Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Este oficial: Parlamentul European merge la negocierile cu Consiliul UE cu Laura Codruța Kövesi în poziția de candidat susținut pentru șefia Parchetului European

Published

on

Grupul Partidului Popular European în Parlamentul European, cel mai mare grup politic din co-legislativul european, și-a reafirmat joi sprijinul pentru ca Laura Codruţa Kövesi să devină primul procuror-șef al Parchetului European, în condițiile în care Conferința președinților a decis componența echipei de negociere a PE cu Consiliul UE în această privință și a confirmat susținerea Parlamentului European pentru ca fosta șefă a DNA să conducă EPPO.

Liderii PE o confirmă pe Laura Kövesi, care a fost puternic susținută de Grupul PPE, ca fiind opțiunea Parlamentului pentru postul de procuror-șef european. Negocierile cu Consiliul vor începe acum”, a scris Grupul PPE pe contul său de Twitter.

 

Astfel, Conferința președinților a confirmat rezultatul votului din Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) și recomandarea Comisiei pentru control bugetar (CONT), prin care eurodeputații o susțin pe Laura Codruța Kövesi pentru a deveni primul procuror-șef european.

Reamintim, Conferința Președinților a Parlamentului European a acceptat în ședința de joi propunerea eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, reprezentantul grupului PPE la reuniune, pentru ca echipa de negocieri a PE cu Consiliul UE pentru poziția de procuror șef al Parchetului European să fie formată din trei membri, asemenea echipei Consiliului UE, alcătuită din reprezentanții Finlandei, Croației și Portugaliei.

”Sunt bucuros să anunț că propunerea mea a fost acceptată de Conferința președinților. Echipa de negocieri cu Consiliul pentru poziția de procuror șef al Parchetului European va fi formată din trei persoane: Claude MORAES (S&D, Marea Britanie), președintele comisiei LIBE, Ingeborg GRÄSSLE (PPE, Germania), președinta comisiei CONT, și Judith SARGENTINI (Verzi, Olanda), vicepreședinte al comisiei LIBE”, a scris Marinescu pe pagina sa de Facebook.

În aceste tratative, echipa de negociere a Consiliului Uniunii Europene este alcătuită din reprezentanții Finlandei, Croației – președințiile care vor succeda pe cea a României – și Portugaliei – în locul Germaniei -, în condițiile în care doi dintre cei trei candidați la șefia EPPO sunt procurori din România și Germania.

Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma unor tratative, în condițiile în care Comisia LIBE și Comisia CONT au votat în favoarea candidatului român Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Rovana Plumb

Rovana Plumb, vicepreședintele grupului S&D din Parlamentul European, salută noul guvern social-democrat din Danemarca: Forțele de centru stânga, inclusiv guvernul din România, ”pot oferi soluții pentru o Europă socială, echitabilă și justă”

Published

on

Vicepreședintele grupului S&D din Parlamentul European, Rovana Plumb, a salutat miercuri formarea unei coaliții guvernamentale de centru de stânga în Danemarca, un ”moment politic” care întărește poziția social-democrației europene și care arată că forțele de centru stânga, inclusiv guvernul din România, ”pot oferi soluții pentru o Europă socială, echitabilă și justă”.

”Salut formarea unei coaliții de centru stânga în Danemarca condusă de cel mai tânăr prim-ministru din istoria țării, doamna Mette Frederiksen, după victoria social-democraților la alegerile din 5 iunie 2019. Este un moment politic care întărește poziția social-democrației europene. Acestuia i se alătură și alte momente precum reconfirmarea guvernului social-democrat din Suediei la începutul acestui an sau, recent, instalarea unui executiv de centru stânga în Finlanda, stat membru căruia România îi predă ștafeta după o președinție de succes a Consiliului UE gestionată tot de un guvern social-democrat. În acest moment, pe harta politică europeană și în nordul și în sudul Uniunii, prin guvernele social-democrate din Spania și Portugalia, precum și la noi în România, forțele de centru stânga arată că putem oferi soluții pentru o Europă socială, echitabilă și justă”, a declarat Plumb pentru CaleaEuropeană.ro.

Danemarca a devenit miercuri a treia țară nordică, după Suedia și Finlanda, care va fi condusă de social-democrații, după ce la Stockholm social-democrații premierului Stefan Lofven au rămas la putere, iar la Helsinki puterea a fost preluată de la liberali de către socialiștii conduși de noul premier Antti Rinne.

Rovana Plumb a fost aleasă săptămâna trecută vicepreședinte al grupului S&D din Parlamentul European, al doilea ca mărime din hemiciclul democrației europene. 

Rovana Plumb a fost pe primul loc pe lista candidaţilor PSD la alegerile europarlamentare. Ea a mai fost membru al Parlamentului European în perioada 2007-2012.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, o nouă critică la adresa lui Manfred Weber și a popularilor europeni: Democrația parlamentară nu înseamnă ”fie eu, fie nimic”

Published

on

© Renew Europe/ Twitter

Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, cel care și-a asumat săptămâna trecută anunțul că socialiștii și liberalii europeni nu îl vor susține pe Manfred Weber la șefia Comisiei Europene, a criticat miercuri modul de funcționare al sistemului candidatului cap de listă (Spitzenkandidat),

În urma unor discuții avute la nivelul celui de-al treilea grup politic ca mărime din Parlamentul European, Cioloș a spus, într-o serie de postări pe Twitter că ”un sistem Spitzenkandidat democratic trebuie să fie validat de toți cetățenii Uniunii Europene, nu la o reuniune de partid în logica unor înțelegeri politice naționale”, în ceea ce poate fi considerat un nou atac politic la adresa candidaturii lui Manfred Weber pe care președintele francez și liderii liberali îl resping, invocându-i lipsa de experiență executivă la nivel înalt.

Cioloș a reluat, în context, narativului grupului ALDE, acum Renew Europe, cu privire la adoptarea listelor transnaționale în alegerile pentru Parlamentul European, un proiect intens susținut de liberalii europeni, dar care a fost eliminat din textul legislativ în care deputații europeni au votat, în februarie 2018, componența legislativului european în mandatul 2019-2024 prin redistribuirea mandatelor deținute de Marea Britanie.

 

Listele transnaționale sunt necesare. Să punem cetățenii în inima democrației europene. Listele transnaționale cresc șansele cetățenilor, consolidează transparența și legitimitatea democratică și creează partide europene reale”, a mai scris Dacian Cioloș, în contextul în care liderul grupului PPE în Parlamentul European și candidat la șefia Comisiei, Manfred Weber, a transmis într-un editorial pentru Die Welt că respingerea procedurii Spitzenkandidat ar produce consecințe devastatoare pentru democrația europeană.

 

Democrația parlamentară nu înseamnă ”fie eu, fie nimic”. Înseamnă să lucrăm împreună, să construimă majorități solide, să cădem de acord asupra priorităților politice pentru a schimba Europa și pentru a răspunde nevoilor cetățenilor. Și înseamnă să alegem pe cel care întruchipează cel mai bine aceste priorități și nevoi”, a mai spus liderul Renew Europe.

După două summit-uri europene fără succes (28 mai și 20-21 iunie) în privința nominalizării viitorilor lideri ai instituțiilor – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul Europeană, Banca Centrală Europeană și Înaltul Reprezentant – , liderii țărilor membre se reunesc duminică 30 iunie, un summit dedicat exclusiv acestui proces al numirilor în funcțiile de top ale administrației UE.

Impasul de la summitul din 20-21 iunie  a fost previzibil după ce grupurile S&D și Renew Europe din Parlamentul European, care împreună totalizează 261 din membrii hemiciclului (376 fiind necesari pentru o majoritate), au precizat că nu îl vor sprijini pe liderul PPE Manfred Weber la președinția Comisiei Europene, un anunț în acest sens fiind făcut chiar de Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European.

Ulterior, după summit, președintele Consiliului European Donald Tusk a spus că nu a fost întrunită nicio majoritate în jurul unui Spitzenkandidat – Manfred Weber (PPE), Frans Timmermans (S&D) sau Margrethe Vestager (ALDE) -, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron, un oponent fervent al procedurii, a anunțat eliminarea candidaților propuși și relansarea procesului de numiri în fruntea instituțiilor UE. 

La summitul din 30 iunie, care s-ar putea extinde și pentru dimineața zilei de 1 iulie, este așteptată o decizie care să deblocheze situația în condițiile în care noul Parlament European se reunește la 2 iulie, urmând a-și alegere conducerea.

 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Manfred Weber îi avertizează pe Emmanuel Macron și pe aliații săi: Nu distrugeți democrația europeană revenind la decizii în spatele ușilor închise. Unii radicali ar profita de acest lucru

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Candidatul PPE la funcția de președinte al Comisiei Europene, germanul Manfred Weber, i-a avertizat miercuri pe liderii europeni să nu distrugă democrația. Într-un editorial publicat în Die Welt și citat de Politico Europe, liderul popularilor europeni a clarificat faptul că nu este dispus să abandoneze candidatura sa la șefia executivului european și a transmis o replică puternică oponenților săi, îndeosebi președintelui francez Emmanuel Macron.

La câteva zile după ce liderii europeni au eșuat să ajungă la un compromis în privința numirii viitorilor lideri ai instituțiilor UE, iar Emmanuel Macron a declarat că procesul Spitzenkandidat este mort, Weber a utilizat acest prilej pentru a apăra candidatura sa și sistemul candidaților cap de listă. 

“Pentru Consiliul European, principiul Spitzenkandidat este presupus îngropat”, a scris Weber, cu cinci zile înainte ca liderii europeni să se reunească într-un nou summit, aflați sub presiunea identificării unei soluții pentru cele patru președinții – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European, Banca Centrală Europeană – și funcția de Înalt Reprezentant al UE.

Tot miercuri, Weber urmează să aibă o cină de lucru, la Berlin, cu cancelarul Angela Merkel, cu șefa CDU Annegret Kramp Karrenbauer și cu președintele PPE Joseph Daul pentru a defini o poziție comună, în contextul în care o potențială izolare a PPE pe arena decizională europeană – Consiliu și Parlament – face dificilă adoptarea unor decizii în direcția acestor numiri.

“Până acum, cei care au predominat sunt cei care sunt distructivi și doresc să împiedice ceva. Abordările constructive, propunerile care au, de asemenea, șansa de a fi acceptate în Parlamentul European, sunt departe. O parte a Consiliului European dorește pur și simplu să șteargă ideea principiului Spitzenkandidat de pe agendă. Acest lucru ar însemna că rezultatele alegerilor ar fi irelevante“, a mai continua acesta, în condițiile în care presiunile asupra șefilor de stat sau de guvern pentru adoptarea unei decizii sunt majore, întrucât pe 2 iulie noul Parlament European se va constitui și trebuie să își aleagă conducerea.

Weber, pentru care PPE și-a reafirmat în trei rânduri sprijinul de neclintit, iar CDU a procedat la fel, a arătat că prin această abordare Uniunea Europeană face un pas înapoi, riscând să revină la ”procesul de luare a deciziilor în spatele ușilor închise”.

“Transparența și democrația ar fi lăsate la o parte”, a spus el, adăugând că consecințele pentru democrația europeană ar fi” devastatoare “.

“Unii radicali ar profita în mod inevitabil de acest lucru. Apoi, învinșii alegerilor europene vor deveni, brusc, câștigătorii”,

În timp ce a recunoscut că sistemul candidaților cap de listă nu este “perfect”, Weber a susținut că este cel mai bun mod de a democratiza UE în continuare.

“Dacă democratizarea Europei nu reușește, atunci UE poate fi, de asemenea, serios amenințată”, a mai arătat candidatul PPE, care a avut luni o întrevedere și cu Donald Tusk, președintele Consiliului European.

Liderii europeni au eșuat în a ajunge la un acord după ce în urma summitului informal din 28 mai au avut la dispoziție trei săptămâni pentru a-și armoniza pozițiile și a identifica un compromis viabil în direcția acestor numiri în care sunt în joc posturile celor patru președinți – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European, Banca Centrală Europeană – și funcția de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate.

După prima zi a summitului Consiliului European de săptămâna trecută, în care tratativele pentru adoptarea Agendei Strategice și pentru desemnarea liderilor instituțiilor UE au durat peste zece ore, liderii au decis să se întâlnească pe 30 iunie într-un nou summit la Bruxelles, dedicat exclusiv acestui proces al numirilor în funcțiile de top ale administrației UE, iar pentru perioada intermediară i-au extins mandatul lui Donald Tusk să continue discuțiile cu Parlamentul European, cu liderii grupurilor politice și liderii naționali.

Impasul în tratative a fost previzibil după ce grupurile S&D și Renew Europe din Parlamentul European, care împreună totalizează 261 din membrii hemiciclului (376 fiind necesari pentru o majoritate), nu îl vor sprijini pe liderul PPE Manfred Weber la președinția Comisiei Europene, un anunț în acest sens fiind făcut chiar de Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European.

Social-democrații europeni și-au reafirmat sprijinul pentru ca prim-vicepreședintele Comisiei Frans Timmermans să devină viitorul președinte al executivului european, în timp ce Renew Europe a readus în discuție numele comisarului Margrethe Vestager. În replică, liderii PPE și-au reconfirmat, pentru a treia oară, susținerea de neclintit pentru candidatura lui Manfred Weber la șefia Comisiei Europene, candidat căruia președintele Franței, liderii social-democrați și cei liberali îi impută lipsa de experiență guvernamentală la nivel înalt.

Cu toate acestea, în conferința de presă de la finalul primei zi a summitului, președintele Consiliului European Donald Tusk a afirmat că niciun candidat nu a întrunit o majoritate în discuțiile dintre lideri.

În context, președintele francez Emmanuel Macron, cel care se opune unei numiri a lui Manfred Weber în funcția de președinte al Comisiei Europene, dar și procedurii care i-ar facilita o astfel de numire politicianului german, a anunțat eliminarea candidaților propuși și relansarea procesului de numiri în fruntea instituțiilor UE

Într-o declarație separată, cancelarul german Angela Merkel a spus că liderii l-au însărcinat pe Donald Tusk să se consulte cu Parlamentul European cu liderii de grupuri pentru a găsi o soluție acceptabilă de ambele părți.

În acest context politic tulbure, șefii de stat sau de guvern i-au extins lui Donald Tusk, președintele Consiliului European, mandatul de a purta discuții politico-instituționale cu Parlamentul European și cu liderii grupurilor politice pentru a găsi un numitor comun: un ”pachet de nume” pentru a conduce instituțiile UE, respectând o ”ambiție autentică” a criteriilor paritare de gen, de geografie, de populație și de afiliere politică.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending