Connect with us

U.E.

Este oficial: Partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania lansează “DEXIT”, ideea ieșirii țării din Uniunea Europeană

Published

on

Partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), principala forță din opoziție după ce Uniunea Creștin-Democrată și Partidul Social-Democrat au format o nouă mare coaliție, propune în programul său pentru alegerile europarlamentare din luna mai, în premieră, ieșirea Germaniei din Uniunea Europeană, ca ultimă opțiune în cazul în care UE nu va fi reformată. 

AfD a votat, duminică, manifestul formațiunii pentru alegerile privind Parlamentul European, validând astfel programul politic în care AfD a inclus și opțiunea ”DEXIT” – campania de ieșire a țării din Uniunea Europeană.

Decizia de duminică marchează prima dată când un partid din Germania lansează ideea unui “DEXIT” – o retragere germană din UE în forma de Brexit, scrie The Guardian.

În documentul disponibil pe pagina formațiunii (aici) și analizat recent de CaleaEuropeană.ro, formațiunea de extremă dreaptă utilizează expresia ”DEXIT” (n.r. – Deutschland exit) și o prezintă ca opțiune într-un capitol dedicat ”Europei națiunilor” și în care abordează chestiunea reformării Uniunii Europene.

În subcapitolul ”DEXIT – Der Austritt als letzte Option” (n.r. DEXIT – ieșirea ca ultimă opțiune), AfD critică centralismul și birocrația din Uniunea Europeană, iar printre reformele propuse se numără crearea unei Adunări Europene în locul actualului Parlament European, înființarea unei noi Curți Europene de Justiție sub forma unei instanțe supranaționale de arbitraj, precum și organizarea de referendumuri în probleme de afaceri europene.

Documentul abordează și dimensiunea politicii externe în care poziția AfD este că Europa și Germania trebuie să lucreze împreună atât cu SUA, cât și cu Rusia. Pe de altă parte, Alternativa pentru Germania se opune unei armate europene și statuează clar că „Europa este apărată de către NATO”.

Documentul integral este disponibil în limba germană și poate fi accesat aici

Introducerea terminologiei DEXIT în cadrul unei platforme politice menite să servească în scop electoral pentru alegerile privind Parlamentul European din 23-26 survine într-o răscruce de drumuri privind viitorul Uniunii Europene: construcția europeană este amenințată de către populism și extremism, în timp ce prin abordarea unitară a instituțiilor și a țărilor membre se încearcă prevenirea unui efect de contagiune după procesul Brexit.

Dincolo de Brexit – care este preconizat a deveni o certitudine la 29 martie – pe continentul european au mai existat încercări timide în care au fost pronunțate diferite formule de „-exit”: Frexit (Franța), Nexit (Olanda), Grexit (Grecia), Polexit (Polonia) sau chiar Roexit (România).

Reamintim că alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc în cadrul primei președinții a Consiliului UE asigurată de către România, pe care Bucureștiul o exercită începând cu 1 ianuarie și în care promite să avanseze, între altele, o agendă a Europei valorilor comune, inclusiv în contextul summitului de la Sibiu, primul summit european din istorie care va fi organizat chiar de Ziua Europei, dar și ultima întâlnire a liderilor europeni înainte de alegerile europene.

 

.

U.E.

Uniunea energetică: UE investește încă 800 de milioane de euro în infrastructura energetică prioritară

Published

on

Astăzi, statele membre ale UE au votat o propunere a Comisiei de a investi aproape 800 de milioane de euro în proiecte cheie de infrastructură energetică europeană, cu beneficii transfrontaliere majore. Finanțarea UE provine din mecanismul Conectarea Europei (CEF), programul european de sprijin pentru infrastructura transeuropeană, informează Comisia Europeană într-un comunicat.

Se acordă prioritate proiectelor care sporesc competitivitatea și securitatea energetică a UE prin promovarea unei funcționări sigure și eficiente a rețelei și contribuie la dezvoltarea durabilă și la protecția mediului. Crearea unei rețele energetice moderne conectate reprezintă un element esențial al Uniunii Energiei, una dintre prioritățile politice ale Comisiei Juncker.

Vicepreședintele Comisiei, responsabil de Uniunea Energiei, Maroš Šefčovič, a afirmat:

,,CEF este unul dintre instrumentele care dovedesc valoarea adăugată a UE. Lista actualizată de astăzi arată că Uniunea Energiei este un instrument eficient de modernizare și ecologizare a economiilor noastre, pentru a le face durabile, în conformitate cu obiectivele privind clima și mediul”.

Comisarul european pentru Politici Climatice și Energie, Miguel Arias Cañete, a declarat:

,,Ca element esențial al strategiei noastre globale în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, trebuie să ne asigurăm că infrastructura noastră energetică este durabilă, orientată spre obiective și operațională. Cu aproape două treimi din deciziile de investiții de astăzi dedicate energiei electrice, respectăm promisiunea noastră de a alinia finanțarea UE la ambiția noastră politică de a face tranziția la energie curată. Continuăm să investim în proiectele de infrastructură energetică corespunzătoare, care sunt esențiale pentru tranziția energetică ecologică a UE și pentru securitatea aprovizionării. Sunt deosebit de mulțumit de sprijinul acordat proiectului de sincronizare energetică în zona baltică, care va contribui la materializarea ambiției statelor baltice de integrare a sistemelor lor în Europa continentală și de îmbunătățire a securității aprovizionării în regiune”.

Votul de astăzi se referă la ajutorul financiar al CEF pentru studii și lucrări pentru un total de 14 proiecte: 7 pentru energia electrică, 2 pentru rețelele inteligente, 2 pentru transportul transfrontalier cu CO2 și 3 pentru gaz. Finanțarea propusă pentru CEF-Energie se ridică la aproape 800 de milioane de euro, energia electrică și rețelele inteligente reprezentând 504 milioane euro, 9,3 milioane de euro pentru a sprijini studiile privind dezvoltarea unei infrastructuri de transport de CO2; și 286 de euro alocate sectorului gazelor naturale. Prezenta cerere de propuneri (2018-2) a fost lansată în iunie și închisă pe 11 octombrie 2018.

În sectorul energiei electrice, se acordă un grant de 323 de milioane de euro proiectului de sincronizare a energiei din zona baltică. Statele baltice rămân conectate în mod sincron la centrul de distribuție al Rusiei, împiedicând integrarea lor deplină în piețele de energie electrică ale UE. Proiectul își propune să sporească securitatea aprovizionării și fiabilitatea sistemelor energetice din regiune prin conectarea lor sincronizată la rețeaua continentală europeană.

În iunie 2018, liderii UE au convenit asupra foii de parcurs politice pentru finalizarea sincronizării.

În ceea ce privește rețelele inteligente, a fost aprobat sprijinul pentru proiectul ACON SG de a moderniza și a îmbunătăți rețeaua de electricitate între Cehia și Republica Slovacă. Subvenția de 91 milioane de euro va contribui acum la înființarea de rețele inteligente în regiunea de frontieră.

Mai mult, 6,5 milioane de euro vor fi alocate unui studiu privind dezvoltarea unei infrastructuri de CO2 în portul Rotterdam. Obiectivul este de a stabili o rețea transfrontalieră de dioxid de carbon, cu acces deschis, în Europa de Nord-Vest, cu nucleul situat în portul Rotterdam.

În cele din urmă, în sectorul gazelor naturale, CEF va sprijini, cu aproape 215 de milioane de euro, proiectul Baltic Pipe, o interconexiune de gaze offshore, în două direcții, între Polonia și Danemarca. Această conductă va fi crucială pentru securitatea aprovizionării și integrarea pe piață a regiunii.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Premierul Viorica Dăncilă a participat la ceremonia oficială dedicată Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului: Marcăm astăzi o pagină neagră în istoria  Europei și a lumii întregi

Published

on

,,Marcăm astăzi Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului, prin care onorăm memoria victimelor care au pierit în anii tragici din secolul trecut, o pagină neagră în istoria  Europei și a lumii întregi. Este, în același timp, o dată încărcată de simbolism din perspectiva eforturilor  internaționale de combatere a anti-semitismului și a oricăror forme de discriminare, rasism și xenofobie.”, a evocat demnitarul român în cadrul ceremoniei dedicate Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, organizată la sediul Parlamentului European din Bruxelles, potrivit comunicatului oficial.

Ceremonia a fost  organizată de Congresul Evreiesc European, sub patronajul președintelui Parlamentul European, Antonio Tajani. La eveniment au participat atât înalți oficiali europeni, cât și membri marcanți ai comunității evreiești europene și internaționale. Prim-ministrul român a susținut o alocuțiune în deschiderea evenimentului, în care a evocat memoria victimelor Holocaustului, subliniind, totodată, necesitatea consolidării eforturilor comune europene și internaționale de combatere a antisemitismului și a proliferării oricăror forme de discriminare.

De asemenea, demnitarul român a prezentat importanța pe care o acordă Guvernul României măsurilor de combatere a rasismului, intoleranței, xenofobiei, precum și a discursului bazat pe ură, ca parte integrantă a programului asumat de România la Președinția Consiliului Uniunii Europene.

În luna iunie 2018, la doi ani de la adoptarea definiției, Parlamentul României a adoptat o lege specială privind combaterea antisemitismului, care definește antisemitismul  și incriminează distribuirea și promovarea de materiale cu un conținut antisemit, precum și promovarea de idei, concepții sau doctrine antisemite.

Guvernul României a susținut și susține consolidarea eforturilor pentru includerea în programele educative a problematicii genocidului romilor din perioada celui de-al Doilea Război Mondial și pentru asigurarea unor condiții sociale decente ultimilor supraviețuitori romi ai deportărilor în Transnistria.

Putem spune că România, parcurgând un amplu proces de recuperare a istoriei  care s-a finalizat cu implementarea recomandărilor Comisiei Elie Wiesel, a devenit un model regional în ceea ce privește asumarea trecutului, condamnarea negării Holocaustului și a antisemitismului, astfel încât generațiile tinere să descopere adevărul despre această pagină dramatică de istorie.

Întregul discurs aici.

Citiți și:

Viorica Dăncilă, în vizită de lucru la Bruxelles. Premierul se întâlnește cu secretarul general al NATO

 

Continue Reading

U.E.

UE a mediat la începutul acestei săptămâni a doua rundă de discuții trilaterale cu Moscova și Kievul privind viitorul tranzitului de gaze rusești prin Ucraina

Published

on

UE a mediat la începutul acestei săptămâni a doua rundă de discuții trilaterale, începute la jumătatea lunii iulie a anului trecut, cu Moscova și Kievul privind viitorul tranzitului de gaze rusești prin Ucraina, singura decizie fiind că părțile au convenit să se întâlnească din nou în mai, potrivit unui comunicat de presă care transmite declarația Comisarului european pentru Uniunea Energiei, Maroš Šefčovič, prezent la reuniune. La cea de-a doua rundă de discuții au participat și ministrul rus al energiei, Alexander Novak, ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, precum și directorii executivi ai celor două companii implicate, Gazprom și Naftogaz.

Având în vedere că Rusia se află în conflict cu Kievul în regiunile separatiste din estul Ucrainei și Uniunea Europeană se bazează pe gazul rusesc pentru a-și alimenta industria, viitorul tranzitului de gaze – considerat de către Kiev ca un garant crucial al independenței sale față de Moscova – este un subiect complicat în diplomaţie.

Astfel, discuțiile de luni s-au axat pe tranzitul gazului rusesc prin Ucraina către Europa, care reprezintă aproximativ 3% din produsul intern brut ucrainean, și securitatea aprovizionării cu gaze în această iarnă. Pe parcursul întâlnirii s-a făcut bilanțul progreselor înregistrate până în prezent, acoperind toate domeniile cheie – cadrul legal pentru un viitor contract de tranzit; tarifele; separarea operatorului de transport și de sistem din Ucraina; și cerințele UE în materie de gaze, potrivit declarației oficiale ulterioare a lui Šefčovič.

Reuniunea s-a încheiat cu prezentarea unei propuneri din partea UE  pentru Rusia și Ucraina, care acoperă trei parametri principali ai unui viitor acord de tranzit, și anume durata, volumele și tarifele. Propunerea se referă însă și la alți parametri importanți, cum ar fi investițiile și întreținerea sistemului de gaze; cerinte legale; și cerințele tehnice.

Comisarul  european a ținut să menționeze în declarația sa că a apreciat prezența reprezentanților Rusiei și Ucrainei în contextul apropierii de expirarea contractului actual dintre cele două state estice, la finele lui 2019. 

De asemenea, Maroš Šefčovič a avut discuții bilaterale cu Rusia și, respectiv, cu Ucraina. 

În discuția cu partea rusă s-a atins problema sincronizării statelor baltice cu rețeaua electrică din Europa continentală, față de care Comisia Europeană rămâne pe deplin angajată să o realizeze până în 2025, fără niciun risc pentru Rusia și Belarus. În acest sens, Maroš Šefčovič declara că se pune un accent puternic pe cooperarea strânsă dintre operatorii de sisteme de transport dintre părțile implicate, urmând ca o întâlnire între aceștia să aibă loc vineri, 25 ianuarie. 

De cealaltă parte, Šefčovič a discutat cu reprezentanții ucraineni despre practica de unbundling – separarea furnizorilor de energie electrică de operatorii de rețea- și angajamentul Ucrainei de a o implementa, precum și despre cea mai recentă propunere a Naftogaz.

Rusia și Ucraina se vor întâlni pentru discuții suplimentare privind gazele în luna mai. Până atunci, activitatea va continua la nivelul experților de rang înalt, se arată în declarația lui Šefčovič.

Reprezentantul permanent al Rusiei la UE, Vladimir Chizhov, a declarat luni pentru agenția de presă rusă TASS că semnificația acestor negocieri este oarecum slăbită de faptul că alegerile prezidențiale vor avea loc în Ucraina la începutul primăverii (31 martie), în timp ce alegerile paneuropene din UE vor avea loc în mai 2019, ceea ce va avea ca rezultat schimbarea compoziției Comisiei Europene și schimbarea conducerii tuturor celorlalte instituții europene.

Dublarea planificată de către Rusia a capacității conductei Nord Stream de-a lungul Mării Baltice în Germania ar putea ajuta Moscova să evite exporturile prin Ucraina. Acest lucru ar nu i-ar mai permite guvernului de la Kiev să încaseze taxe de tranzit pe teritoriul Ucrainei. De altfel, compania ucraineană energetică de stat, Naftogaz, a acuzat Rusia de amânarea negocierilor pentru a-și construi cu prioritate conducta Nord Stream 2.

Cu toate acestea,Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Moscova este pregătită să-și păstreze tranzitul de gaze către Europa prin Ucraina odată cu expirarea contractului actual cu Kievul la 31 decembrie 2019, dacă livrările sunt viabile din punct de vedere economic, potrivit Euractiv

 

 

Continue Reading

Trending