U.E.
Este foarte puțin probabil ca UE să își atingă obiectivul de a deține 20% din piața globală a microcipurilor până în 2030 (raport Curtea de Conturi Europeană)
Published
3 weeks agoon
By
Andreea Radu
Este foarte puțin probabil ca UE să își atingă obiectivul de a deține o cotă de 20% din piața globală a microcipurilor până în 2030, a avertizat luni Curtea de Conturi Europeană, într-un nou raport. Deși Legea privind cipurile din 2022 a dat un nou impuls sectorului european al microcipurilor, este puțin probabil ca investițiile generate de aceasta să consolideze în mod semnificativ poziția UE în acest domeniu.
Microcipurile joacă un rol esențial în viața modernă, iar penuria globală de microcipuri din timpul pandemiei de COVID-19 a evidențiat importanța lor critică pentru economie. Strategia UE privind Deceniul digital a stabilit obiectivul ca Uniunea să obțină, până în 2030, o cotă de 20 % din valoarea producției mondiale de microcipuri de ultimă generație și durabile.
Comisia Europeană a înregistrat progrese rezonabile în implementarea strategiei sale, însă auditorii au constatat că există un decalaj semnificativ între ambiție și realitate.
„UE are nevoie urgentă de o verificare a realității în ceea ce privește strategia sa pentru sectorul microcipurilor”, a declarat Annemie Turtelboom, membră a Curții de Conturi Europene, responsabilă de audit.
„Este un domeniu care evoluează rapid, marcat de o competiție geopolitică intensă, iar în prezent suntem departe de ritmul necesar pentru a ne atinge ambițiile. Ținta de 20% a fost, în esență, una aspirațională – atingerea ei ar presupune, practic, o cvadruplare a capacității noastre de producție până în 2030, însă, la ritmul actual, suntem departe de acest obiectiv. Europa trebuie să fie competitivă – iar Comisia Europeană ar trebui să își reanalizeze strategia pe termen lung pentru a o alinia la realitățile din teren”, a adăugat aceasta.
Comisia este responsabilă pentru doar 5% (4,5 miliarde de euro) din cele 86 de miliarde de euro estimate ca finanțare pentru Legea privind cipurile până în 2030. Se așteaptă ca restul să provină de la statele membre și de la industrie. Prin comparație, cei mai mari producători globali au bugetat investiții de 405 miliarde de euro doar pentru perioada 2020–2023, o sumă care eclipsează considerabil capacitatea financiară a Legii europene privind cipurile.
Cu toate acestea, după cum subliniază auditorii, Comisia nu are mandatul de a coordona investițiile naționale la nivelul UE pentru a se asigura că acestea se aliniază la obiectivele legii. În plus, legea privind cipurile nu este clară în ceea ce privește obiectivele și monitorizarea sa și este dificil de știut dacă ia în considerare în mod corespunzător nivelurile actuale ale cererii industriei de microcipuri obișnuite.
Mai mulți alți factori-cheie afectează competitivitatea UE în acest domeniu și șansele de punere în aplicare cu succes a Legii privind chipsurile. Printre aceștia se numără dependența de importurile de materii prime, costurile ridicate ale energiei, preocupările legate de mediu, tensiunile geopolitice și controalele la export, precum și deficitul de lucrători calificați.
În plus, industria microcipurilor din UE este formată din câteva întreprinderi mari axate pe proiecte de mare valoare, ceea ce înseamnă că finanțarea este concentrată. Prin urmare, anularea, întârzierea sau eșecul unui singur proiect poate avea un impact semnificativ asupra întregului sector.
Per ansamblu, auditorii au constatat că este foarte puțin probabil ca Legea privind cipurile să conducă la o creștere semnificativă a cotei UE pe piața microcipurilor sau să permită atingerea obiectivului de 20% din producția globală.
De altfel, propria prognoză a Comisiei Europene, publicată în iulie 2024, prevede că, în ciuda unei creșteri semnificative a capacității de producție, cota UE în lanțul valoric global al microcipurilor, într-o piață aflată într-o expansiune rapidă, va crește doar ușor, de la 9,8% în 2022 la doar 11,7% până în 2030.
Ca parte a politicii industriale a UE, Legea cipurilor a fost adoptată în februarie 2022, în contextul perturbărilor lanțului de aprovizionare la nivel mondial cauzate de pandemia COVID-19. Scopul legii a fost de a aborda problema penuriei de microcipuri și de a consolida poziția de lider tehnologic a UE. Regulamentul privind Legea cipurilor a intrat în vigoare în septembrie 2023.
Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

You may like
Rusia: UE sancționează alte 21 de persoane și 6 entități implicate în activități hibride destabilizatoare
Roxana Mînzatu va prezenta un plan dedicat sectorului îngrijirilor: „Viitorul buget al UE și Fondul Social European+ reprezintă instrumente-cheie de sprijin”
În viitorul buget al UE, Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună vor ocupa un loc central, anunță Ursula von der Leyen: Vor fi modernizate și mai bine adaptate provocărilor actuale
UE speră la o „reacție puternică” din partea SUA, în cazul în care Rusia continuă să refuze o încetare a focului, afirmă șefa diplomației europene
Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat
”A fost emoționant să văd toate steagurile UE fluturând cu mândrie în țară”, a transmis președinta PE în prima convorbire cu Nicușor Dan
U.E.
Rusia: UE sancționează alte 21 de persoane și 6 entități implicate în activități hibride destabilizatoare
Published
2 minutes agoon
May 20, 2025
Consiliul Uniunii Europene a adoptat marți, 20 mai, noi măsuri restrictive împotriva a 21 de persoane și 6 entități implicate în activități hibride destabilizatoare desfășurate de Rusia împotriva UE, statelor membre și partenerilor internaționali.
Noile sancțiuni vizează o gamă largă de domenii, de la manipulare informațională și propagandă, până la spionaj și sabotaj al infrastructurii critice, incluzând rețele maritime și sisteme de navigație aeriană.
Consiliul a extins totodată cadrul legislativ pentru a permite sancționarea unor bunuri tangibile asociate activităților hibride ruse – nave, aeronave, bunuri imobiliare și componente fizice ale rețelelor digitale și de comunicații – precum și tranzacțiile efectuate prin instituții bancare și furnizori de servicii cripto, dacă acestea facilitează în mod direct sau indirect acțiunile destabilizatoare ale Rusiei.
În contextul unei campanii sistematice de manipulare media derulate de Kremlin, Consiliul a decis că, începând de acum, poate suspenda licențele de emisie pentru posturile de presă aflate sub controlul autorităților ruse și le poate interzice difuzarea în UE. Aceste măsuri nu vor împiedica activitățile jurnalistice care nu implică transmisia conținutului – cum ar fi cercetarea sau interviurile.
Toate persoanele și entitățile incluse pe listă sunt supuse la înghețarea activelor; interdicția de a primi fonduri din partea cetățenilor sau entităților din UE; interdicția de călătorie în spațiul Uniunii Europene.
Cadrul măsurilor restrictive ca răspuns la acțiunile destabilizatoare ale Rusiei a fost instituit la 8 octombrie 2024 pentru a viza persoanele implicate în acțiuni și politici ale guvernului Federației Ruse, care subminează valorile fundamentale ale UE și ale statelor sale membre, securitatea, stabilitatea, independența și integritatea acestora. Regimul de sancțiuni îi poate viza, de asemenea, pe cei responsabili de activități hibride împotriva organizațiilor internaționale și a țărilor terțe.
COMISIA EUROPEANA
Roxana Mînzatu va prezenta un plan dedicat sectorului îngrijirilor: „Viitorul buget al UE și Fondul Social European+ reprezintă instrumente-cheie de sprijin”
Published
19 minutes agoon
May 20, 2025By
Andreea Radu
Comisia Europeană sprijină în mod concret statele membre, atât prin fonduri europene investite în creșe, grădinițe și formarea lucrătorilor sociali, cât și prin legislație, precum Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea de familie (ex: concediul paternal), Directiva privind salariul minim adecvat sau cea privind transparența salarială, a transmis marți vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu.
„Am fost în Parlamentul European, unde am dezbătut cu eurodeputații despre strategia UE în domeniul îngrijirii – cu un accent pe decalajul dintre femei și bărbați în activitatea de îngrijire, uneori ca parte a vieții de familie, pentru aparținători – de la copii la vârstnici sau la persoane cu dizabilități –, alteori drept serviciu prestat de femei, fără forme legale, fără asigurări sociale, fără contribuții la pensie, fără cursuri de formare sau profesionalizare”, a scris Roxana Mînzatu, pe Facebook.
Ea le-a transmis eurodeputaților că, în acest mandat, va lucra și va prezenta un plan dedicat sectorului îngrijirilor – inclusiv profesionalizării, condițiilor de lucru, fiscalizării și asigurării sociale a acestui tip de muncă.
„Remodelarea și dezvoltarea sectorului îngrijirilor este o investiție socială cheie, pentru a permite femeilor să lucreze, să crească profesional, să acceadă la joburi în sectoare bine plătite, să ajungă la vârsta pensionării și să primească pensii egale cu bărbații, la muncă egală”, a adăugat Roxana Mînzatu.
De asemenea, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene a subliniat că viitorul buget european și Fondul Social European+ reprezintă instrumente-cheie de sprijin.
„Și, la fel de important, am transmis parlamentarilor că susținem activ un cadru european de dialog între miniștrii finanțelor și miniștrii responsabili cu politicile sociale din cele 27 de state membre”, a precizat aceasta.
Totodată, Roxana Mînzatu a salutat revenirea Marii Britanii în programul Erasmus+, considerând-o „una dintre veștile bune ale zilei”.
„Revenirea Marii Britanii în programul Erasmus+ este una dintre veștile bune ale zilei. La Politico Europe am discutat despre această perspectivă clară, agreată de cei doi parteneri – UE și Regatul Unit –, dar și despre pregătirea unei vize speciale pentru tinerii care vor să călătorească, să studieze, să facă voluntariat, să lucreze în completarea studiilor. La invitația Roma Education Fund, am avut această conversație cu reporterii Politico despre cum schimbăm paradigma investițiilor în integrarea populației rome pe piața muncii”, a mai spus Mînzatu.
U.E.
150 de cetățeni ai statelor UE au prezentat Comisiei Europene un set de recomandări privind viitorul buget european post-2027
Published
26 minutes agoon
May 20, 2025By
Diana Zaim
În perioada 16-18 mai, a avut loc la Bruxelles a treia și ultima sesiune a Panelului cetățenilor europeni privind noul buget pe termen lung al UE. Pentru prima dată, un grup de 150 de cetățeni selectați aleatoriu din toate cele 27 de state membre ale UE și-au prezentat ideile pentru un buget UE pe termen lung durabil și flexibil, informează un comunicat oficial al Executivului European.
Au fost discutate care sunt prioritățile și acțiunile care aduc cea mai mare valoare adăugată europenilor prin intermediul bugetului UE.
Paneliștii au convenit asupra unui set final de 22 de recomandări adresate Comisiei Europene, precum și asupra a 11 recomandări orientative care funcționează ca principii-cheie pentru a ghida comisarul european pentru buget, antifraudă și administrație publică-Piotr Serafin:
Recomandările finale încurajează noul buget european să se concentreze pe:
- Asigurarea protecției mediului și a succesului economic în același timp.
- Protejarea naturii și a resurselor naturale prin educație ecologică și alte măsuri.
- Reducerea disparităților regionale prin extinderea infrastructurilor și serviciilor esențiale.
- Combaterea exodului rural prin educație, locuri de muncă și locuințe.
- Includerea semnificativă și durabilă a migranților și refugiaților pentru o Europă mai puternică.
- Sprijin bugetar pentru accesul egal la asistență medicală, producția de medicamente și îngrijirea transfrontalieră în UE.
- Sprijinirea sănătății mintale pentru toate grupele de vârstă prin acțiuni integrate din bugetul UE.
- O UE puternică și sigură împotriva amenințărilor digitale.
- O UE mai independentă în domeniul apărării.
- Asigurarea faptului că toți tinerii au posibilitatea de a intra pe piața muncii în condiții de muncă echitabile și decente.
- Sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și a start-up-urilor.
- Consolidarea sistemului alimentar prin sporirea sustenabilității marilor companii alimentare și sprijinirea micilor producători.
- Abilitarea oamenilor în utilizarea tehnologiilor digitale, inclusiv a IA.
- Suveranitatea UE în domeniul tehnologiilor digitale.
- Promovarea unei educații incluzive și de înaltă calitate pentru toți prin intermediul unui sprijin specific din partea UE.
- Promovarea unei identități europene comune prin educație și sensibilizare.
- Simplificarea, armonizarea și digitalizarea procedurilor administrative în toate statele membre.
- Crearea unor legături mai puternice între cetățeni și UE pentru un viitor mai bun.
- Dezvoltarea energiei regenerabile pentru a ne asigura suveranitatea energetică.
- Forța strategică: Răspunsul industrial al Europei la perturbările globale.
- Consolidarea alinierii diplomatice a UE prin intermediul valorilor comune.
- Contribuțiile colectate atât în cadrul panelului, cât și în cadrul platformei de implicare a cetățenilor care îl însoțește vor fi incluse în propunerea pentru următorul cadru financiar multianual, ca anexă la propunerea legislativă.
Ca atare, ele vor fi luate în considerare de Colegiul comisarilor și, în cele din urmă, de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene în timpul negocierilor pentru următorul cadru financiar multianual.
Recomandările vor fi disponibile publicului pe platforma de implicare a cetățenilor.
În sprijinul priorității președintelui Ursula von der Leyen de a ne proteja democrația, de a ne susține valorile, Panourile cetățenilor europeni și instrumentele online de implicare a cetățenilor au fost integrate ca o caracteristică obișnuită a vieții democratice din UE. Aceste grupuri oferă cetățenilor o voce în procesul de elaborare a politicilor UE. După cum a afirmat președintele von der Leyen în discursul său din cadrul Conferinței bugetare anuale de astăzi, fiecare teritoriu are un set unic de circumstanțe și știe cel mai bine cum să le abordeze. Așadar, trebuie să ne ascultăm regiunile.
În ceea ce privește funcționarea panelurilor, cetățenii lucrează împreună în grupuri mici de 10-15 persoane, dar și în plen cu restul participanților. O echipă de facilitare oferă sprijin, alături de un comitet de experți care oferă contribuții suplimentare atunci când este necesar. Pe baza discuțiilor, cetățenii fac recomandări pe care Comisia Europeană trebuie să le ia în considerare la definirea politicilor și inițiativelor.
Platforma de implicare a cetățenilor este o parte esențială a unui nou ecosistem de implicare a cetățenilor, îndeplinind un angajament din comunicarea de monitorizare a Conferinței privind viitorul Europei.
Grupurile de cetățeni și dezbaterile online fac parte dintr-un efort mai amplu al Comisiei Europene de a se angaja într-un dialog cu cetățenii cu privire la viitorul bugetului UE, înainte de a propune un nou cadru financiar multianual care să se concentreze mai mult asupra priorităților UE, să fie mai simplu în ceea ce privește modul de funcționare și să aibă un impact mai mare prin mobilizarea sporită a finanțării naționale, private și instituționale. Lucrările grupului și ale platformei sunt, de asemenea, urmarea directă a priorității politice 2024-2029 „Să realizăm împreună și să ne pregătim uniunea pentru viitor”, care a solicitat un nou buget adaptat ambițiilor noastre.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Rusia: UE sancționează alte 21 de persoane și 6 entități implicate în activități hibride destabilizatoare

Roxana Mînzatu va prezenta un plan dedicat sectorului îngrijirilor: „Viitorul buget al UE și Fondul Social European+ reprezintă instrumente-cheie de sprijin”

150 de cetățeni ai statelor UE au prezentat Comisiei Europene un set de recomandări privind viitorul buget european post-2027

UE adoptă cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile măsuri vizează aproape 200 de nave din „flota fantomă” de petroliere rusești

Ministerul Energiei caută parteneri pentru realizarea studiului pentru dezvoltarea de parcuri eoliene offshore în Marea Neagră

Ambasada SUA, prima reacție după victoria lui Nicușor Dan: Așteptăm cu interes să colaborăm cu președintele și cu noul guvern al României

Ministrul Simona Bucura-Oprescu, la sesiunea de formare privind mobilitatea forței de muncă: Trebuie să investim în încredere – între state, instituții, lucrători și angajatori

În viitorul buget al UE, Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună vor ocupa un loc central, anunță Ursula von der Leyen: Vor fi modernizate și mai bine adaptate provocărilor actuale

Zelenski a discutat cu președintele Finlandei despre continuarea presiunii internaționale asupra Rusiei pentru a-și schimba comportamentul

UE speră la o „reacție puternică” din partea SUA, în cazul în care Rusia continuă să refuze o încetare a focului, afirmă șefa diplomației europene

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

Ministrul Daniel David a prezentat raportul de diagnostic al educației și cercetării din România: Șase copii din 20 de se află în zona de analfabetism funcțional

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

Ministrul Finanțelor, vești bune de la Bruxelles: România va încasa pe 10 iunie 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară
Trending
- POLITICĂ7 days ago
Simion îi răspunde lui Tusk cu o fotografie cu Putin din anul 2010: “În această fotografie este omul lui Putin în Polonia”
- POLITICĂ2 days ago
Alegeri prezidențiale 2025/ Exit-poll: Nicușor Dan – 54,9%, George Simion – 45,1%. România a decis cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 25 de ani
- POLITICĂ5 days ago
Sondaj IRSOP: Nicuşor Dan conduce pe trend crescător în cursa cu George Simion pentru Cotroceni, cu 52% la 48%. Majoritatea alegătorilor cred că Dan va întări România în NATO și UE, iar Simion va căuta relații bune cu Rusia
- U.E.1 week ago
“Fake news-ul” cu cocaina pe masa lui Macron, Merz și Starmer, demontat de Franța: “Când unitatea europeană devine incomodă, un șervețel pentru suflat nasul arată cum precum drogurile”
- COMISIA EUROPEANA6 days ago
Lovitură de imagine pentru Ursula von der Leyen: CJUE se pronunță împotriva lipsei de transparență a CE în cazul Pfizergate