Connect with us

#RO2019EU

Este oficial: Miza bugetului european de peste 1.000 de miliarde de euro se mută pe agenda României. Liderii UE solicită președinției române a Consiliului să conducă negocierile spre următoarea etapă

Published

on

Șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, reuniți joi și vineri la Bruxelles în cadrul ultimului Consiliu European al anului, au solicitat viitoarei președinții a Consiliului Uniunii Europene, cea pe care România o va asuma de la 1 ianuarie 2019, să continue lucrările cu privire la viitorul cadru financiar multianual 2021-2027, propunere pe care Comisia Europeană a lansat-o în luna mai.

În concluziile Consiliului European adoptate joi, Angela Merkel, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au salutat ”lucrările pregătitoare intense desfășurate pe parcursul acestui semestru cu privire la viitorul cadru financiar multianual și ia act de raportul intermediar al Președinției”.

FOTO: Donald Tusk/ Facebook

În continuare, Consiliul European ”invită viitoarea Președinție să continue lucrările respective și să elaboreze o orientare pentru următoarea etapă a negocierilor, pentru a se ajunge la un acord în cadrul Consiliului European în toamna anului 2019”.

România va asigura începând cu 1 ianuarie 2019, pentru șase luni, președinția Consiliului Uniunii Europene, unul dintre obiectivele asumate fiind proiectarea următorului Cadru Financiar Multianual post-2020, cuprins în cadrul primului pilon al programului președinției României la Consiliul UE, cel privind Europa convergenței, cu accent pe creștere, coeziune, competitivitate, conectivitate.

Solicitarea Consiliului European, instituția formată din șefii de stat sau de guvern care dau orientarea și direcția politică și strategică a Uniunii Europene, atribuie astfel președinției române rolul de a avansa negocierile pentru viitorul CFM, iar președinției succesoare – cea finlandeză – continuarea acestui cadru pentru atingerea unui acord la Consiliul European din octombrie 2019.

Dacă acest context este îndeplinit, un acord privind viitorul Cadru Financiar Multianual ar urma să fie finalizat după alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai 2019, contrar dorinței actualei Comisii Europene și actualei legislaturi, cu o nouă configurație a Parlamentului, însă în timpul mandatului actualului executiv european, Comisia Juncker urmând a-și încheia mandatul la 31 octombrie 2019.

Comisia Europeană a propus la 2 mai 2018 un buget pentru perioada 2021-2027, un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27.

Bugetul propus de executivul european în plenul Parlamentului European (disponibil aici) și care se ridică la 1.279 de miliarde de euro, luând în calcul inflația, este orientat către șapte rubrici prioritare: 1) piața unică, inovație și piața digitală (187,4 miliarde) ; 2) coeziune și valori (442,4 miliarde); 3) resurse naturale și mediu (378,9 miliarde); 4) migrație și gestiunea frontierelor (34,9 miliarde); 5) securitate și apărare (27,5 miliarde); 6) vecinătatea și politica globală (123 miliarde); 7) administrația publică europeană (85,3 miliarde).

Ulterior, între propunerile defalcate pe fiecare rubrică în parte se regăsește și bugetul pentru o politică de coeziune modernizată, care se ridică la 373 de miliarde, sumă totală din care România va beneficia de al patrulea cel mai mare buget alocat (30,7 miliarde de euro), fiind devansată doar de Polonia (72,7 miliarde), Italia (43,4 miliarde) și Spania (38,3 de miliarde).

O noutate bugetară este că apărarea europeană capătă o valoare distinctă, devenind alături de domeniul securității și al reacțiilor la crize o linie bugetară ce urmează a fi finanțată cu 27,5 miliarde de euro în anii 2021-2027.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Premierul Viorica Dăncilă: Președinția română a Consiliului Uniunii Europene a închis de la preluarea mandatului 43 de dosare legislative

Published

on

Președinția română a Consiliului Uniunii Europene a închis de la preluarea mandatului 43 de dosare legislative, între acestea aflându-se și acordul politic provizoriu obținut în această săptămână pe directivei privind gazele naturale, care va conduce la consolidarea securităţii energetice a UE, a declarat premierul Viorica Dăncilă, vineri, în deschiderea şedinţei de guvern, informează Agerpres.

”Am avut în această săptămână o serie de reuniuni cu rezultate foarte bune în exercitarea Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene. În ultimele zile zile am obţinut consens pe 12 teme importante pentru proiectul european. În total, de la preluarea mandatului, am închis 43 de dosare legislative, 5 dintre ele au fost deja confirmate de ambasadorii statelor membre, iar pentru 37 am obţinut acorduri politice provizorii cu Parlamentul European”, a precizat Viorica Dăncilă.

Premierul a precizat că acordul politic provizoriu obținut în această săptămână pe revizuirea directivei privind gazele naturale va conduce la consolidarea securității energetice a Uniunii Europene.

”Este un succes recunoscut în plan internaţional, un dosar complex, aflat în discuţie de mai bine de un an de zile, pe care am obţinut un acord în doar câteva săptămâni de la preluarea Preşedinţiei. De asemenea, un progres substanţial a fost şi în privinţa directivei privind drepturile de autor, un dosar aflat pe masa discuţiilor de trei ani. Miercuri seară, am ajuns la un acord provizoriu cu Parlamentul European pe actualizarea legislaţiei privind dreptul de autor ca parte a procesului de creare a unei veritabile pieţe unice digitale în UE. Sunt şi alte domenii importante în care Preşedinţia română a Consiliului UE a obţinut rezultate notabile, şi mă refer la siguranţa şi transparenţa lanţului alimentar, promovarea vehiculelor nepoluante, combaterea terorismului şi a infracţiunilor grave, transport mai eficient şi mai sigur, pescuit şi instituirea unei autorităţi europene a muncii”, a mai declarat Dăncilă.

”Săptămâna următoare vom conduce lucrările Consiliului Afaceri Externe, Consiliului Competitivitate şi Consiliului Afaceri Generale la Bruxelles şi vom găzdui la Bucureşti reuniunea informală a miniştrilor responsabili pentru comerţ. Am încredere că în cadrul tuturor reuniunilor viitoare vom continua să obţinem rezultate bune pentru toate statele membre”, a anunţat Dăncilă.

Continue Reading

#RO2019EU

Agenția Spațială Română și misiunea permanentă a României pe lângă organizațiile internaționale de la Viena au organizat cu ocazia RO2019EU evenimentul ,,Space as Enabler”

Published

on

Pe 13 februarie 2019, Agenția Spațială Română (ROSA) și Misiunea Permanentă a României pe lângă Organizațiile Internaționale cu sediul la Viena au organizat evenimentul „Space as Enabler”, în cadrul celei de-a 56-a sesiuni a Subcomitetului Științific și Tehnic al UN COPUOS. Evenimentul a fost organizat cu ocazia Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

FOTO: RO2019EU/ Facebook

Evenimentul a început cu discursurile de deschidere ale ambasadorului Cristian Istrate, șeful Misiunii Permanente a României pe lângă Organizațiile Internaționale cu sediul la Viena, dlui Marius-Ioan Piso, șeful delegației României la UN-COPUOS, ambasadorului Didier Lenoir, șeful delegației Uniunii Europene la Organizațiile Internaționale de la Viena, șeful delegației Agenției Spațiale Europene (ESA), dna Simonetta di Pippo, director al Biroului Națiunilor Unite pentru Afaceri Spațiale, și dlui Dumitru Dorin Prunariu, co-vicepreședinte al Grupului de Lucru Agenda Spațiului 2030.

Dl. Marius-Ioan Piso, Președinte și Director General al Agenției Spațiale Române (ROSA), a prezentat Strategia Spațială a României și Prioritățile privind Spațiul, în contextul Președinției române a Consiliului Uniunii Europene.

Foto: ROSA

Evenimentul a inclus alte trei prezentări:

  • Echipamente de integrare a sateliților mici, dl Mugurel Bălan, Centrul de Competențe ROmanian nanoSatellite Technology;
  • Date de Observare a Pământului pentru monitorizarea defrișării, dl Cristian Flueraru, Terrasigna;
  • Educație spațială – încurajarea și implicarea elevilor în domeniile STEM, dra Cristina Stancu, Biroul European de Resurse pentru Educație Spațială (ESERO) România.

Continue Reading

#RO2019EU

#RO2019EU. Uniunea Europeană va dispune de un cadru mai solid de reglementare și supraveghere a băncilor

Published

on

Ambasadorii la UE au aprobat, vineri, un acord la care au ajuns Preşedinţia română şi Parlamentul cu privire la o serie de norme revizuite care urmăresc reducerea riscurilor în sectorul bancar din UE, informează un comunicat de presă al Consiliului UE, anunță un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

”Măsurile de reducere a riscurilor convenite astăzi vor asigura că sectorul bancar dispune de capital suficient pentru a acorda împrumuturi persoanelor fizice şi juridice în condiţii de siguranţă. Totodată, contribuabilii sunt protejaţi împotriva eventualelor dificultăţi cu care s-ar putea confrunta băncile”, a declarat ministrul Finanţelor din România, Eugen Teodorovici.

Pachetul convenit de către Consiliu şi Parlament cuprinde două regulamente şi două directive, referitoare la: cerinţele de capital impuse băncilor (modificări aduse Regulamentului nr. 575/2013 şi Directivei 2013/36/UE) şi redresarea şi rezoluţia băncilor aflate în dificultate (modificări aduse Directivei 2014/59/UE şi Regulamentului nr. 806/2014).

Pachetul de reducere a riscurilor vizează punerea în aplicare a reformelor convenite la nivel internaţional în urma crizei financiare din 2007-2008 în vederea consolidării sectorului bancar şi a soluţionării provocărilor care au rămas de abordat în privinţa stabilităţii financiare. Prezentate în noiembrie 2016, acestea includ elemente convenite de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară şi de Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF).

Una dintre principalele măsuri convenite pentru reducerea riscurilor în sistemul bancar este consolidarea cadrului pentru rezoluția instituțiilor bancare. Acesta le impune instituțiilor de importanță sistemică globală (”G-SII”) să aibă o mai mare capacitate de absorbție a pierderilor și de recapitalizare prin stabilirea de cerințe în ceea ce privește valoarea și calitatea fondurilor proprii și a pasivelor eligibile (MREL) pentru a asigura un proces eficace și ordonat de ”recapitalizare internă”. Acesta oferă, de asemenea, garanții provizorii și posibile măsuri suplimentare pentru autoritățile de rezoluție.

Pachetul consolidează şi cerinţele de capital impuse băncilor în vederea reducerii stimulentelor pentru asumarea excesivă de riscuri, incluzând un indicator obligatoriu al efectului de levier, un indicator obligatoriu de finanţare stabila netă şi stabilirea de norme sensibile la risc pentru tranzacţiile cu titluri de valoare şi instrumente derivate.

În plus, pachetul bancar conţine măsuri pentru a îmbunătăţi capacitatea de creditare a băncilor şi pentru a facilita un rol mai important al băncilor pe pieţele de capital, cum ar fi: reducerea sarcinilor administrative pentru băncile mai mici şi mai puţin complexe, legate în special de cerinţele de raportare şi de informare; consolidarea capacităţii băncilor de a acorda împrumuturi IMM-urilor şi de a finanţa proiecte de infrastructură.

Pachetul bancar conţine, de asemenea, un cadru pentru cooperare şi schimb de informaţii între diferitele autorităţi implicate în supravegherea şi rezoluţia grupurilor bancare transfrontaliere. Măsurile convenite menţin echilibrul obţinut prin poziţia Consiliului între competenţele autorităţilor de supraveghere din ţara de origine şi din ţara gazda pentru a facilita fluxurile transfrontaliere de capital şi lichiditate, asigurând, în acelaşi timp, un nivel adecvat de protecţie a deponenţilor şi creditorilor şi stabilitatea financiară în toate statele membre. De asemenea, acordul introduce modificări pentru a îmbunătăţi cooperarea între autorităţile competente cu privire la aspecte legate de supravegherea activităţilor de combatere a spălării banilor.

Textul va fi supus revizuirii experților juriști-lingviști. Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene vor fi invitate ulterior să adopte în prima lectură regulamentul propus.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending