Eurodeputatul Corina Crețu a fost desemnată Raportor al Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European pentru Regulamentul privind dispoziții specifice pentru Obiectivul de Cooperare teritorială europeană (Interreg).

Cooperarea teritorială europeană (Interreg) reprezintă unul dintre obiectivele majore ale politicii de coeziune, oferind cadrul pentru punerea în aplicare a acțiunilor comune și a schimburilor de politici între actorii naționali, regionali și locali din diferite State Membre. Obiectivul general al cooperării teritoriale europene este acela de a promova dezvoltarea economică, socială și teritorială armonioasă a Uniunii Europene în ansamblul său.

”Cooperarea teritorială europeană va avea un rol esențial în arhitectura noului buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027. Regiunile vor fi sprijinite să construiască clustere pan-europene în sectoare precum economia circulară sau securitatea cibernetică. În timpul mandatului meu de Comisar European pentru Dezvoltare Regională, au fost alocate sume importante inițiativelor specifice care permit tinerilor europeni să se implice ca voluntari în programele Interreg. Am considerat întotdeauna că Interreg este, dincolo de aspectele tehnice, un instrument esențial în promovarea solidarității europene și, totodată, în adaptarea la schimbările prin care trece societatea noastră”, a declarat, în context, europarlamentarul Corina Crețu.

Cu o zi în urmă, Crețu a fost aleasă în cadrul Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European în calitate de raportor din partea grupului S&D privind adoptarea bugetului UE pentru anul 2020.

Luni, în prima sa intervenție în plen după revenirea în Parlamentul European, Crețu a făcut un apel pentru reluarea trilogului dintre Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul UE în vederea adoptării Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027.

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014.

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membră în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Eurodeputatul Corina Crețu a fost aleasă în cadrul Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European în calitate de raportor din partea grupului S&D privind adoptarea bugetului UE pentru anul 2020.

Luni, în prima sa intervenție în plen după revenirea în Parlamentul European, Crețu a făcut un apel pentru reluarea trilogului dintre Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul UE în vederea adoptării Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027.

Corina Crețu a transmis că ”peste o sută de mii de proiecte din toate statele membre sunt puse în pericol dacă bugetul UE nu e adoptat până la finalul anului în curs”.

”Cadrul Financiar Multianual reprezintă garanția unei Europe stabile și predictibile, iar adoptarea bugetului nu mai este doar o prioritate, ci a devenit o urgență”, a mai spus Crețu, fost comisar european pentru politică regională.

Aceasta a reamintit și faptul că ”politica de coeziune va avea un buget de 373 miliarde EUR” în noua perioadă de programare financiară, în condițiile în care, în calitate de comisar european, Corina Crețu a prezentat această propunere bugetară anul trecut.

Eurodeputatul Corina Crețu a făcut luni seară, în debutul sesiunii plenare de la Strasbourg, un apel pentru reluarea trilogului dintre Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul UE în vederea adoptării Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027.

În prima sa intervenție după revenirea în PE în calitate de europarlamentar, Crețu a transmis că ”peste o sută de mii de proiecte din toate statele membre sunt puse în pericol dacă bugetul UE nu e adoptat până la finalul anului în curs”.

”Cadrul Financiar Multianual reprezintă garanția unei Europe stabile și predictibile, iar adoptarea bugetului nu mai este doar o prioritate, ci a devenit o urgență”, a mai spus Crețu, fost comisar european pentru politică regională.

Aceasta a reamintit și faptul că ”politica de coeziune va avea un buget de 373 miliarde EUR” în noua perioadă de programare financiară, în condițiile în care, în calitate de comisar european, Corina Crețu a prezentat această propunere bugetară anul trecut.

De altfel, în repetate rânduri, Crețu a subliniat că realizarea majoră a președinției României la Consiliul UE ar fi fost adoptarea Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027.

Anul trecut, înainte de debutul președinției române, șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au solicitat președinției României la Consiliul Uniunii Europene să continue lucrările cu privire la viitorul CFM și să elaboreze o orientare pentru următoarea etapă a negocierilor, pentru a se ajunge la un acord în cadrul Consiliului European în toamna anului 2019.

În concluziile Consiliului European din 20-21 iunie 2019, liderii europeni au salutat joi eforturile depuse de președinția României la Consiliul Uniunii Europene privind pachetul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, propunerea de buget de peste 1.000 de miliarde de euro și în care România ar urma să beneficieze de al patrulea cel mai mare buget în cadrul politicii de coeziunii.

Cu toate acestea, șefii de stat sau de guvern au amânat obiectivul de a ajunge la un acord final privind bugetul european multianual până la sfârșitul anului.

Consiliul European ”solicită Președinției Finlandeze să continuă munca și să dezvolte documentul de negociere. În baza acestuia, Consiliul European va avea un schimb de opinii în octombrie 2019, țintind aprobarea unui acord până la finalul anului”.