Președintele interimar al Partidului Național Liberal, Cătălin Predoiu, a declarat sâmbătă că statul român trebuie să explice mai bine contextul deciziei prin care a anulat alegerile prezidențiale de anul trecut, într-o reacție la discursul vicepreședintelui american J.D. Vance la Conferința de Securitate de la München.

Noul vicepreședinte american J.D. Vance a lansat vineri, de la tribuna Conferinței de Securitate de la München, critici dure la adresa unor decizii recente din Europa, citând anularea alegerilor prezidențiale din România, și avertizând că amenințarea principală pentru democrația europeană nu vine dinspre Rusia sau China, ci din interior, printr-o renunțare treptată la valorile fundamentale comune cu Statele Unite.

În ceea ce privește criticile venite din partea administrației Trump referitoare la anularea alegerilor din România, Predoiu, care este deopotrivă vicepremier și ministru de interne, a recunoscut că statul român trebuie să explice mai bine contextul deciziei.

“Este limpede din declarațiile Administrației Trump că statul român trebuie să facă mai mult pentru a explica ceea ce s-a întâmplat cu ocazia alegerilor prezidențiale de anul trecut și reacția instituțiilor statului față de afectarea integrității și legalității acestora, cu consecința afectării șanselor egale ale candidaților. Sunt convins că diplomația noastră formală și informală va găsi cele mai bune mijloace pentru a dezvolta acest demers de clarificare cu succes”, a spus el, menționând contactele pe care le-a avut anul trecut la Washington cu Marco Rubio, la acea vreme senator, actualmente secretar de stat al Statelor Unite

Predoiu s-a deplasat anul trecut în capitala SUA ca parte a negocierilor pentru aderarea României la Programul Visa Waiver, cetățenii români urmând a putea călători fără vize în Statele Unite începând cu 1 aprilie 2025.

“Interesul nostru este în desfășurarea unor alegeri libere, corecte, integre, legale și transparente. Este important să protejăm democrația de orice formă de amenințări, discurs bazat pe ură și violențe. De asemenea, PNL va continua să susțină întărirea capacității de apărare a României, garanție importantă a securității noastre”, a mai explicat el.

Poziția lui Predoiu vine după ce președintele interimar Ilie Bolojan a asigurat joi, într-un mesaj adresat națiunii, că România va avea alegeri corecte și transparente. Totodată, premierul Marcel Ciolacu a transmis că “toate autoritățile române sunt angajate în organizarea unor alegeri libere și corecte, oferind cetățenilor puterea de a decide și garantând libertatea votului”.

Liderul liberal a subliniat necesitatea ca România să se adapteze rapid la schimbările din politica internațională și să își întărească poziția în cadrul alianțelor euroatlantice.

“Noua administrație de la Washington proiectează o transformare rapidă a arhitecturii relațiilor internaționale și a mediului de securitate. În fața acestor schimbări dinamice, România trebuie să fie proactivă și să-și consolideze stabilitatea internă pentru a-și putea reprezenta interesele în NATO și UE”, a declarat Predoiu.

Liderul liberal a evidențiat că păstrarea valorilor democratice este esențială pentru libertatea cetățenilor și că PNL a fost întotdeauna un susținător al acestora.

“Stabilitatea internă este esențială pentru a putea găsi cele mai bune căi de a ne reprezenta și apăra interesele, rămânând ancorați în parteneriatele noastre euroatlantice, ca țară membră a UE și NATO. Păstrarea și prezervarea valorilor democratice și întărirea democrației reprezintă garanția libertății cetățenilor. Aceste valori au fost îmbrățișate de PNL încă de la fondarea sa, valori pe care nu le-a abandonat în ciuda anilor de comunism și ateism traversați de România cu costuri istorice. Nu întâmplător, în urmă cu 10 ani, PNL a intrat în Partidul Popular European, partid care îmbrățișează la rândul său aceste valori”, a punctat Predoiu.

Pe plan strategic, Predoiu a reafirmat angajamentul PNL pentru întărirea capacității de apărare a României, considerată o garanție esențială a securității naționale. De asemenea, a subliniat importanța identificării unor proiecte economice reciproc avantajoase cu Statele Unite, menționând discuțiile avute anul trecut la Washington cu senatorul Marco Rubio, actualul secretar de stat.

“România trebuie să valorifice Parteneriatul Strategic cu SUA nu doar în domeniul securității, ci și prin proiecte economice care să sprijine dezvoltarea țării”, a conchis Predoiu.

Candidatul coaliţiei PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidenţiale din luna mai, Crin Antonescu, a postat miercuri primul clip electoral pe pagina sa de Facebook, momentul coincizând cu ziua în care președintele Klaus Iohannis și-a încheiat deceniul prezidențial la Palatul Cotroceni și a fost înlocuit de liderul liberal și al Senatului Ilie Bolojan, în calitate de președinte interimar.

Acesta a declarat, în deschiderea clipului, că “România este un avion în picaj, în timp ce piloții și echipajul au fost luați ostatici de o parte dintre pasageri, nemulțumiți de destinația aleasă“.

El a a anunțat într-un clip video că PNL, PSD și UDMR s-au unit în Alianța ”România, Înainte”, care este și sloganul său de campanie.

De ce mergem spre Vest? Noi vrem să ne întoarcem. Și nu oricum, noi vrem ca domnu Georgescu să piloteze, nu contează că nu are licență de pilot, e patriot, nu are cum să prăbușească avionul. Cuprinși de panică, restul de pasageri asistă la răzmeriță sperând să vină americanii să-i salveze. Unii din ei chiar își dau ghes: nu ai făcut curs de planorism, la primărie? deci poți să conduci și ditamai țara, sunt aceleași principii. Se caută soluții, se cârpesc oferte. Mai sunt câteva minute și ne zdrobim de pământ. Asta este situația României pe 12 februarie 2025. Și asta vreau să opresc. Am venit să salvăm țara de la catastrofă. Nu că ne facem de rușine, cum a spus președintele Iohannis. Rușinea nu doare, cum doare prăbușirea economică sau alte sute de mii de oameni care pleacă din țară de frica întoarcerii la vremurile lui Ceaușescu”, a spus Antonescu.

Întrebându-se retoric “De ce eu?”, Crin Antonescu a continuat: “Pentru că sunt singurul om politic care a arătat că nu ține cu dinții de scaun, fie el de parlamentar, ministru, de președinte de partid sau de președinte de țară”.

“Am arătat că sunt îndeajuns de puternic încât să renunț la putere. De azi, cele trei partide care mă susțin, PNL, PSD și UDMR, s-au unit în Alianța România, Înainte. Nu mai e loc de întors, timp de pierdut. Sunt singurul care știe să îndrepte aeronava și să restabilească traiectoria spre Vest. Cu înțelepciune și curaj, trecem și peste asta. România, Înainte!”, a conchis el.

Crin Antonescu (65 de ani) a fost președinte al Partidului Național Liberal (PNL) din 2009 până în 2014 precum și fost președinte al Senatului României între 2012–2014. A fost candidatul PNL la alegerile prezidențiale din 2009, unde s-a clasat pe locul al treilea în primul tur. De asemenea, în perioada 10 iulie 2012–31 august 2012, a fost președinte interimar al României, pe durata suspendării din funcție a lui Traian Băsescu.

Deși reales președinte al PNL în 2013, Antonescu a făcut un pas în spate în anul electoral 2014 în favoarea lui Klaus Iohannis, care a preluat conducerea partidului și a fost ales președinte al României la scrutinul prezidențial din 2014.

Klaus Iohannis și-a încheiat, miercuri, mandatul de președinte al României, punând capăt epocii unui deceniu prezidențial, iar Ilie Bolojan a preluat funcția de președinte interimar. Ceremonia în urma căreia Klaus Iohannis a devenit primul președinte care pleacă din funcție prin demisie a durat în jur de 30 de minute.

Iohannis l-a întâmpinat pe Bolojan în Holul de Onoare al Palatului Cotroceni, au făcut o fotografie și au avut o scurtă întrevedere.

“Mult succes! Să aveți grijă de România”, i-a transmis Iohannis lui Bolojan.

© Administrația Prezidențială

Ulterior, pe Platoul Marinescu a avut loc o ceremonie de plecare. Klaus Iohannis a trecut în revistă, pentru ultima dată, Garda de Onoare. A fost intonat Imnul național al României, iar Klaus Iohannis a salutat Drapelul țării.

La ceremonia de plecare s-au aflat numeroși angajați ai Administrației Prezidențiale și jurnaliști.

Klaus Iohannis le-a mulțumit angajaților Administrației Prezidențiale și la final s-a îndreptat spre jurnaliștii care relatau, rostind fraza “Dumnezeu să binecuvânteze România!“.

© Administrația Prezidențială

Administrația Prezidențială a publicat pe site-ul oficial și un bilanț al celor două mandate ale președintelui Klaus Iohannis.

Citiți și Klaus Iohannis se retrage din funcția de președinte miercuri, devenind primul președinte din istoria României care demisionează: “Dumnezeu să binecuvânteze România!”

Klaus Iohannis și-a anunțat, luni, demisia din funcția de președinte al României. Deși a calificat procedura de suspendare a sa din funcție drept un demers “inutil”, “nefondat” și “păgubos”, Iohannis a precizat că în plan intern, referendumul va fi unul “eminamente negativ”, deoarece societatea va fi divizată, iar în plan extern efectele vor fi de durată și foarte negative în raport cu partenerii.

“Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România”, a spus Klaus Iohannis, cu vocea tremurândă.

© Administrația Prezidențială

Citiți și O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României

Klaus Iohannis și-a început primul mandat de președinte la data de 21 decembrie 2014, succendându-i în funcție lui Traian Băsescu, după ce l-a învins la alegerile din noiembrie 2014 pe prim-ministrul și liderul PSD, Victor Ponta.

Principalele repere ale primului său mandat au fost date de acordul politic național pentru alocarea 2% din PIB pentru apărare, consolidarea statului de drept și lupta politică cu Partidul Social-Democrat condus de Liviu Dragnea, proiectul prezidențial “România Educată” sau lansarea formatului “București 9” care reunește aliații NATO de pe flancul estic.

În 2019, Iohannis și-a securizat un al doilea mandat, fiind votat de peste 6 milioane de cetățeni în competiția din turul al doilea cu candidata PSD, fostul premier Viorica Dăncilă, însă acesta a fost marcat de pandemia de COVID-19 și războiul declanșat și desfășurat de Rusia în Ucraina, de eșecul coaliției pro-europene de dreapta PNL – USR și de promovarea unei mari coaliții PSD – PNL la finele anului 2021, coaliție care guvernează și în prezent România.

Citiți și Ecouri în presa internațională după demisia lui Klaus Iohannis: Un lider “de lungă durată” și “pro-european” iese din scenă ”la presiunea populiștilor”, cu un ”discurs emoționant”

Cel de-al doilea mandat al lui Klaus Iohannis ar fi trebuit să se încheie la data de 21 decembrie 2024, însă în motivarea deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024, ca urmare unui a proces electoral viciat, Curtea Constituțională a stabilit că președintele Iohannis își va exercita mandatul până când noul președinte ales va depune jurământul, evocând aplicabilitatea art. 83 alin.(2) din Constituție, potrivit căruia Președintele României în funcție “exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou-ales”.

© Administrația Prezidențială

Conform Constituției, interimatul funcției de președinte al României va fi asigurat de președintele Senatului, Ilie Bolojan, în timp ce alegerile prezidențiale au fost programate deja pentru data de 4 mai.

Citiți și Ilie Bolojan va deveni președinte interimar al României după demisia lui Klaus Iohannis. Summitul Consiliului European din martie, primul moment extern major

Ilie Bolojan va deveni miercuri al treilea președinte interimar din istoria României. Primii doi – Nicolae Văcăroiu și Crin Antonescu – au ajuns temporar la Cotroceni pe fondul celor două suspendări ale președintelui Traian Băsescu.

Președintele interimar al României preia atribuțiile constituționale ale președintelui până la alegerea unui nou șef de stat. Printre acestea se numără: reprezentarea statului atât pe plan intern, cât și internațional, promulgarea legilor și solicitarea reexaminării acestora, sesizarea Curții Constituționale privind constituționalitatea legilor, numirea și revocarea miniștrilor la propunerea premierului și îndeplinirea funcției de comandant suprem al forțelor armate.

Un președinte interimar nu poate să dizolve Parlamentul, nu se poate adresa Parlamentului și nu poate iniţia un referendum.