară ca niciodată. Comisia Europeană va contribui cu peste 28 de miliarde de euro până în 2027 pentru a promova inovarea și implementarea energiei nepoluante, în special în sectoarele care sunt dificil de redus. Programele noastre europene sunt pregătite pentru acest lucru. În plus, împreună cu statele membre ale UE, ne așteptăm ca Team Europe să aibă o contribuție importantă la accelerarea comercializării de noi tehnologii energetice curate.”

Un exemplu este prima oțelărie curată cu hidrogen din lume, coordonată de proiectul Hybrit, care va înlocui furnalele pe cărbune cu tehnologia de reducere directă bazată pe hidrogen. Proiectul a primit finanțare în cadrul primei cereri de propuneri de proiecte de anvergură din cadrul Fondului pentru inovare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Acesta nu este doar un război al Rusiei împotriva Ucrainei, ci este vorba despre autocrație împotriva democrației, care nu va mai fi dacă nu luăm atitudine, a subliniat președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, într-un discurs susținut în fața studenților Universității Princeton, moment prilejuit de desfășurarea celei de-a 77-a reuniuni a Adunării Generale a ONU, care a adus împreună peste 140 de șefi de stat sau de guvern.

”Fiecare dintre democrațiile noastre este unică și diferită pentru că, până la urmă, au fost modelate de către popoarele noastre, de către istoria, cultura, trecutul constituțiile noastre. Dar, în cele din urmă, democrațiile, în toate formele lor, se reduc la un numitor comun: le oferă oamenilor o voce. Oferă posibilitatea de a schimba lucrurile la urna de vot. În democrații, ne luptăm chiar și pentru dreptul de a nu fi de acord. Aceasta este democrația. Să poți spune ce gândești. Să-și schimbi părerea, dacă vrei. Să fii liber să fii tu însuți, astfel încât, dacă ești diferit de majoritate, să fii egal în fața legii. Aceasta este responsabilitatea față de toți, nu doar față de cei care te-au votat. Aceasta este democrația. Un sistem în care puterea este dată și luată de către cetățeni și înscrisă în echilibrul instituțional (mecanismul de checks and balances)”, a explicat von der Leyen.

Aceasta a descris și cum arată ”alternativa”.

”La începutul acestui an, Rusia și China și-au afirmat <<prietenia fără limite>>Și, în ciuda faptului că în ultimele zile au apărut fisuri, ambele continuă să țintească spre o viziune fundamental diferită asupra viitorului. Cred că trebuie să luăm această provocare foarte în serios. Trebuie să apărăm ordinea internațională deschisă și favorabilă incluziunii – atât în Statele Unite și în Uniunea Europeană, cât și dincolo de acestea. Cei care au fost suficient de norocoși să se nască și să crească în democrație pot lua adesea democrația ca pe un lucru de la sine înțeles. A fost dintotdeauna acolo. Am trăit întotdeauna într-o democrație. Dar acum îmi dau seama că nu va mai fi aici dacă nu iau atitudine. Cei care au trăit în autocrații și regimuri autoritare știu prea bine cât de prețioasă este libertatea. În Europa, am învățat că trebuie să lucrăm mereu la consolidarea democrației – pentru că știm cât de repede și cât de devastator se poate schimba istoria”, a semnalat președinta Comisiei Europene, lansând astfel un apel la eforturi zilnice pentru a prezerva regimurile democratice într-o lume amenințată de autocrații revanșarde.

De altfel, însăși ea a trăit într-o țară divizată, având norocul, potrivit mențiunilor sale, să se nască în Republica Federală Germană.

”Îmi amintesc foarte bine perioada Cortinei de Fier. Când eram de vârsta voastră (n.r. a studenților) când am vrut să mergem cu mașina pe insula Berlinului de Vest care era înconjurată de RDG, îmi amintesc și astăzi sentimentul de groază pe care îl aveam când conduceam pe coridorul care traversa zona morții. Pentru că știai, o mișcare greșită și nu mai există niciun stat de drept care să te protejeze. Așa că îmi amintesc foarte bine acest sentiment, ceea ce a însemnat Cortina de Fier, Zidul și zona morții. Îmi amintesc, bineînțeles, și zilele de bucurie din 1990, când Cortina de Fier a căzut, când a căzut Zidul din Berlin și când țările din spatele Cortinei de Fier s-au eliberat. Într-adevăr, țările baltice, Polonia, România, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, Cehia – și multe altele. Astăzi, același vânt al schimbării bate din nou pe continent”, a rememorat Ursula von der Leyen evenimentele istorice ale secolului trecut pentru a evidenția că  decizia Ucrainei de a se alătura Uniunii Europene conține aceeași greutate istorică precum cea a căderii Cortinei de Fier.

În viziunea Ursulei von der Leyen, ”acest război va schimba Europa și lumea în mod fundamental”.

”Vreau să vorbesc puțin despre energie. La începutul războiului, Europa era puternic dependentă de combustibilii fosili ruși: cărbune, petrol, gaz. 60% din veniturile bugetelor rusești la acea vreme proveneau din combustibili fosili. Așa că vă puteți imagina cât de important era și este exportul de combustibili fosili. Putin a construit strategic această dependență, pe care, mai târziu, a folosit-o pentru a ne șantaja. (…) n prezent, preferă să ardă gazul – adică să îl ardă la propriu – în loc să îl livreze, așa cum ar trebui, dacă ne uităm la contracte. Cred că, în mod evident, a crezut că ne poate intimida și diviza. Dar permiteți-mi să vă spun că este exact invers. Acest șantaj ne-a unit cu adevărat. Și este un punct de cotitură, pentru că am decis, ca Uniune Europeană: vom pune capăt dependenței noastre de combustibilii fosili ruși”, a fost mesajul ferm transmis de președinta Comisiei Europene.

Investițiile în energia regenerabilă reprezintă cea mai bună modalitate de a scăpa de combustibilii fosili, a punctat von der Leyen.

”Fiecare kilowatt/oră pe care îl producem din energie solară, eoliană, hidro, din energie geotermală, din biomasă, din hidrogen verde – spuneți-le cum vreți – nu numai că este bună pentru climă – aceasta este cea mai importantă parte – dar ne face și independenți. Este un produs autohton; reprezintă securitatea aprovizionării cu energie; a creat locuri de muncă casă. Dacă vă uitați la prețul actual al energiei solare și eoliene, aceasta este mai ieftină decât combustibilii fosili”, a explicat oficialul european, care a amintit de parcurile eoliene offshore din Marea Nordului. 

Dincolo de acest parc care va reuși, odată finalizat, să încălzează 50 de milioane de locuințe pe tot parcursul anului, Comisia Europeană are în vedere un plan de acțiune pentru ”digitalizarea sistemului energetic” prin care UE încearcă să promoveze schimbul de date cu privire la consumul de electricitate începând din 2024, pentru a ajuta la creşterea flexibilităţii pe pieţele de energie din regiune, de exemplu permiţând panourilor fotovoltaice şi vehiculelor electrice să introducă energie electrică înapoi în reţea.

Planul, care va necesita investiții de peste 560 de miliarde de euro, prevede instalarea de panouri fotovoltaice pe acoperişul tuturor clădirilor comerciale şi publice până în 2027 şi pe acoperişul tuturor clădirilor rezidenţiale noi până în 2029.

 De asemenea, documentul cere instalarea a 10 milioane de pompe de căldură pe parcursul următorilor cinci ani precum şi pentru 30 de milioane de vehicule cu emisii zero pe drumurile din UE în 2030.

Continue Reading

Facebook

PPE2 hours ago

Manfred Weber: România și Bulgaria ar trebui să devină în sfârșit membre Schengen. Aveți sprijinul deplin al PPE

U.E.3 hours ago

Germania se va aproviziona cu gaz natural lichefiat din Emiratele Arabe Unite în urma unui acord încheiat de cancelarul Olaf Scholz

ROMÂNIA4 hours ago

Bogdan Aurescu s-a întâlnit, la New York, cu președintele executiv al American Jewish Committee. Situația de securitate de la Marea Neagră, subiect principal de discuție

S&D5 hours ago

Partidul Socialiștilor Europeni se reunește la Berlin, pe 14-15 octombrie, pentru cel de-al 12-lea Congres. Evenimentul va fi găzduit de partidul cancelarului Olaf Scholz

MAREA BRITANIE6 hours ago

Marea Britanie va crește cheltuielile forțelor sale armate cu cel puțin 52 mld. de lire sterline ca răspuns la agresiunea rusă

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Zelenski s-a declarat „șocat” că Israelul nu a oferit Ucrainei sisteme de apărare anti-aeriană

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Finanțare din partea UE de peste 1,3 mld. de euro pentru drepturile femeilor și ale tinerilor, securitatea alimentară, lupta împotriva bolilor și biodiversitate

SUA1 day ago

Joe Biden amenință Rusia cu „costuri economice suplimentare rapide și severe” în cazul anexării unor părți din Ucraina

ROMÂNIA1 day ago

Cosmin Marinescu: Utilizarea eficientă și integrală a fondurilor europene trebuie să rămână prioritatea zero a autorităților statului

ROMÂNIA1 day ago

Bogdan Aurescu a inaugurat, la New York, expoziția „Parteneriatul Strategic România – SUA 25”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.2 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA2 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU4 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL4 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA4 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, după ce Putin a anunțat ”mobilizarea parțială a armatei ruse”: Ne menţinem atitudinea echilibrată și analizăm cu calm situația împreună cu aliaţii noştri din NATO

Team2Share

Trending