Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Este oficial: Parlamentul European merge la negocierile cu Consiliul UE cu Laura Codruța Kövesi în poziția de candidat susținut pentru șefia Parchetului European

Published

on

Grupul Partidului Popular European în Parlamentul European, cel mai mare grup politic din co-legislativul european, și-a reafirmat joi sprijinul pentru ca Laura Codruţa Kövesi să devină primul procuror-șef al Parchetului European, în condițiile în care Conferința președinților a decis componența echipei de negociere a PE cu Consiliul UE în această privință și a confirmat susținerea Parlamentului European pentru ca fosta șefă a DNA să conducă EPPO.

Liderii PE o confirmă pe Laura Kövesi, care a fost puternic susținută de Grupul PPE, ca fiind opțiunea Parlamentului pentru postul de procuror-șef european. Negocierile cu Consiliul vor începe acum”, a scris Grupul PPE pe contul său de Twitter.

 

Astfel, Conferința președinților a confirmat rezultatul votului din Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) și recomandarea Comisiei pentru control bugetar (CONT), prin care eurodeputații o susțin pe Laura Codruța Kövesi pentru a deveni primul procuror-șef european.

Reamintim, Conferința Președinților a Parlamentului European a acceptat în ședința de joi propunerea eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, reprezentantul grupului PPE la reuniune, pentru ca echipa de negocieri a PE cu Consiliul UE pentru poziția de procuror șef al Parchetului European să fie formată din trei membri, asemenea echipei Consiliului UE, alcătuită din reprezentanții Finlandei, Croației și Portugaliei.

”Sunt bucuros să anunț că propunerea mea a fost acceptată de Conferința președinților. Echipa de negocieri cu Consiliul pentru poziția de procuror șef al Parchetului European va fi formată din trei persoane: Claude MORAES (S&D, Marea Britanie), președintele comisiei LIBE, Ingeborg GRÄSSLE (PPE, Germania), președinta comisiei CONT, și Judith SARGENTINI (Verzi, Olanda), vicepreședinte al comisiei LIBE”, a scris Marinescu pe pagina sa de Facebook.

În aceste tratative, echipa de negociere a Consiliului Uniunii Europene este alcătuită din reprezentanții Finlandei, Croației – președințiile care vor succeda pe cea a României – și Portugaliei – în locul Germaniei -, în condițiile în care doi dintre cei trei candidați la șefia EPPO sunt procurori din România și Germania.

Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma unor tratative, în condițiile în care Comisia LIBE și Comisia CONT au votat în favoarea candidatului român Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

Autoritatea Electorală Permanentă a făcut o simulare a procesului de votare la alegerile europene și la referendumul pentru justiție. Ce pașii trebuie să urmăm duminică când ne vom prezenta la vot

Published

on

Autoritatea Electorală Permanentă a făcut miercuri o simulare a procesului de votare la alegerile europarlamentare şi la referendumul naţional care se vor desfăşura în data de 26 mai, context în care au fost prezentaţi paşii pe care alegătorii trebuie să îi urmeze atunci când se vor prezenta la urne, relatează Agerpres.

Duminică, alegătorii vor primi trei buletine de vot – unul pentru alegerile europarlamentare şi două pentru referendum.

Introducerea unui buletin de vot în altă urnă decât cea destinată nu atrage nulitatea acestuia.

La sosirea în secţia de votare, alegătorul va prezenta actul de identitate sau documentul de identitate, după caz, operatorului de calculator al biroului electoral al secţiei de votare. Operatorul de calculator va scana actul de identitate sau va introduce în Sistemul Informatic de Monitorizare a Prezenţei la Vot (SIMPV) – tabletă – datele personale ale alegătorului în cazul în care nu se poate folosi scanarea, pentru a verifica dacă cetăţeanul îşi poate exercita dreptul de vot.

Dacă tableta nu semnalează niciun impediment la exercitarea dreptului de vot sau nu indică necesitatea dirijării alegătorului la o altă secţie de votare, va aduce la cunoştinţa alegătorului faptul că tableta înregistrează prezenţa la vot, separat pentru fiecare scrutin în parte, şi că acesta poate opta pentru a-şi exercita dreptul de vot atât la alegerile europarlamentare, cât şi pentru referendumul naţional sau doar pentru unul dintre aceste scrutine.

Operatorul de calculator al biroului electoral al secţiei de votare va înregistra în tabletă opţiunea alegătorului de a vota numai pentru un singur tip de scrutin sau pentru ambele scrutine, aşa cum a fost comunicată de către acesta; operatorul de calculator al biroului electoral al secţiei de votare aduce la cunoştinţa preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare atât mesajele furnizate de tabletă, cât şi opţiunile alegătorului, astfel încât alegătorul să primească buletinele de vot conform opţiunii exprimate şi înscrise în tabletă; alegătorul care doreşte să îşi exercite dreptul de vot la referendumul naţional va primi în mod obligatoriu ambele buletine de vot corespunzătoare celor două întrebări de la referendum, neavând posibilitatea de a opta pentru una sau alta din întrebări.

De asemenea, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de acesta va indica alegătorului să semneze în rubrica dedicată semnăturii în lista electorală permanentă corespunzătoare sau, după caz, pe lista electorală suplimentară corespunzătoare.

Alegătorii comunitari, înscrişi în listele electorale speciale, nu pot vota pentru referendumul naţional din data de 26 mai.

În cazul în care alegătorul optează pentru participarea la un singur tip de scrutin, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de către acesta va bara, în prezenţa alegătorului, cu o linie orizontală, rubrica destinată semnăturii din lista electorală permanentă, aferentă tipului de scrutin pentru care nu a optat. În cazul în care alegătorul este dintre cei care trebuie înscrişi în lista electorală suplimentară, acesta va fi înscris doar în lista suplimentară corespunzătoare tipului de scrutin pentru care a optat.

Urnele de vot vor fi inscripţionate separat pentru alegerile europarlamentare, întrebarea nr. 1 şi întrebarea nr. 2 din cadrul referendumului naţional.

În secţiile de votare din ţară se utilizează o singură urnă specială pentru persoanele netransportabile. În aceasta vor fi introduse atât buletinul de vot de la alegerile pentru Parlamentul European, cât şi buletinele de vot de la referendum, urmând a fi separate după deschiderea urnelor.

În cazul în care tableta semnalează faptul că alegătorul care s-a prezentat la vot figurează deja înscris în SIMPV, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va lua următoarele măsuri: informează alegătorul că SIMPV a semnalat că s-a mai prezentat la vot la acelaşi scrutin; aduce la cunoştinţa alegătorului prevederile art. 387 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora fapta unei persoane care votează de două sau mai multe ori constituie infracţiunea de fraudă la vot care se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi; în secţiile de votare din ţară, în cazul în care alegătorul stăruie în solicitarea de a-şi exercita dreptul de vot, chiar şi după ce i s-au făcut precizările de la lit. a) şi b), preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va apela, folosind telefonul care i-a fost pus la dispoziţie de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, serviciul 112 şi va solicita să i se facă legătura cu secţia de votare cu numărul şi din judeţul sau, după caz, statul arătate în mesaj.

Alegătorii care au optat pentru a-şi exercita dreptul de vot, în data de 26 mai, la un singur scrutin şi cărora li s-a aplicat pe actul de identitate timbrul autocolant sau, după caz, ştampila cu menţiunea “VOTAT” şi data scrutinului vor mai putea să îşi exercite dreptul de vot, pentru scrutinul la care nu au optat iniţial, în data de 26 mai, până la ora 21,00, ora închiderii secţiilor de votare.

Dacă cetăţeanul se află în localitatea de domiciliu, el va vota la aceeaşi secţie de votare, caz în care va semna pe lista electorală permanentă corespunzătoare scrutinului pentru care nu a optat iniţial, pe locul de semnătură barat anterior, preşedintele urmând a scrie în dreptul acestuia menţiunea “revenire”, să semneze şi să aplice ştampila de control a secţiei de votare.

În cazul în care alegătorul nu se află în localitatea de domiciliu, acesta va fi înscris în lista electorală suplimentară corespunzătoare scrutinului pentru care iniţial nu a optat, de la secţia de votare unde se prezintă.

Alegătorilor le este interzis să părăsească localul secţiei de votare cu buletine de vot.

Cererile pentru urna specială, indiferent dacă sunt numai pentru alegerile europarlamentare sau pentru referendumul naţional, se fac în preziua votării, între orele 18:00 şi 20:00.

Echipa care se deplasează cu urna specială va lua buletine de vot, atât pentru alegerile europarlamentare, cât şi pentru referendum, corespunzătoare cererilor aprobate (câte un buletin de vot pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, referendumul naţional – întrebarea 1 şi referendumul naţional – întrebarea 2, pentru fiecare cerere aprobată, astfel încât alegătorul să îşi poată manifesta opţiunea de a vota pentru unul sau ambele scrutine).

În cazul în care alegătorul a optat să voteze pentru un singur scrutin, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va menţiona în formular şi tipul de scrutin la care acesta votează, prin înscrierea menţiunii “alegeri” sau “referendum”, după caz. 

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Încep alegerile europene – 400 de milioane de europeni, chemați la ”întâlnirea cu democrația”: Marea Britanie, prima țară din UE care deschide, joi, urnele. Majoritatea scrutinelor au loc duminică, inclusiv în România

Published

on

© Calea Europeană/ Diana Zaim

Aproximativ 400 de milioane de cetățeni europeni cu drept de vot sunt așteptați de joi până duminică la urne în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene pentru alegerile europarlamentare pe care, în urmă cu doi ani, președintele Comisiei Europene le-a intitulat ”intâlnirea europenilor cu democrația”. Anul acesta, alegerile europene vor avea loc la 40 de ani de la primul scrutin organizat pentru Parlamentul European, singura instituție transnațională aleasă prin vot direct de către cetățeni. Pe de altă parte, campania pentru alegerile din 23-26 mai a înregistrat o mobilizare fără precedent la nivel de mesaje politice și civice în condițiile în care, la scrutinul din 2014, a fost înregistrată cea mai scăzută prezență la vot din istoria europarlamentarelor: 42,61% din cetățenii cu drept de vot au pus buletinul în urnă.

Primele urne se vor deschide, asemenea tradiției, în Marea Britanie, care de obicei organizează scrutine electorale joia, însă ele vor marca și un paradox: alegerile europene din acest an vor debuta pe teritoriul primului stat membru din istoria UE ai cărui cetățeni au votat, în majoritate, pentru ieșirea din Uniunii, o retragere care a fost programată inițial să aibă loc înainte de aceste alegeri percepute drept cruciale.

Din cele 28 de state membre ale UE, două vor organiza alegerile pe data de 23 mai, două în 24 mai, trei țări în data de 25 mai, majoritatea scrutinelor desfășurându-se duminică, 26 mai, în 22 de țări membre ale Uniunii.

Astfel, alături de Marea Britanie, Olanda va desfășura alegerile pentru Parlamentul European tot pe 25 mai. Singura țară ce va organiza scrutinul european pe parcursul a două zile este Cehia, în perioada 24-25 mai. Pe 25 mai vor avea loc alegeri în Letonia și în Slovacia.

Majoritatea alegerilor europene vor avea loc pe 25 mai, inclusiv în marile țări europene – Germania, Franța, Italia sau Spania. În România, alegerile pentru Parlamentul European vor coincide și cu un referendum național organizat pe tema justiției la inițiativa președintelui Klaus Iohannis.

Mai multe detalii despre alegerile europene pot fi găsite aici.

Marele risc: o prezență scăzută la urne

Campania electorală pentru aceste alegeri a fost marcată de o mobilizare fără precedent la nivel politic și civic, Parlamentul European asumându-și, ca întotdeauna, o campanie pozitivă puternică pentru a stimula prezența la urne a cetățenilor, inclusiv a tinerilor, segmentul de vârstă unde este înregistrată cea mai scazută participare.

Din 1979 și până în 2014, prezența la vot pentru alegerile europene a scăzut de la 61,99% (1979) la 42,61% (2014), tendința fiind regresivă cu fiecare scrutin din anii 1984, 1989, 1994, 1999, 2004 și 2009.

În România, din istoria celor trei participări la europarlamentare – 2007 (anul aderării), 2009 și 2014 – cea mai ridicată prezență a fost înregistrată în 2014, fiind însă de doar 32,44%.

În acest sens însă, clipul de campanie realizat de Parlamentul European și intitulat ”Alege-ți viitorul”  a înregistrat peste 130 de milioane de vizualizări pe platformele Facebook și Youtube. Lansat pe 25 aprilie, videoclipul se apleacă asupra momentelor intense, frumoase și fragile legate de venirea pe lume a copiilor. Toate femeile care apar în film au născut în perioada februarie – martie 2019. Unii dintre cei care apar alături de ele (rude) au fost aleşi pentru a reflecta diversitatea familiilor europene.

”Din secunda în care venim pe această lume, suntem împreună. (…) Fiecare dintre noi poate lăsa o amprentă, dar împreună putem face diferenţa cu adevărat. Alege Europa în care vrei să cresc”, este mesajul pe care fiecare imagine din videoclip dorește să o transmită.

Deputații în Parlamentul European sunt aleși o dată la cinci ani. Parlamentul reprezintă interesele cetățenilor UE la nivel european și este singura adunare transnațională din lume aleasă prin vot direct. Parlamentul alege președintele Comisiei Europene și numește comisarii (în calitate de colegiu), care trebuie să îi dea seamă pentru acțiunile lor. El adoptă legi pentru protecția noastră și bugete în numele nostru. Parlamentul ne reprezintă în străinătate și dă curs petițiilor noastre. Discursul deputaților dă formă agendei politice și sociale, susținând valorile consacrate în Tratatul privind Uniunea Europeană.

Citiți și
”Urzeala tronurilor” în Europa, între rezultate electorale și jocuri de culise. Cine va fi viitorul președinte al Comisiei Europene?
”Marea vânătoare de posturi europene”: Cine sunt cei 17 politicieni proeminenți care ar putea prelua frâiele UE până în 2024 (Reuters)

Alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, considerate unele cruciale pentru viitorul UE, vor da startul procesului specific și complex de schimbare la vârful instituțiilor europene.

Noul Parlament European se va reuni de la 1 iulie 2019, în timp ce mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 31 octombrie 2019. Ulterior, la 30 noiembrie 2019 își vor finaliza mandatele și președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene. În ceea ce privește viitorul președinte al Consiliului European.

 

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Ambasadorul Germaniei la București, Cord Meier-Klodt, le transmite românilor să participe la alegerile pentru PE ca dovadă a implicării lor în consolidarea unității europene

Published

on

Ambasadorul Germaniei la București, Cord Meier-Klodt, le transmite cetățenilor români să participe la alegerile pentru Parlamentul European deoarece gestul va fi o dovadă puternică a implicării lor în consolidarea unității europene în fața multiplelor confruntări care încearcă fiecare stat membru și UE per ansamblu, relateză Agerpres

,,În acest moment Europa face faţă multor provocări şi nicio ţară sau grup de ţări nu le poate sfătui pe celelalte, întrucât fiecare ţară trebuie să facă faţă propriilor încercări în acelaşi timp. Acesta este mesajul pe care doresc să vi-l transmit: regula numărul unu a democraţiei este să nu laşi doar pe alţii să hotărască. Vom fi cu adevărat puternici dacă vom fi uniţi. Ziua alegerilor va fi o ocazie bună să lăsăm un mesaj puternic: Merg să votez! Şi simpla participare este o declaraţie. Mai ales aici, în Romania, dacă transmiteţi această declaraţie, veţi fi auziţi tare şi clar şi nu doar în ţară, ci oriunde în Europa”, a spus Cord Meier-Klodt în cuvântul de salut rostit la Goethe-Institut, cu prilejul proiecţiei filmului documentar “Citizen Europe”.

Filmul documentar “Citizen Europe” prezintă experienţele a cinci tineri, participanţi la programul Erasmus al UE, care lucrează, studiază sau muncesc ca voluntari în diferite ţări europene, acestea oferind un portret al Europei în tranziţie şi o înţelegere realistă a numeroaselor faţete ale Europei de astăzi.

Potrivit diplomatului german, generația actuală de tineri are parte de construcția europeană ca de un bun dat, dar nu este clar în ce măsură doresc să o sprijine, să o protejeze.

,,Bătrânul continent Europa nu este, în prezent, în cea mai bună formă. Sau, cel puţin, aşa pare. Am vrut să folosesc ca laitmotiv citatul cunoscutului istoric englez Timothy Garton Ash, pe care îl veţi auzi în film. El spune următoarele despre generaţia tânără: ‘Aceasta este probabil prima generaţie de europeni ‘self-evident’. Ei au Europa, dar oare cât de mult cred în ea?”, a afirmat diplomatul.

Cord Meier-Klodt mai spune că pentru generaţia sa ,,lucrurile stau cumva invers”, deoarece germanii și-au dorit o Europă pe care nu o aveau, în afara căreia se situau, dar în care s-au reintegrat.

,,Noi nu am avut cu adevărat Europa. Dar am crezut cu tărie în ea. (…) Pentru generaţia mea, Europa nu era o adăugire. Germania era devastată şi şi-a găsit locul înapoi, în comunitatea ţărilor civilizate, prin Europa. Deci nu a fost întâi Germania şi apoi Europa, a fost Europa şi Germania în Europa. Este important că generaţia mea considera Europa ca parte din ADN-ul nostru. Şi Europa urma să fie descoperită”, a explicat ambasadorul.

Totodată, diplomatul a afirmat că, faţă de perioada Războiului Rece, în prezent, ,,Europa este puternică doar dacă şi când fiecare membru al său este puternic”, iar pentru el, ca german, integrarea europeană a fost un proces psihologic. 

,,Este vorba despre Erasmus, îmi amintesc că în perioada în care studiam, am hotărât să petrec un an în Franţa. Mi s-a părut un drum lung, era departe. Nu numai ca distanţă fizică (am condus de la Frankfurt la Grenoble), ci şi din punct de vedere mental. (…) Am vrut să menţionez acest fapt, deoarece încă simţeam costul suferit pentru a ajunge din punctul A în punctul B. (…) Logica însemna: ‘eu sunt mai puternic dacă tu eşti mai slab sau tu eşti puternic dacă eu sunt slab’. Nu mai este nimic asemănător. Europa este puternică doar dacă şi când fiecare membru al său este puternic. Acest lucru este fără precedent”, a mai spus Cord Meier-Klodt.

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending