Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Esecul UE? CRIZA a aruncat in SARACIE inca 6 milioane de europeni. Care este dimensiunea dezastrului social in Romania

Published

on

Consiliul Munca, Politica Sociala, Sanatate si Protectia Consumatorului, din cadrul Consiliului UE a analizat, la Bruxelles, in aceasta saptamana, situatia sociala din UE. Caleaeuropeana.ro va prezinta concluziile alarmante ale acestei analize, care evidentiaza dzastrul social lasta in urma de criza. In loc de a scoate din saracie 20 de milioane de oameni-o populatie echivalenta cu cea a Romaniei, in intervalul 2010-2020, UE constata astazi ca numarul saracilor a crescut cu inca 6,6 milioane.

Pe de alta parte, situatia din Romania arata ca suntem, in continuare, in topul saraciei din UE. 40 la suta dintre romani sunt expusi saraciei sau excluziunii sociale. Potrivit UNICEF, unul din patru copii romani traiesc sub limita saraciei. Desi muncesc, 17 la suta dintre romanii care lucreaza sunt saraci.  Detalii aici.

saracie_2Concluziile arata ca factorul cheie pentru atingerea obiectivelor Europa 2020 pentru o crestere sustenabila si incluziva se indreapta spre coerenta politica intre obiectivele economice si sociale ale Uniunii. Impactul asupra veniturilor si conditiilor de viata, dezechilibrele in crestere in domeniile economic si social slabesc puterea economica a Uniunii si ii pun la incercare valorile de baza.

Criza a lasat in urma o crestere fragila, prea mica si slujbe de calitate slaba, mai multi oameni expusi la saracie si excludere sociala. Rapoartele UE arata ca situatia sociala nu se imbunatateste, iar in unele state chiar se inrautateste.

  • In 2012, rata saraciei a atins limita maxima a ultimilor sase ani. Aproape 25 la suta din populatia UE este sub riscul saraciei si excluderii sociale. Adica 125 de milioane de oameni.
  • De la adoptarea UE 2020, inca 6,6 milioane de europeni au ajuns in aceasta situatie, o crestere care a afectat o treime din statele membre.
  • In unele state membre rata saraciei a crescut cu doua procente.
  • Privatiunile materiale au coborat nivelul de trai pentru o parte semnificativa a populatiei din unele state.
  • Inechitatea veniturilor este in crestere, in mod special in statele care s-au confruntat cu crestere a somajului.
  •  In 2010, Consiliul European a stabilit o tinta pentru 2020, de a scoate din zona saraciei 20 de milioane de oameni.  Criza economico-financiara a diminuat aceasta estimare. Politicile de bunastare, investitii, stabilizare si protectie promovate prin Pachetul Social de Investitii au fost slabite de constrangerile fiscale si de recesiune. Tintele de incluziune sociala au fost ratate, din acest motiv.
  •  Pe termen scurt si mediu, Consiliul considera ca imbunatatirea situatiei sociale ar putea veni din angajarea tinerilor si reducerea saraciei. Este nevoie, pentru asta, de crestere si investitii sociale. Veniturile si politicile de taxare ar trebui sa permita castigurilor si beneficiilor sociale sa interactioneze cu iesirea din saracie si plata muncii. Pe termen lung, investitiile in copii si tineri ar trebui sa fie o prioritate politica, pentru o crestere a participarii pe piata muncii si performanta educationala. Politicile ar trebui sa stimuleze intrarea femeilor in viata profesionala.
  •  In iunie 2014, Consiliul va purta o prima discutie pe marginea unui Raport privind dimensiunea sociala a Strategiei 2020.

Situatia din Romania arata ca suntem, in continuare, in topul saraciei din UE. 40 la suta dintre romani sunt expusi saraciei sau excluziunii sociale. Potrivit UNICEF, unul din patru copii romani traiesc sub limita saraciei. Desi muncesc, 17 la suta dintre romani care lucreaza sunt saraci.  Detalii aici.

Continue Reading
Advertisement
3 Comments

CONSILIUL EUROPEAN

De la Aachen, președintele Consiliului European cere Franței și Germaniei să își pună cooperarea bilaterală în slujba integrării europene

Published

on

Corespondență de la Aachen – Robert Lupițu

Președintele Consiliului European Donald Tusk a făcut un apel, marți, către Franța și către Germania să își pună cooperarea bilaterală în slujba interesului Uniunii Europene, într-un discurs susținut cu ocazia semnării de către cancelarul Angela Merkel și președintele Emmanuel Macron a Tratatului de la Aachen, un nou tratat de cooperare și integrare franco-germană.

”Europa are nevoie astăzi de retrezirea credinței față de sensul solidarității și unității și vreau să cred că această cooperare consolidată franco-germană va servi acestui obiectiv. În același timp, doresc să vă avertizez asupra riscului de pierdere a încrederii în scopul integrării europene. O să o spun direct: astăzi Europa are nevoie de un semnal clar din partea Parisului și Berlinului că o consolidare a cooperării în format restrâns nu este o alternativă la cooperarea întregii Europe”, a avertizat Tusk. 

Astfel de cooperări trebuie să fie ”pentru integrare, și nu în locul integrării”, a completat Tusk, solicitând Franței și Germaniei să lucreze în această direcție.

”Nu lăsați această idee să moară. Franța și Germania au nevoie de ea la fel de mult ca Polonia, Lituania, Bulgaria sau Irlanda. Reamintiți-vă asta și astăzi și mâine. Eu, în orice caz, voi continua să vă reamintesc”, a mai spus președintele Consiliului European.

Citiți și Istoria se făurește sub ochii noștri la Aachen. România, prezentă prin președintele Klaus Iohannis la semnarea celui mai important tratat bilateral din Europa acestui secol. Ce viitor al Europei pregătesc Franța și Germania?

Ideea încheierii unui nou tratat de cooperare franco-german a fost menționată de Emmanuel Macron în discursul său de la Sorbona, intitulat Inițiativă pentru Europa, din septembrie 2017.

Ulterior, Angela Merkel și Emmanuel Macron au anunțat încheierea viitorului instrument de cooperare printr-o Declarație comună adoptată la 22 ianuarie 2018, la 55 de ani de la semnarea Tratatului de la Elysée de către Preşedintele Charles de Gaulle și Cancelarul Konrad Adenauer, document care a formalizat și instituționalizat reconcilierea franco-germană postbelică.

Tratatul de la Aachen își propune să completeze Tratatul de la Elysée, care a pus bazele cooperării bilaterale strânse dintre cele două state, obiectivul noului tratat fiind asigurarea unei convergențe sporite între Berlin şi Paris, urmărind adaptarea relațiilor dintre cele două state la provocările cu care sunt confruntate în secolul XXI.

Tratatul care a fost semnat la Aachen va întări legăturile dintre Germania și Franța, mai ales în domeniile economic, al politicii externe și de securitate, educației și culturii, cercetării și tehnologiei, schimbărilor climatice și mediului, precum și în materie de cooperare transfrontalieră și la nivelul societății civile. Cele două țări urmăresc aprofundarea angajamentului comun în favoarea securității și a prosperității cetățenilor lor, în cadrul unei Europe mai suverane, unite și democratice.

În cadrul noului tratat, cele două state își exprimă viziunea conform căreia o cooperare bilaterală mai strânsă contribuie la întărirea Uniunii Europene. Pornind de la acest principiu, Germania și Franța aprofundează modelul de succes al unificării europene, stabilind totodată reperele pentru următoarea generație în demersul de a continua parcursul european comun trasat încă din 1963.

 

.

Continue Reading

#RO2019EU

Melania Gabriela Ciot, secretar de stat pentru afaceri europene din cadrul MAE, răspuns de la Strasbourg privind situația Brexit: Trebuie să fim pregătiți să susținem Parlamentul Britanic. Președinția română a Consiliului UE este hotărâtă să faciliteze orice măsură necesară la timp

Published

on

,,Trebuie să fim pregătiți să susținem Parlamentul Britanic privind Brexit, așa cum a cerut în mod constant Consilul European. Munca legislativă va fi suplimentară, dar suntem încrezători, presedinția noastră este hotătrâtă să faciliteze orice măsură necesară la timp.”, a declarat Melania Gabriela Ciot, secretar de stat pentru afaceri europene din cadrul MAE, în cadrul sesiunii plenare de azi, de la Strasbourg privind Brexit-ul după ce acesta a fost respins în Camera Comunelor în data de 15 ianuarie.

Parlamentul Britanic a respins acordul de retragere a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană, cu 432 de voturi împotriva acordului Theresei May și 202 pentru, fiind o înfrângere covârșitoare pentru Theresa May, unică de altfel în istoria Parlamentului Regatului Unit.

În urma rezultatului votului ,,nu putem decât să regretăm acest rezultat, pentru abordarea acestor consecințe va fi necesară o unitate comună, tinând cont de numeroasele delcarații și mesaje, înainte și în timpul dezbaterii, e greu să se găsească o epxlicație unică pentru acest rezultat, rezultat care nu înseamnă finalul jocului.”, a adăugat secretarul de stat. 

,,Trebuie să fim pregătiți să susținem Parlamentul Britanic privind Brexit, așa cum a cerut în mod constant Consilul European, continuăm procesul de ratificare în cadrul UE, Consiliul a adoptat decizia pentru semnarea acordulu săptămâna trecută. Voința noastră de a merge mai departe ar trebui să susțină eforturile Parlamentului Britanic pentru procesul de finalizare, calendarul nu este deloc sigur și trebuie să continuăm aceste eforturi. Vom fi pregătiți pentru un nou acord dacă, acesta este cerut. Munca legislativă va fi suplimentară, dar suntem încrezători, presedinția noastră este hotătrâtă să faciliteze orice măsură necesară la timp.”, a susținut Melania Gabriela Ciot în discursul său din sesiunea plenară de la Strasbourg.

Citiți și: Parlamentul de la Londra a respins cu largă majoritate acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană

Continue Reading

#RO2019EU

Reacția fostului președinte Traian Băsescu după ce parlamentul britanic a refuzat acordul BREXIT: ,,Din acest moment România are şansa unui mandat de succes! Uniunea Europeană se poate consolida în timpul presedinției române la Consiliul UE”

Published

on

”Din acest moment România are şansa unui mandat de succes. România are şansa să fie ţara în a cărei preşedinţie UE s-a consolidat Uniunea Europeană, în loc să fie ţara în mandatul căreia UE s-a micşorat.”, a menționat într-un mesaj pe pagina oficială de Facebook, fostul președinte al României, Traian Băsescu privind poziția României despre Brexit, după ce în această seară parlamentul britanic a respins acordul de retragere a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniuena Europeană, cu 432 de voturi împotriva acordului Theresei May și 202 pentru, fiind o înfrângere covârșitoare pentru Theresa May, unică de altfel în istoria Parlamentului Regatului Unit.

El susține că Brexit este asemenea ,,unui vis urât”, iar votul dat azi în Parlamentul de la Londra, reprezintă o ,,şansă uriaşă pentru Uniunea Europeană să rămână unită şi întreagă, iar România are şansa să fie ţara în a cărei preşedinţie UE s-a consolidat în loc să fie ţara în mandatul căreia Uniunea Europeană s-a micşorat.
Din acest moment România are şansa unui mandat de succes. Oare avem capacitatea să ne jucăm şansa ?”


Citiți și:

Fostul președinte Traian Băsescu: Putem avea o președinție excelentă și curajoasă. România poate zgâlțăi Uniunea Europeană, care pare fără curaj în a-și defini viitorul

România a preluat marți, 1 ianuarie 2019, la aniversarea a 12 ani de aderare la Uniunea Europeană, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Este pentru prima dată când țara noastră asigură, timp de șase luni, responsabilitatea de a prezida peste cele 28 de state membre ale UE și reprezintă centrul procesului decizional european într-o perioadă concomitentă cu definirea viitorului Europei Unite.

Mandatul României la șefia Consiliului UE este structurat în patru priorități tematice, însă tot atâtea vor fi și momentele cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

Cei patru piloni tematici care reprezintă în aceste șase luni fundamentul agendei de lucru a președinției României la Consiliul UE vizează: <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune>.

Citiți, pe larg, și rămâneți la curent cu știrile și activitățile privind Președinția României la Consiliul UE

Citiți și 1 ianuarie 2019: România a preluat, la 12 ani de la aderare, președinția Consiliului Uniunii Europene, un pariu major sinonim cu probarea aspirației că putem fi parte a nucleului dur al UE

Continue Reading

Trending