Connect with us

POLITICĂ

Este oficial: Guvernul României își asumă politic adoptarea monedei euro în anul 2024

Published

on

Guvernul îşi asumă obiectivul de adoptare a monedei euro de către România în anul 2024, a declarat prim-ministrul Viorica Dăncilă la începutul ședinței de Guvern de joi, confirmând astfel asumarea la nivel politic a raportului de fundamentare al Planului naţional de adoptare a monedei euro elaborat de Comisia Națională de specialitate anul trecut.

“Vom discuta astăzi şi despre documentele necesare pentru pregătirea trecerii României la moneda unică europeană, elaborate în cadrul comisiei naţionale constituite în acest scop. Adoptarea monedei euro este un proiect complex, de mare anvergură, care trebuie temeinic pregătit prin implicarea specialiştilor, a mediului academic, patronatelor, sindicatelor, partidelor politice, societăţii civile şi, desigur, a tuturor instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu. În cursul anului trecut, comisia – din care au făcut parte reprezentanţi ai acestor structuri – a avut o activitate intensă, cu reuniuni bilunare. În urma acestora au rezultat două documente: planul naţional de adoptare a monedei euro şi raportul de fundamentare al acestui plan. Astăzi, Guvernul îşi va însuşi aceste documente în vederea asumărilor politice. Ulterior, vor fi transmise Comisiei Europene. Implicit, ne asumăm obiectivul de adoptare a monedei euro de către România în anul 2024”, a afirmat Dăncilă în deschiderea şedinţei de guvern, citată de Agerpres.

Foto: Guvernul României

Premierul a subliniat că este esenţială intrarea într-o etapă premergătoare acestui proces, respectiv în mecanismul european al ratelor de schimb, şi, de asemenea, trebuie luate “măsurile necesare pentru creşterea competitivităţii şi asigurarea unei creşteri economice sustenabile”, pentru ca aderarea la moneda euro să aducă beneficii românilor. 

România va îndeplini criteriile pentru aderare la zona euro în 2024-2026, adoptarea monedei unice europene urmând să aibă loc în concordanță cu trei scenarii de atingere a nivelului de convergență necesară, arată raportul de fundamentare al Planului naţional de adoptare a monedei euro elaborat de Comisia Națională de specialitate și prezentat în luna decembrie a anului trecut.

Tema aderării României la zona euro este un subiect intens disputat în sfera politică din țara noastră. În 2017, președintele Klaus Iohannis a solicitat, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, Guvernului și Băncii Naționale să prezinte un plan și un calendar pentru adoptarea monedei unice. Ulterior, pe 28 martie 2018, a fost înființată Comisia Națională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, condusă de Guvern, BNR și Academia Română și având ca sarcină elaborarea Planului Naţional de aderare la zona euro.

Pe de altă parte, raportul de Convergență prezentat în luna mai 2018 de către Comisia Europeană arăta că România îndeplineşte în prezent doar unul dintre cele patru criterii economice necesare adoptării monedei euro: criteriul referitor la finanţele publice. Țara noastră nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, cel al cursului de schimb şi a ratelor dobânzilor pe termen lung, iar legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu tratatul european.

În prezent, din zona euro fac parte 19 state membre ale Uniunii. Dintre cele care are nu au aderat la moneda comună, Bulgaria a depus în luna iulie a anului trecut cererea de aderare pentru a deveni cel de-al 20-lea stat UE care va folosi moneda euro, întreprinzând eferturi în acest sens în timpul președinției sale la Consiliul Uniunii Europene.

Aderarea la zona euro este un proces deschis, care se bazează pe anumite norme. Raportul se bazează pe criteriile de convergență, denumite și „criteriile de la Maastricht”, care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Printre aceste criterii de convergență se numără stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Se evaluează, de asemenea, compatibilitatea legislației naționale cu normele uniunii economice și monetare. 

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

ALEGERI EUROPENE 2019

Alianța 2020 USR-PLUS a lansat campania de strângere de semnături pentru alegerile europarlamentare din mai

Published

on

Alianța 2020, formată din Uniunea Salvați România (USR) și PLUS, a început luni, în Piața Universității din București, o campanie de strângere de semnături pentru alegerile europarlamentare, prin care se urmărește strângerea a 200.00 de semnături necesare pentru a participa la alegerile europarlamentare. Lista candidaților și semnăturile trebuie depuse până pe data de 25 martie, potrivit calendarului aprobat vineri prin Hotărâre de Guvern, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

”Alianța 2020 USR PLUS construiește alternativa care va aduce guvernarea în 2020. Alianța are cea mai bună listă pe care România a avut-o pentru alegerile din Parlamentul European. De data aceasta, România chiar are ocazia să nu mai aleagă răul cel mai mic, pentru a evita un rău mai mare, de data aceasta românii au ocazia să voteze niște profesioniști. Alianța 2020 USR PLUS va trimite la Bruxelles oameni de care suntem mândri și nu oameni care să ne facă de râs. Avem nevoie ca în următoarele cinci săptămâni să ne ajutați pentru a aduna cele 200.000 de semnături necesare. Din această alianță câștigă România și fiecare cetățean în parte, acum avem șansa de a întoarce România spre Europa”, a declarat președintele USR Dan Barna.

La rândul său, liderul PLUS, Dacian Cioloș, a precizat că românii vor vedea că există o alternativă politică în țara noastră și că există o ofertă de oameni competenți, capabili să își asume guvernarea chiar și mâine dacă este nevoie.

”Astăzi începem un drum care se va sfârși cu o majoritate parlamentară în 2020. Tot ce se va întâmpla de astăzi încolo până la finalul anului 2020, este parte a unui proces prin care vom demonstra românilor că există o adevărată alternativă politică în România. Există o ofertă politică de oameni tineri, competenți, capabili să-și asume guvernarea mâine. Vom începe cu recâștigarea demnității la nivel european. O demnitate care, din păcate, este făcută franjuri de guvernarea actuală. Prin ceea ce fac, cei de la guvernare demonstrează că îndepărtează România de UE, în loc să o consolideze. Vom trimite la Bruxelles oameni capabili să aducxă mai multe subvenții pentru agricultori, fonduri europene pe infrastructură, educație, sănătate. Toate domeniile pe care trebuie să le punem la punct”, a transmis președintele PLUS Dacian Cioloș.

Viitoarele alegeri europarlamentare se vor desfășura în perioada 23-26 mai 2019, care vor avea drept rezultat în Parlament European cu 705 membri, față de 751, câți sunt în prezent, diferența fiind rezultatul deciziei Marii Britanii de a părăsi comunitatea europeană. În urma acestora se va decide noua conducere a instituțiilor europene (Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European).

Continue Reading

#RO2019EU

Președintele Klaus Iohannis, reuniuni bilaterale la München cu Manfred Weber, Michel Barnier și Andrej Plenkovic

Published

on

Corespondență de la München

Președintele Klaus Iohannis avut sâmbătă la München, în marja participării sale la Conferința de Securitate, cinci reuniuni bilaterale, cu vicepreședintele SUA Mike Pence, cu liderul grupului PPE în Parlamentul European și candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, cu negociatorul șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, cu premierul Croației, Andrej Plenkovic, și cu președintele Comitetului Evreiesc American, David Harris.

Prima întrevedere bilaterală a avut loc cu Manfred Weber, cu care șeful statului a discutat despre principalele provocări de pe agenda Președinției României a Consiliului UE, precum și pe viitoarele alegeri europarlamentare, din luna mai a acestui an.

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis ”a asigurat că țara noastră va continua să depună eforturi pentru a avansa agenda europeană într-o manieră consensuală și incluzivă, acționând ca mediator imparțial”.

Pe agenda discuțiile s-au mai aflat schimburi de opinii cu privire la obiectivele Summitului informal de la Sibiu din 9 mai, care va fi esențial pentru consolidarea proiectului european, și Cadrul Financiar Multianual, fiind subliniat de către cei doi interlocutori caracterul esențial al politicii de coeziune și al alocării de fonduri corespunzătoare pentru reducerea decalajului de dezvoltare dintre statele membre.

Ulterior, președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu președintele Comitetului Evreiesc American, organizație din partea căreia șeful statului a primit în 2017, la Washington, distincția ”Light Unto Nations”.

Întrevederea cu Michel Barnier, negociatorul șef al UE pentru Brexit, a avut loc în condițiile în care Klaus Iohannis a afirmat, în cadrul sesiunii la care a participat la Conferința de Securitate, că lucrurile au devenit mai complicate decât UE s-ar fi așteptat în privința Brexit-ului și a unei retrageri ordonate a Regatului Unit din marea familie europeană.

Reuniunile bilaterale ale lui Klaus Iohannis au culminat cu întâlnirea avută cu vicepreședintele SUA, Mike Pence, aceasta fiind prima întâlnire bilaterală dintre șeful statului și cel de-al doilea om al administrației Trump. În cadrul ei, vicepreședintele american și-a exprimat aprecierea față de modul în care președintele Klaus Iohannis susține Parteneriatul cu SUA și față de ”leadership-ul puternic” al șefului statului.

© Administrația Prezidențială

Discuțiile bilaterale de la München s-au încheiat cu o întrevedere cu Andrej Plenkovic, premierul Croației, țara care va închide trio-ul de președinții ale Consiliului UE deschis de România și din care mai face parte Finlanda.

Șeful statului a participat, alături de președintele Egiptului și cancelarul Germaniei, la sesiunea de deschidere a celei de-a doua zi a Conferinței de Securitate de la München, în calitate de reprezentant al președinției române a Consiliului Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis a luat parte la cea de-a 55-a ediție a prestigiosului forum care a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și la care sunt prezenți peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchence portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Continue Reading

POLITICĂ

DECLARAȚIA ZILEI la Conferința de la München îi aparține lui Klaus Iohannis: Să ne trimitem militarii în misiuni sub drapelul UE este mai credibil decât într-o coaliție a celor puțini

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență de la München

Președintele Klaus Iohannis, aflat sâmbătă la cea de-a doua sa participare la Conferința de Securitate de la München, a afirmat că Politica de Securitate și Apărare Comună a Uniunii Europene se fundamentează pe credința comună că a trimite militarii țărilor lor membre în misiuni sub drapelul UE este o metodă mai credibilă și eficientă decât într-o coaliție a celor puțini.

Politica de Securitate și Apărare Comună, cu toate dimensiunile sale, se bazează pe credința comună a statelor membre că a ne trimite oamenii în misiuni sub steagul Uniunii Europene este mai eficient și mai credibil decât să acționăm  în cadrul unei coaliții restrânse”, a susținut președintele Klaus Iohannis.

Șeful statului a participat, alături de președintele Egiptului și cancelarul Germaniei, la sesiunea de deschidere a celei de-a doua zi a Conferinței, în calitate de reprezentant al președinției române a Consiliului Uniunii Europene, transmițând că adaptarea Europei la noile realități își găsește răspunsul în coeziune.

Președintele Klaus Iohannis participă sâmbătă la Conferința de Securitate de la München, la cea de-a 55-a ediție a prestigiosului forum care a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și la care iau parte peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchenun raport ce portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Puteți urmări corespondența specială CaleaEuropeană.ro aici.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending