Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Erasmus+, aprobat de Parlamentul European

Published

on

ErasmusErasmus+, noul program al UE pentru educatie, formare, tineret si sport, planificat sa inceapa in ianuarie, a fost aprobat marți, 19 noiembrie, de Parlamentul European.

Programul, care se va desfasura pe o perioada de sapte ani si care are ca scop stimularea dezvoltarii competentelor si a capacitatii de insertie profesionala, precum si sprijinirea modernizarii sistemelor de invatamant, de formare profesionala si pentru tineret, va beneficia de un buget de 14,7 miliarde de euro, cu 40% mai mare decat nivelurile actuale.

Peste 4 milioane de persoane vor beneficia de sprijin pentru a studia, pentru a urma cursuri de formare profesionala, pentru a munci sau pentru a desfasura activitati de voluntariat in strainatate.

Printre acestea se numara 2 milioane de studenti din invatamantul superior, 650.000 de ucenici si elevi din invatamantul profesional, precum si peste 500.000 de tineri implicati in programe de schimb de experienta sau de voluntariat in strainatate.

Din Romania, in jur de 80.000 de persoane au beneficiat de sprijin prin intermediul programului Erasmus in perioda 2007-2013.

Sursa: Comisia Europeana

COMISIA EUROPEANA

Scandalul politic din Austria. Comisia Europeană își exprimă încrederea în ”poporul austriac şi în instituţiile democratice din Austria pentru a soluţiona corect” această situaţie

Published

on

Comisia Europeană are ”încredere deplină” în poporul austriac și în instituțiile din Austria în vederea soluționării corecte a situației create de scandalul politic care a dus la demisia liderului Partidului Libertății (FPOe) din funcția de vicecancelar, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Executivului european, anunță DPA, citat de Agerpres.

”Am urmărit cu neîncredere cum liderul unui partid politic a fost văzut negociind accesul la media şi instituţii în schimbul fondurilor de la binefăcători care în mod clar nu sunt preocupate de interesele supreme ale europenilor”, a spus purtătorul de cuvânt al Executivului european, Margaritis Schinas.

”Avem deplină încredere în poporul austriac şi în instituţiile democratice din Austria pentru a soluţiona corect” această situaţie, a completat acesta.

Kremlinul neagă orice implicare

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că Rusia ”nu are nimic de a face” cu scandalul politic din Austria.

”Este o istorie cu care nu avem nimic de a face şi care nu poate avea nimic de a face cu noi”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, cu privire la înregistrarea video compromiţătoare pentru liderul naţionalist Heinz-Christian Strache.

Preşedintele austriac Alexander Van der Bellen a propus, duminică, organizarea în septembrie a alegerilor legislative anticipate, convocate după scandalul de corupţie ce a dus la demisia vicecancelarului Heinz-Christian Strache, urmată de destrămarea coaliţiei guvernamentale de la Viena.

Citiți și:
Cancelarul conservator, Sebastian Kurz, a anunțat alegeri anticipate în Austria după scandalul de corupție în care a fost implicat vicecancelarul Heinz-Christian Strache: ”Prea mult este prea mult”
Liderul extremei drepte austriece, Heinz-Christian Strache, demisionează înaintea alegerilor europene, în urma unui scandal de corupție. Acesta guverna alături de cancelarul austriac Sebastian Kurz

Scandalul a apărut vineri după-amiază, la scurt timp după ce publicaţiile germane Der Spiegel şi Süddeutsche Zeitung au difuzat o înregistrare video făcută cu camera ascunsă într-o pensiune din Ibiza în iulie 2017.

Imaginile îl arată pe Heinz-Christian Strache vorbind cu o femeie care pretinde că este nepoata unui oligarh rus. Politicianul austriac îi promite acesteia contracte publice în schimbul unui ajutor financiar pentru formaţiunea sa înaintea alegerilor legislative ce urmau să se desfăşoare câteva luni mai târziu. Mai mult, Strache îi sugerează interlocutoarei sale achiziţia celui mai influent cotidian austriac şi înlocuirea unor ziarişti cu alţii mai apropiaţi de FPOe.

Strache şi-a dat sâmbătă demisia din postul de vicecancelar şi din cel de preşedinte al FPOe, dar a acuzat ”o campanie de dezinformare” împotriva sa. Însă el a admis că a căzut cu naivitate în capcana întinsă de nişte ”agenţi provocatori” care l-au invitat la o întâlnire ”stropită cu alcool” într-o vilă în care aceştia instalaseră microfoane şi camere ascunse.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Raport al Curții de Conturi Europene: România, a doua țară din UE cu cel mai ridicat nivel al fraudelor cu fonduri europene. Comisarul Corina Crețu: ”Avem toleranţă zero faţă de fraude cu bugetul UE”

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

România este a doua țară din UE cu cel mai ridicat nivel al fraudelor detectate și raportate, ca procent din fondurile politicii de coeziune primite de statele membre ale UE în perioada de programare 2007-2013, fiind devansată doar de la Slovacia, arată un raport al Curții de Conturi Europene publicat joi.

Potrivit documentului, un procent de 1,1% din totalul fondurilor europene primite de România în primii șapte ani de la aderarea la UE reprezintă fraude. Deși situată pe locul al doilea la acest capitol, diferența nivelului de fraudă în raport cu Slovacia este aproape dublă, de 2,13%.

Spre comparație, cel mai scăzut nivel de fraudă – de 0% – îl înregistrăm în Luxemburg, Finlanda, Irlanda și Suedia.

Într-o reacție la raportul Curții, comisarul pentru politică regională, Corina Crețu, a atenționat că executivul european ”are toleranţă zero faţă de fraude cu bugetul UE şi se aşteaptă la acelaşi nivel de angajament din partea statelor membre, responsabile de gestionarea adecvată a fondurilor politicii de coeziune”.

”Suntem aici pentru a reaminti statelor membre ce obligaţii au şi pentru a oferi sprijin permanent şi un set de instrumente a căror utilitate a fost recunoscută de Curtea de Conturi Europeană. De asemenea, suntem aici pentru a alerta OLAF, Oficiul european de luptă antifraudă, atunci când avem suspiciuni, şi pentru a recupera fondurile UE atunci când frauda este dovedită”, a mai spus Crețu. (Declarația sa integrală este disponibilă aici)

În raport, România este menționată de 12 ori, fiind precizat și faptul că, pentru redactarea raportului, experții Curții au vizitat șapte state membre: Bulgaria, Franța, Ungaria, Grecia, Letonia, România și Spania.

Documentul precizează că ”România are o strategie națională antifraudă, dar aceasta nu mai este de actualitate”.

Ce alte referiri la România cuprinde raportul Curții de Conturi Europene?

– În unul dintre programele operaționale auditate în România, organisme intermediare care exercită funcții similare prin delegare și gestionează finanțări similare au furnizat evaluări ale riscului de fraudă cu rezultate diferite;

– Curtea a discutat despre utilizarea pactelor de integritate cu organizații ale societății civile din Letonia, România și Ungaria, care au fost în general în favoarea acestei inițiative.

– În România, Agenția Națională de Integritate a dezvoltat un sistem informatic („PREVENT”) care compară informațiile privind achizițiile publice furnizate de autoritățile contractante și ofertanți cu informații din alte baze de date naționale (de exemplu, Oficiul Registrului Comerțului). Utilizarea sistemului în legătură cu 839 de proceduri de achiziții publice finanțate de UE a permis agenției să emită, în scop de corectare sau de investigare, 42 de avertismente de integritate;

– Curtea a identificat inconsecvențe în ceea ce privește utilizarea de către statele membre a actelor juridice sau administrative pentru a declanșa raportarea către Comisie. De exemplu, România nu raportează în mod sistematic în IMS investigațiile în curs sau deciziile de începere a urmăririi penale. Așa cum prevede legislația din România, suspiciunile de fraudă sunt înregistrate numai atunci când o autoritate de management, autoritatea de audit, AFCOS sau OLAF emite un raport de control/anchetă suplimentar separat, chiar dacă există deja o investigație în curs sau una care s-a încheiat. În consecință, raportarea în IMS este întârziată în mod nejustificat și unele cazuri aflate pe rolul instanțelor ar putea fi complet excluse din sistem.

– În cinci dintre statele membre vizitate de Curte, AFCOS-urile nu erau suficient de bine informate cu privire la evoluția anchetelor în cazurile raportate Comisiei. În România și în Ungaria Curtea nu a identificat niciun mecanism formal de cooperare sistematică între autoritățile de management, AFCOS și organele de anchetă și cele de urmărire penală, astfel încât AFCOS nu avea o imagine de ansamblu completă asupra anchetelor în curs care implicau proiecte finanțate de UE. Acestea fiind spuse, AFCOS din România contactează periodic organele de urmărire penală pentru a obține informații cu privire la evoluția anchetelor în curs despre care are cunoștință. În Spania, AFCOS adoptă, de asemenea, o abordare proactivă, solicitând date cu privire la anchetele în curs. În pofida acestui fapt, el nu este în măsură să garanteze transmiterea de informații actualizate către Comisie. 

– AFCOS din România desfășoară activități de coordonare exclusiv pe baza unor acorduri bilaterale încheiate cu fiecare dintre autoritățile responsabile de programe, dar nu există niciun mecanism național de coordonare multilaterală care să implice toate părțile interesate.

Raportul special al Curții de Conturi Europene privind ”Combaterea fraudei legate de cheltuielile în domeniul politicii de coeziune a UE: autoritățile de management trebuie să consolideze detectarea, reacția și coordonarea” este disponibil aici.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană amandează 5 bănci cu 1,07 miliarde de euro pentru manipularea pieței valutare. „Comportamentul acestora a subminat integritatea sectorului în detrimentul economiei europene și al consumatorilor”

Published

on

©️ Facebook/ Comisia Europeana

Comisia Europeană a aplicat două amenzi, în valoare totală de 1,07 miliarde de euro (1,2 miliarde de dolari), băncilor Barclays, Citigroup, MUFG, JPMorgan și Royal Bank of Scotland (RBS), deoarece au manipulat piața valutară pentru 11 valute: euro, lira sterlină, yenul japonez, francul elveţian, dolarul din SUA, Canada, Noua Zeelandă şi Australia, coroana daneză, norvegiană şi suedeză, se arată în comunicatul oficial al Comisiei Europene.

Banca elveţiană UBS nu a fost amendată deoarece a informat executivul comunitar despre existenţa celor două carteluri înfiinţate de Barclays, Citigroup, MUFG, JPMorgan şi Royal Bank of Scotland.

Conform Comisiei Europene, prima decizie (așa-numita convenție “Forex – Three Way Banana Split”) impune o amendă totală de 811 197 000 de EURO băncilor Barclays, Royal Bank of Scotland (RBS), Citigroup și JPMorgan.

Cea de-a doua decizie (așa-numita convenție “Forex-Essex Express”) impune o amendă totală de 257 682 000 de EURO pentru Barclays, RBS și MUFG Bank (fostă Bank of Tokyo-Mitsubishi).

Cele mai mari amenzi au fost aplicate băncilor americane Citigroup (311 milioane de euro) şi JP Morgan (229 milioane de euro).

Comisarul Margrethe Vestager, responsabil de politica în domeniul concurenței, a declarat: “Companiile și oamenii depind de bănci pentru a face schimb de bani pentru a efectua tranzacții în țări străine. Activitățile de tranzacționare pe „spot” valutar sunt una dintre cele mai mari piețe din lume, în valoare de miliarde de euro în fiecare zi. Astăzi am amendat Barclays, Banca Regală a Scoției, Citigroup, JPMorgan și MUFG Bank, iar aceste decizii trimit un mesaj ferm că executivul comunitar nu va tolera comportamentul manipulativ în niciun sector al piețelor financiare. Comportamentul acestor bănci a subminat integritatea sectorului, în detrimentul economiei europene și al consumatorilor”.

 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending