Connect with us

POLITICĂ

Este oficial: Guvernul României își asumă politic adoptarea monedei euro în anul 2024

Published

on

Guvernul îşi asumă obiectivul de adoptare a monedei euro de către România în anul 2024, a declarat prim-ministrul Viorica Dăncilă la începutul ședinței de Guvern de joi, confirmând astfel asumarea la nivel politic a raportului de fundamentare al Planului naţional de adoptare a monedei euro elaborat de Comisia Națională de specialitate anul trecut.

“Vom discuta astăzi şi despre documentele necesare pentru pregătirea trecerii României la moneda unică europeană, elaborate în cadrul comisiei naţionale constituite în acest scop. Adoptarea monedei euro este un proiect complex, de mare anvergură, care trebuie temeinic pregătit prin implicarea specialiştilor, a mediului academic, patronatelor, sindicatelor, partidelor politice, societăţii civile şi, desigur, a tuturor instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu. În cursul anului trecut, comisia – din care au făcut parte reprezentanţi ai acestor structuri – a avut o activitate intensă, cu reuniuni bilunare. În urma acestora au rezultat două documente: planul naţional de adoptare a monedei euro şi raportul de fundamentare al acestui plan. Astăzi, Guvernul îşi va însuşi aceste documente în vederea asumărilor politice. Ulterior, vor fi transmise Comisiei Europene. Implicit, ne asumăm obiectivul de adoptare a monedei euro de către România în anul 2024”, a afirmat Dăncilă în deschiderea şedinţei de guvern, citată de Agerpres.

Foto: Guvernul României

Premierul a subliniat că este esenţială intrarea într-o etapă premergătoare acestui proces, respectiv în mecanismul european al ratelor de schimb, şi, de asemenea, trebuie luate “măsurile necesare pentru creşterea competitivităţii şi asigurarea unei creşteri economice sustenabile”, pentru ca aderarea la moneda euro să aducă beneficii românilor. 

România va îndeplini criteriile pentru aderare la zona euro în 2024-2026, adoptarea monedei unice europene urmând să aibă loc în concordanță cu trei scenarii de atingere a nivelului de convergență necesară, arată raportul de fundamentare al Planului naţional de adoptare a monedei euro elaborat de Comisia Națională de specialitate și prezentat în luna decembrie a anului trecut.

Tema aderării României la zona euro este un subiect intens disputat în sfera politică din țara noastră. În 2017, președintele Klaus Iohannis a solicitat, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, Guvernului și Băncii Naționale să prezinte un plan și un calendar pentru adoptarea monedei unice. Ulterior, pe 28 martie 2018, a fost înființată Comisia Națională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, condusă de Guvern, BNR și Academia Română și având ca sarcină elaborarea Planului Naţional de aderare la zona euro.

Pe de altă parte, raportul de Convergență prezentat în luna mai 2018 de către Comisia Europeană arăta că România îndeplineşte în prezent doar unul dintre cele patru criterii economice necesare adoptării monedei euro: criteriul referitor la finanţele publice. Țara noastră nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, cel al cursului de schimb şi a ratelor dobânzilor pe termen lung, iar legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu tratatul european.

În prezent, din zona euro fac parte 19 state membre ale Uniunii. Dintre cele care are nu au aderat la moneda comună, Bulgaria a depus în luna iulie a anului trecut cererea de aderare pentru a deveni cel de-al 20-lea stat UE care va folosi moneda euro, întreprinzând eferturi în acest sens în timpul președinției sale la Consiliul Uniunii Europene.

Aderarea la zona euro este un proces deschis, care se bazează pe anumite norme. Raportul se bazează pe criteriile de convergență, denumite și „criteriile de la Maastricht”, care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Printre aceste criterii de convergență se numără stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Se evaluează, de asemenea, compatibilitatea legislației naționale cu normele uniunii economice și monetare. 

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Klaus Iohannis: ”Niciodată nu vom putea spune că am făcut îndeajuns pentru recuperarea memoriei victimelor dictaturii comuniste”

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis marţi un mesaj la deschiderea Congresului Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici şi Victime ale Dictaturii din România, organizat la Constanţa, în care a vorbit despre “o lipsă de implicare din partea autorităţilor” în ceea ce priveşte omagierea eroilor şi a victimelor comunismului, precum şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi.

“Am observat în ultima vreme, în actualul context, marcat de tensiuni socio-politice, o lipsă de implicare din partea autorităţilor în ceea ce priveşte omagierea eroilor şi a victimelor comunismului, precum şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi. Responsabilii guvernamentali dau dovadă de o cunoaştere precară a istoriei noastre recente, iar acest lucru se reflectă prin lipsa de strategii şi iniţiative care să combată uitarea şi să onoreze victimele totalitarismului. De asemenea, instituţiile care au obligaţia de a contribui la recuperarea memoriei victimelor comunismului, precum şi de a scoate de sub anonimat călăii dau dovadă de totală pasivitate. Găsesc aceste neajunsuri foarte dăunătoare pentru societatea noastră. Lipsa de implicare concretă din partea autorităţilor şi eşecul unor instituţii abilitate de stat să identifice criminalii şi să îi sancţioneze alimentează distorsionarea trecutului şi banalizarea crimelor comise pe criterii politice”, spune şeful statului, în mesajul prezentat de consilierul de stat Nicoleta Nicolae-Ioana, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat.

El subliniază că în contextul acestor “restanţe” este nevoie de un efort comun pentru prezervarea memoriei eroilor Revoluţiei şi omagierea victimelor comunismului, precum şi recunoaşterea, la nivelul întregii societăţi, a celor care s-au opus dictaturii comuniste.

România nu mai poate fi condusă după principiile regimului comunist, chiar dacă unii politicieni dovedesc că agăţarea de putere, dispreţul faţă de lege şi demagogia sunt încă deprinderi la ordinea zilei. Prin alegerile pe care le fac, românii vor o ţară europeană, despărţită definitiv de trecut. România este astăzi o ţară puternic ataşată valorilor europene, iar viitorul trebuie clădit în continuare pe principii precum respectul faţă de democraţie, demnitate umană, drepturile şi libertăţile fundamentale şi stat de drept, principii pe care dumneavoastră le-aţi apărat cu riscul suprem al vieţii”, arată preşedintele Iohannis.

Potrivit acestuia, renaşterea speranţei şi a spiritului civic în România postcomunistă şi-a avut deseori rădăcina în sacrificiul deţinuţilor politic.

“Pentru această jertfă incomensurabilă, pe care sper că toţi românii o apreciază la justa sa valoare, în numele statului român, vă sunt profund recunoscător. Pentru mine, dumneavoastră, deţinuţii politic, reprezentaţi cele mai înalte repere ale demnităţii, curajului, ataşamentului faţă de ţară. Renaşterea speranţei şi a spiritului civic în România postcomunistă şi-a avut deseori rădăcina în sacrificiul deţinuţilor politic. Privind către jertfa lor, generaţiile de astăzi înţeleg că nimic nu este mai de preţ decât libertatea şi democraţia. Cu atât mai mult, avem datoria astăzi să ne aducem aminte de cei care au luptat pentru valorile care guvernează societatea democratică de acum şi să milităm pentru condamnarea cu hotărâre a abuzurilor şi crimelor comise în timpul regimului comunist. Fiecare dispariţie a unui deţinut politic nu reprezintă doar pierderea unei voci care a militat pentru dreptate şi pentru adevăr. Din păcate, timpul ne răpeşte martorii, iar, odată cu plecarea lor, memoria comună tinde să se estompeze. Astfel, a ne aminti de jertfa deţinuţilor politic reprezintă o obligaţie morală şi reparatorie”, a mai transmis preşedintele.

El subliniază că libertatea nu este un “bun dat, ci este un drept câştigat cu multă suferinţă, cu sacrificiul suprem al vieţii” celor care au trecut prin închisorile şi lagărele comunismului.

Niciodată nu vom putea spune că am făcut îndeajuns pentru recuperarea memoriei victimelor dictaturii comuniste, dar efortul merită întotdeauna să fie susţinut prin asumarea corectă a trecutului recent, condamnarea abuzurilor şi crimelor din acea vreme, consolidarea democratică şi întărirea instituţiilor statului. În acelaşi timp, cred că e important să apărăm imaginea dumneavoastră de acte ultragiante de trivializare, aşa cum este tentativa unor politicieni anchetaţi sau condamnaţi pentru acte de corupţie de a se prezenta, fără ruşine, drept deţinuţi politic”, afirmă Klaus Iohannis.

Şeful statului precizează că va face tot ce îi stă în putinţă pentru ca întreaga societate să îi respecte pe cei care au suferit în timpul dictaturii comuniste.

El le-a transmis participanţilor la eveniment că reprezintă “repere pentru o Românie mai bună şi mai dreaptă, pe care vrem să o construim în anii care vin”.

“Este imperios ca adevărul istoric să fie reconstituit, analizat şi reintegrat în parcursul dezvoltării statului român. Generaţiilor de azi şi de mâine trebuie să li se spună, cu argumente şi dovezi, că regimul comunist a însemnat răul absolut, un sistem crud care a banalizat suferinţa şi moartea, a îngrădit drepturile, libertăţile şi a călcat în picioare demnitatea umană. Insist pe ideea că avem nevoie de mai multă educaţie cu privire la istoria comunismului, avem nevoie să păstrăm moştenirea trecutului nealterată şi să o transmitem generaţiilor viitoare pentru a garanta o societate democratică sănătoasă, ferită de idei şi curente extremiste, xenofobe şi populiste”, susţine preşedintele Iohannis.

Continue Reading

POLITICĂ

Ramona Mănescu participă la deschiderea Conferinței Generale AIEA. Ministrul de Externe va avea o întrevedere cu directorul general interimar al organizației, Cornel Feruță

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul Afacerilor Externe, Ramona Mănescu, participă luni, la Viena, la deschiderea Conferinţei Generale a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), informează un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, Ramona Mănescu va avea întrevederi cu directorul general interimar al AIEA, ambasadorul Cornel Feruţă, precum şi cu reprezentanţi de nivel ai statelor participante.

Delegaţia României va reconfirma sprijinul pentru continuarea şi consolidarea rolului AIEA la nivel global şi va evidenţia programul nuclear naţional, care se ridică la cele mai înalte standarde internaţionale în materie de securitate şi siguranţă nucleară.

Conferinţa Generală (CG AIEA) este cel mai înalt for decizional al AIEA, care reuneşte reprezentanţii tuturor statelor membre din Agenţie.

CG se întruneşte anual, începând din 1957, în cursul lunii septembrie, pentru a analiza şi aproba programul şi bugetul organizaţiei.

Totodată, în cadrul CG se iau decizii referitoare la probleme de interes pentru statele membre şi pentru comunitatea internaţională. 

Citiți și
Diplomatul român Cornel Feruţă a intrat în cursa pentru a deveni noul director general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică
Un nou moment de prestigiu internațional pentru România: Diplomatul Cornel Feruță a fost numit director general interimar al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

S-au încheiat înscrierile pe votstrainatate.ro: Doar 80.000 de români din diaspora s-au înregistrat pentru a vota prin corespondență sau la o secție de votare la prezidențiale

Published

on

© AEP

Doar 79.947 de români din străinătate s-au înscris la alegerile prezidențiale din această toamnă, până duminică la orele 23:59:59, când s-a încheiat perioada de înregistrare, arată datele de pe platforma votstrainatate.ro. 41.003 s-au înscris pentru votul prin corespondență, iar 38.944 de români s-au înscris ca alegători la secțiile din străinătate.

La alegerile europarlamentare din mai, la secțiile din străinătate au votat 375.000 de persoane.

Termenul inițial fusese stabilit pentru 11 septembrie, dar Guvernul a prelungit înscrierile până pe 15 septembrie.

Primul tur al alegerilor prezidenţiale are loc pe 10 noiembrie, iar cel de-al doilea pe 24 noiembrie. Românii din străinătate vor vota pentru preşedintele României pe 8, 9 şi 10 noiembrie şi, în eventualitatea unui al doilea tur de scrutin, pe 22, 23 şi 24 noiembrie. 

Persoanele care au votat prin corespondență și ale căror voturi nu au ajuns la timp, vor fi notificate în timp util, astfel încât să poată merge la cea mai apropiată secție de votare pentru a își exercita dreptul, a declarat joi Constantin Buică, președintele Autorității Electorale Permanente.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending