Partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), principala forță din opoziție după ce Uniunea Creștin-Democrată și Partidul Social-Democrat au format o nouă mare coaliție, propune în programul său pentru alegerile europarlamentare din luna mai, în premieră, ieșirea Germaniei din Uniunea Europeană, ca ultimă opțiune în cazul în care UE nu va fi reformată.
AfD a votat, duminică, manifestul formațiunii pentru alegerile privind Parlamentul European, validând astfel programul politic în care AfD a inclus și opțiunea ”DEXIT” – campania de ieșire a țării din Uniunea Europeană.
Decizia de duminică marchează prima dată când un partid din Germania lansează ideea unui “DEXIT” – o retragere germană din UE în forma de Brexit, scrie The Guardian.
În documentul disponibil pe pagina formațiunii (aici) și analizat recent de CaleaEuropeană.ro, formațiunea de extremă dreaptă utilizează expresia ”DEXIT” (n.r. – Deutschland exit) și o prezintă ca opțiune într-un capitol dedicat ”Europei națiunilor” și în care abordează chestiunea reformării Uniunii Europene.
În subcapitolul ”DEXIT – Der Austritt als letzte Option” (n.r. DEXIT – ieșirea ca ultimă opțiune), AfD critică centralismul și birocrația din Uniunea Europeană, iar printre reformele propuse se numără crearea unei Adunări Europene în locul actualului Parlament European, înființarea unei noi Curți Europene de Justiție sub forma unei instanțe supranaționale de arbitraj, precum și organizarea de referendumuri în probleme de afaceri europene.
Documentul abordează și dimensiunea politicii externe în care poziția AfD este că Europa și Germania trebuie să lucreze împreună atât cu SUA, cât și cu Rusia. Pe de altă parte, Alternativa pentru Germania se opune unei armate europene și statuează clar că „Europa este apărată de către NATO”.
Documentul integral este disponibil în limba germană și poate fi accesat aici
Introducerea terminologiei DEXIT în cadrul unei platforme politice menite să servească în scop electoral pentru alegerile privind Parlamentul European din 23-26 survine într-o răscruce de drumuri privind viitorul Uniunii Europene: construcția europeană este amenințată de către populism și extremism, în timp ce prin abordarea unitară a instituțiilor și a țărilor membre se încearcă prevenirea unui efect de contagiune după procesul Brexit.
Dincolo de Brexit – care este preconizat a deveni o certitudine la 29 martie – pe continentul european au mai existat încercări timide în care au fost pronunțate diferite formule de „-exit”: Frexit (Franța), Nexit (Olanda), Grexit (Grecia), Polexit (Polonia) sau chiar Roexit (România).
Reamintim că alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc în cadrul primei președinții a Consiliului UE asigurată de către România, pe care Bucureștiul o exercită începând cu 1 ianuarie și în care promite să avanseze, între altele, o agendă a Europei valorilor comune, inclusiv în contextul summitului de la Sibiu, primul summit european din istorie care va fi organizat chiar de Ziua Europei, dar și ultima întâlnire a liderilor europeni înainte de alegerile europene.
.
