Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Este oficial: Parlamentul European merge la negocierile cu Consiliul UE cu Laura Codruța Kövesi în poziția de candidat susținut pentru șefia Parchetului European

Published

on

Grupul Partidului Popular European în Parlamentul European, cel mai mare grup politic din co-legislativul european, și-a reafirmat joi sprijinul pentru ca Laura Codruţa Kövesi să devină primul procuror-șef al Parchetului European, în condițiile în care Conferința președinților a decis componența echipei de negociere a PE cu Consiliul UE în această privință și a confirmat susținerea Parlamentului European pentru ca fosta șefă a DNA să conducă EPPO.

Liderii PE o confirmă pe Laura Kövesi, care a fost puternic susținută de Grupul PPE, ca fiind opțiunea Parlamentului pentru postul de procuror-șef european. Negocierile cu Consiliul vor începe acum”, a scris Grupul PPE pe contul său de Twitter.

 

Astfel, Conferința președinților a confirmat rezultatul votului din Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) și recomandarea Comisiei pentru control bugetar (CONT), prin care eurodeputații o susțin pe Laura Codruța Kövesi pentru a deveni primul procuror-șef european.

Reamintim, Conferința Președinților a Parlamentului European a acceptat în ședința de joi propunerea eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, reprezentantul grupului PPE la reuniune, pentru ca echipa de negocieri a PE cu Consiliul UE pentru poziția de procuror șef al Parchetului European să fie formată din trei membri, asemenea echipei Consiliului UE, alcătuită din reprezentanții Finlandei, Croației și Portugaliei.

”Sunt bucuros să anunț că propunerea mea a fost acceptată de Conferința președinților. Echipa de negocieri cu Consiliul pentru poziția de procuror șef al Parchetului European va fi formată din trei persoane: Claude MORAES (S&D, Marea Britanie), președintele comisiei LIBE, Ingeborg GRÄSSLE (PPE, Germania), președinta comisiei CONT, și Judith SARGENTINI (Verzi, Olanda), vicepreședinte al comisiei LIBE”, a scris Marinescu pe pagina sa de Facebook.

În aceste tratative, echipa de negociere a Consiliului Uniunii Europene este alcătuită din reprezentanții Finlandei, Croației – președințiile care vor succeda pe cea a României – și Portugaliei – în locul Germaniei -, în condițiile în care doi dintre cei trei candidați la șefia EPPO sunt procurori din România și Germania.

Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma unor tratative, în condițiile în care Comisia LIBE și Comisia CONT au votat în favoarea candidatului român Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Adina Vălean

Eurodeputatul PNL/PPE Adina Vălean: Articolul 13 al Directivei privind dreptul de autor limitează inovația și antreprenoriatul

Published

on

Europarlamentarul PNL/PPE Adina Vălean, președintă a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară a Parlamentului European, a votat, azi, împotriva Directivei privind drepturile de autor pe piața unică digitală, pentru că aceasta limitează dreptul la liberă exprimare și inovația, potrivit comunicatului transmis către CaleaEuropeana.ro.

Adoptată marți, 26 martie, de Parlamentul European, cu 348 de voturi pentru și 274 împotrivă, Directiva obligă platformele de conținut să verifice licențierea conținutului de orice natură (text, video, imagini sau audio) încărcat online, ceea ce va duce, după opinia a numeroși experți, la așa-numita filtrare obligatorie. Platformele vor avea tendința de a exclude imaginile sau textul dacă autorul încărcării nu furnizează dovada explicită că se află în posesia drepturilor de autor, lucru care descurajează drastic creativitatea utilizatorului de internet.

“Încă de la începutul negocierilor pentru această directivă controversată am fost împotriva articolului 13, acum redenumit 17, care duce la filtrarea obligatorie a conținutului”, explică Adina Vălean. “Acest articol limitează radical modul de funcționare a Internetului, gândit de fondatorii lui ca o rețea colaborativă care permite schimbul liber de idei și informații, fiindcă obligă orice platformă comercială să monitorizeze și să filtreze tot conținutul înainte de a-l publica online.”

Conform textului de lege, platformele de conținut sunt responsabile de respectarea drepturilor de autor în cazul tuturor materialelor încărcate de utilizatori. Excepție fac numai cele care îndeplinesc simultan următoarele trei condiții: o cifră de afaceri mai mică de 10 milioane de euro, o perioadă de funcționare mai scurtă de trei ani și un total de mai puțin de cinci milioane de utilizatori.

“Excepția foarte prescriptivă descurajează apariția de noi initiative, proiecte si companii”, adaugă Adina Vălean. “Cu alte cuvinte, limitează antreprenoriatul și inovația în Uniunea Europeană, două dintre prioritățile mele în acest mandat. Această Directivă va duce la mai puține investiții și la un dezavantaj competitiv, pe piața globală, pentru antreprenorii europeni”, precizează Adina Vălean.

Europarlamentarul PNL Adina Vălean este în prezent președintă a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară a Parlamentului European, din partea grupului Partidului Popular European. Este membru al Parlamentului European de la intrarea României în UE, în 2007, și a ocupat funcția de vicepreședinte al Parlamentului European. A fost inclusă de “Politico” pe Lista celor 40 de membri ai Parlamentului European care contează. Adina Vălean, co-lider al delegației române din grupul PPE, a fost aleasă ”Europarlamentarul Anului 2015” la categoria Energie.

Mai multe detalii despre activitatea eurodeputatului PNL Adina Vălean puteți regăsi aici.

 

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a votat: Începând cu anul 2021, țările UE vor trebui să aleagă și să mențină permanent ora de vară sau pe cea de iarnă

Published

on

© Screen Caption/ Zazzle watches.com

Parlamentul European a votat marți în favoarea renunțării la schimbarea orei de vară începând cu anul din 2021, susținând astfel încetarea practicii de ajustare a ceasurilor și trecerea de la ora de iarnă la ora de vară și viceversa.

Potrivit unui comunicat al co-legislativului european remis CaleaEuropeană.ro, eurodeputații au adoptat propunerea Comisiei Europene de renunțare la schimbarea sezonieră a orei cu 410 voturi pentru, 192 împotrivă și 51 de abțineri, însă au votat pentru amânarea intrării în vigoare pentru 2021 în loc de 2019.

Conform sursei citate, țările europene care decid să mențină permanent ora de vară vor efectua ultima schimbare în acest sens în ultima duminică din martie a anului 2021.

Cele care preferă să rămână la ora standard (ora de iarnă) își vor putea schimba ora pentru ultima dată în ultima duminică din octombrie 2021.

Această propunere trebuie să fie adoptată și de Consiliul UE pentru a deveni efectivă.

Comisia Europeană le-a solicitat ţărilor membre ale UE să-şi comunice alegerea până cel târziu la sfârşitul lui aprilie 2019.

Comisia Europeană și-a sprijinit inclusiv pe rezultatul unei consultări publice online realizate vara aceasta, la care au răspuns 4,6 milioane de persoane, dintre care 84% s-au pronunţat în favoarea abolirii schimbării de oră.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a aprobat controversata reformă a directivei drepturilor de autor, un dosar sensibil negociat și încheiat cu președinția României la Consiliul UE

Published

on

©️ European Parliament

Parlamentul European a votat marți, în sesiune plenară, o reformă controversată a regulilor privind drepturile de autor în epoca internetului, după un acord negociat mai mulți ani și finalizat în timpul tratativelor recente dintre co-legislativul european și președinția română a Consiliului UE.

Potrivit Politico Europe, Parlamentul European a adoptat propunerea cu 348 voturi pentru, 274 împotrivă, iar propunerile de înlăturare a așa-numitului articol 13 nu au fost supuse la vot.

Articolul 13 responsabilizează marile plaftorme digitale, în principal GAFA, adică Google, Amazon, Facebook şi Apple, să filtreze conţinutul încărcat de utilizatori şi să-l elimine în cazul identificării unor încălcări ale drepturilor de autor.

Negocierea propunerii de directivă privind dreptul de autor în Piața Unică Digitală a durat aproape trei ani, timp în care instituțiile europene au fost sub presiunea unui lobby intens din partea editurilor, industriilor culturale, marilor giganți IT și a activiștilor în domeniul drepturilor digitale.

Ce prevede acordul votat?

În cadrul înțelegerii finale, giganții americani tehnologici precum Google vor trebui să negocieze acorduri de licențiere cu deținătorii de drepturi – cum ar fi companiile de înregistrări, societățile de gestiune colectivă și companiile media – pentru a-și publica conținutul pe YouTube și Google News și să scaneze platforma de distribuire a videoclipurilor pentru a elimina conținutul protejat prin dreptul de autor care intră sub incidența acestor oferte.

Textul are nevoie acum de o aprobare oficială de către miniștrii europeni și va trebui să fie transpus în legislația națională de către țările UE.

Ce a propus Comisia Europeană în 2016

Directiva a fost propusă inițial de Comisia Europeană pe 14 septembrie 2016 și are ca obiectiv principal modernizarea sistemului drepturilor de autor în epoca revoluției digitale.

Reforma vizează stimularea platformelor de Internet, precum Youtube, pentru a plăti mai bine creatorii de conținuturi, dar și crearea unui nou „drept conex” pentru editorii de presă care să permită agenţiilor de presă şi ziarelor să fie de asemenea mai bine plătite pentru a retransmite pe Internet producțiile lor editoriale.

Parlamentul European a votat asupra acestei reforme în septembrie 2018

În septembrie 2018, Parlamentul European a votat asupra reformei drepturilor de autor, proiect ce a stârnit numeroase controverse și dispute cu giganții Internetului și cu aparătorii drepturilor utilizatorilor de Internet.

La acel moment, două articole au fost dezbătute intens: 11 şi 13. Articolul 11 nu permite citarea sau crearea de legături la conţinut fără acordul autorului şi poate obliga giganţi IT precum Facebook şi Google să plătească pentru fragmentele de ştiri difuzate. Articolul 13 responsabilizează marile plaftorme digitale, în principal GAFA, adică Google, Amazon, Facebook şi Apple, să filtreze conţinutul încărcat de utilizatori şi să-l elimine în cazul identificării unor încălcări ale drepturilor de autor.

Tratativele vor avea loc în cadrul procedurii de „trilog” , înainte de a se conveni asupra unui text comun care va trebui apoi să fie supus din nou votului Parlamentului European.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending