Connect with us

POLITICĂ

Este oficial: Guvernul României își asumă politic adoptarea monedei euro în anul 2024

Published

on

Guvernul îşi asumă obiectivul de adoptare a monedei euro de către România în anul 2024, a declarat prim-ministrul Viorica Dăncilă la începutul ședinței de Guvern de joi, confirmând astfel asumarea la nivel politic a raportului de fundamentare al Planului naţional de adoptare a monedei euro elaborat de Comisia Națională de specialitate anul trecut.

“Vom discuta astăzi şi despre documentele necesare pentru pregătirea trecerii României la moneda unică europeană, elaborate în cadrul comisiei naţionale constituite în acest scop. Adoptarea monedei euro este un proiect complex, de mare anvergură, care trebuie temeinic pregătit prin implicarea specialiştilor, a mediului academic, patronatelor, sindicatelor, partidelor politice, societăţii civile şi, desigur, a tuturor instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu. În cursul anului trecut, comisia – din care au făcut parte reprezentanţi ai acestor structuri – a avut o activitate intensă, cu reuniuni bilunare. În urma acestora au rezultat două documente: planul naţional de adoptare a monedei euro şi raportul de fundamentare al acestui plan. Astăzi, Guvernul îşi va însuşi aceste documente în vederea asumărilor politice. Ulterior, vor fi transmise Comisiei Europene. Implicit, ne asumăm obiectivul de adoptare a monedei euro de către România în anul 2024”, a afirmat Dăncilă în deschiderea şedinţei de guvern, citată de Agerpres.

Foto: Guvernul României

Premierul a subliniat că este esenţială intrarea într-o etapă premergătoare acestui proces, respectiv în mecanismul european al ratelor de schimb, şi, de asemenea, trebuie luate “măsurile necesare pentru creşterea competitivităţii şi asigurarea unei creşteri economice sustenabile”, pentru ca aderarea la moneda euro să aducă beneficii românilor. 

România va îndeplini criteriile pentru aderare la zona euro în 2024-2026, adoptarea monedei unice europene urmând să aibă loc în concordanță cu trei scenarii de atingere a nivelului de convergență necesară, arată raportul de fundamentare al Planului naţional de adoptare a monedei euro elaborat de Comisia Națională de specialitate și prezentat în luna decembrie a anului trecut.

Tema aderării României la zona euro este un subiect intens disputat în sfera politică din țara noastră. În 2017, președintele Klaus Iohannis a solicitat, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, Guvernului și Băncii Naționale să prezinte un plan și un calendar pentru adoptarea monedei unice. Ulterior, pe 28 martie 2018, a fost înființată Comisia Națională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, condusă de Guvern, BNR și Academia Română și având ca sarcină elaborarea Planului Naţional de aderare la zona euro.

Pe de altă parte, raportul de Convergență prezentat în luna mai 2018 de către Comisia Europeană arăta că România îndeplineşte în prezent doar unul dintre cele patru criterii economice necesare adoptării monedei euro: criteriul referitor la finanţele publice. Țara noastră nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, cel al cursului de schimb şi a ratelor dobânzilor pe termen lung, iar legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu tratatul european.

În prezent, din zona euro fac parte 19 state membre ale Uniunii. Dintre cele care are nu au aderat la moneda comună, Bulgaria a depus în luna iulie a anului trecut cererea de aderare pentru a deveni cel de-al 20-lea stat UE care va folosi moneda euro, întreprinzând eferturi în acest sens în timpul președinției sale la Consiliul Uniunii Europene.

Aderarea la zona euro este un proces deschis, care se bazează pe anumite norme. Raportul se bazează pe criteriile de convergență, denumite și „criteriile de la Maastricht”, care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Printre aceste criterii de convergență se numără stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Se evaluează, de asemenea, compatibilitatea legislației naționale cu normele uniunii economice și monetare. 

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

POLITICĂ

Ludovic Orban: Alegerea Ursulei von der Leyen ca președinte al Comisiei Europene este o victorie pentru PNL. Vom putea susține interesele României

Published

on

Preşedintele liberal Ludovic Orban a declarat, marţi, că pentru PNL este o victorie alegerea Ursulei von der Leyen la preşedinţia Comisiei Europene, arătând că astfel pot fi susţinute interesele României.

“Pentru noi este o victorie. (…) Este o alegere care va ajuta PNL să aibă o relaţie de parteneriat cu preşedintele Comisiei Europene, să poată să susţină interesele României, să poată să influenţeze deciziile la nivel european astfel încât România să obţină avantaje. De exemplu, să crească subvenţiile la hectar pentru fermierii din România, să menţinem în bugetul Uniunii Europene alocările pe fondurile de coeziune, lucru care iarăşi e important, pentru că România având un nivel de dezvoltare mai redus beneficiază de foarte multe fonduri de coeziune, să obţinem un acces mai facil de exemplu la finanţările care sunt direct de la nivelul Uniunii Europene, suntem pe ultimul loc în domeniul cercetării şi inovării, unde dacă reuşim să obţinem finanţări, reuşim să dezvoltăm un segment”, a declarat Orban, la TVR 1, potrivit Agerpres.

Ursula von der Leyen a devenit marți prima femeie președintă a Comisiei Europene după ce a fost aleasă de membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Au votat în total 733 de eurodeputați. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

Votul eurodeputaților, al cărui rezultat a fost incert în prealabil, a venit în urma unei dezbateri de peste cinci ore între candidata propusă de Consiliul European în urma negocierilor maraton dintre șefii de stat sau de guvern și noul Parlament European, al cărui mandat a început la 2 iulie 2019.

Spre deosebire de precedenta alegere a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a primit mai puține voturi decât Jean-Claude Juncker în 2014, confirmat președinte al executivului european cu 422 de voturi pentru, 250 împotrivă și 47 de abțineri.

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European după un summit cu negocieri maraton și încheiat cu respingerea candidaților instituiți prin intermediul principiului Spitzenkandidat, lui Manfred Weber fiindu-i reproșată lipsa de experiență executivă la nivel înalt, iar Frans Timmermans întâmpinând opoziția țărilor grupului de la Vișegrad, a Italiei, dar și a liderilor PPE care nu au fost de acord ca popularii europeni să cedeze șefia Comisiei Europene.

Din acest pachet mai fac parte Charles Michel (ALDE) – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell (S&D) – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde (Franța, PPE) – pentru șefia Băncii Centrale Europene. 

Continue Reading

POLITICĂ

Victor Ponta, după alegerea Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene: ”Urmează decizia importantă pentru România – cine va fi comisar european și ce portofoliu va avea”

Published

on

Alegerea Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene este o veste bună pentru Europa, însă ea va fi urmată de o decizie importantă pentru România în ce privește persoana desemnată să fie viitor comisar european și portofoliul pe care îl va primi, a afirmat Victor Ponta, liderul Pro România.

”O veste buna pentru Europa/ acum insa urmeaza decizia importanta pentru Romania : cine va fi Comisar European si ce portofoliu va avea! In 2007 Romania a primit un portofoliu nesemnificativ (era normal fiind ultimii veniti si avand un conflict ridicol intre Presedinte si Guvern). În 2009 Franta a primit Agricultura pentru Ciolos (Basescu fiind de acord cu aceasta “tranzactie” imorala). In 2014 Romania a primit Dezvoltarea Regionala (printr-o negociere cu Juncker, Hollande si Renzi si impotriva sabotajului lui Basescu) si am reusit sa aducem in tara 15 miliarde de euro. In 2019 Viorica Dancila si Klaus Iohannis trebuie sa negocieze cat mai bine pentru Romania! Ne trebuie un Comisar ProRomania”, a scris Ponta, pe Facebook.

Ursula von der Leyen a devenit marți prima femeie președintă a Comisiei Europene după ce a fost aleasă de membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Au votat în total 733 de eurodeputați. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

Votul eurodeputaților, al cărui rezultat a fost incert în prealabil, a venit în urma unei dezbateri de peste cinci ore între candidata propusă de Consiliul European în urma negocierilor maraton dintre șefii de stat sau de guvern și noul Parlament European, al cărui mandat a început la 2 iulie 2019.

Spre deosebire de precedenta alegere a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a primit mai puține voturi decât Jean-Claude Juncker în 2014, confirmat președinte al executivului european cu 422 de voturi pentru, 250 împotrivă și 47 de abțineri.

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European după un summit cu negocieri maraton și încheiat cu respingerea candidaților instituiți prin intermediul principiului Spitzenkandidat, lui Manfred Weber fiindu-i reproșată lipsa de experiență executivă la nivel înalt, iar Frans Timmermans întâmpinând opoziția țărilor grupului de la Vișegrad, a Italiei, dar și a liderilor PPE care nu au fost de acord ca popularii europeni să cedeze șefia Comisiei Europene.

Din acest pachet mai fac parte Charles Michel (ALDE) – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell (S&D) – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde (Franța, PPE) – pentru șefia Băncii Centrale Europene. 

Continue Reading

POLITICĂ

Premierul Viorica Dăncilă, interviu pentru The Guardian: ”Am înţeles mesajul de pe 26 mai. Nu am mai vorbit despre justiţie și nu am lăsat pe nimeni să se mai implice în acest subiect”

Published

on

© Viorica Dăncilă/ Facebook

Premierul Viorica Dăncilă a vorbit marți, într-un interviu pentru cotidianul britanic The Guardian acordat înaintea prezentării rezultatelor președinției României la Consiliul UE în Parlamentul European, despre alegerile europarlamentare şi despre motivele pentru care Guvernul nu susţine candidatura lui Kovesi la şefia Parchetului European.

În urma protestelor masive, ”Viorica Dăncilă trebuie să facă dovada faptului că nu este doar o mandatară a fostului lider PSD, care a fost condamnat pentru corupţie”, precizează The Guardian, informează Adevărul.

Cotidianul britanic descrie „tripla doză de realitate” primită de PSD în doar 48 de ore, după înfrângerea suferită la alegerile europarlamentare, validarea referendumului şi condamnarea lui Liviu Dragnea la 3 ani şi jumătate pentru corupţie.

În context, Dăncilă a spus că PSD a înţeles mesajul transmis la alegerile europarlamentare şi că partidul se va concentra mai mult pe cetăţeni şi mai puţin pe sistemul judiciar.

Am înţeles mesajul de pe 26 mai. Nu am mai vorbit despre justiţie, nu am lăsat pe nimeni să se mai implice în acest subiect… Mi-aş dori să revenim la politici care se concentrează pe cetăţean şi mai puţin pe sistemul judiciar”, a declarat Viorica Dăncilă pentru The Guardian, notează și Digi24.

Potrivit sursei menționate, premierul României s-a ferit să spună dacă guvernul va continua să se opună numirii Laurei Codruţa Kovesi ca procuror-şef european. A precizat însă că, personal, consideră că Laura Codruța Kovesi „trebuie să îşi rezolve problemele cu sistemul judiciar” înainte de a-și asuma această misiune.

Viorica Dăncilă a vorbit pentru The Guardian și despre creşterea economică a României, infrastructură și sistemul de sănătate.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending