Connect with us

U.E.

Este oficial: Partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania lansează “DEXIT”, ideea ieșirii țării din Uniunea Europeană

Published

on

Partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), principala forță din opoziție după ce Uniunea Creștin-Democrată și Partidul Social-Democrat au format o nouă mare coaliție, propune în programul său pentru alegerile europarlamentare din luna mai, în premieră, ieșirea Germaniei din Uniunea Europeană, ca ultimă opțiune în cazul în care UE nu va fi reformată. 

AfD a votat, duminică, manifestul formațiunii pentru alegerile privind Parlamentul European, validând astfel programul politic în care AfD a inclus și opțiunea ”DEXIT” – campania de ieșire a țării din Uniunea Europeană.

Decizia de duminică marchează prima dată când un partid din Germania lansează ideea unui “DEXIT” – o retragere germană din UE în forma de Brexit, scrie The Guardian.

În documentul disponibil pe pagina formațiunii (aici) și analizat recent de CaleaEuropeană.ro, formațiunea de extremă dreaptă utilizează expresia ”DEXIT” (n.r. – Deutschland exit) și o prezintă ca opțiune într-un capitol dedicat ”Europei națiunilor” și în care abordează chestiunea reformării Uniunii Europene.

În subcapitolul ”DEXIT – Der Austritt als letzte Option” (n.r. DEXIT – ieșirea ca ultimă opțiune), AfD critică centralismul și birocrația din Uniunea Europeană, iar printre reformele propuse se numără crearea unei Adunări Europene în locul actualului Parlament European, înființarea unei noi Curți Europene de Justiție sub forma unei instanțe supranaționale de arbitraj, precum și organizarea de referendumuri în probleme de afaceri europene.

Documentul abordează și dimensiunea politicii externe în care poziția AfD este că Europa și Germania trebuie să lucreze împreună atât cu SUA, cât și cu Rusia. Pe de altă parte, Alternativa pentru Germania se opune unei armate europene și statuează clar că „Europa este apărată de către NATO”.

Documentul integral este disponibil în limba germană și poate fi accesat aici

Introducerea terminologiei DEXIT în cadrul unei platforme politice menite să servească în scop electoral pentru alegerile privind Parlamentul European din 23-26 survine într-o răscruce de drumuri privind viitorul Uniunii Europene: construcția europeană este amenințată de către populism și extremism, în timp ce prin abordarea unitară a instituțiilor și a țărilor membre se încearcă prevenirea unui efect de contagiune după procesul Brexit.

Dincolo de Brexit – care este preconizat a deveni o certitudine la 29 martie – pe continentul european au mai existat încercări timide în care au fost pronunțate diferite formule de „-exit”: Frexit (Franța), Nexit (Olanda), Grexit (Grecia), Polexit (Polonia) sau chiar Roexit (România).

Reamintim că alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc în cadrul primei președinții a Consiliului UE asigurată de către România, pe care Bucureștiul o exercită începând cu 1 ianuarie și în care promite să avanseze, între altele, o agendă a Europei valorilor comune, inclusiv în contextul summitului de la Sibiu, primul summit european din istorie care va fi organizat chiar de Ziua Europei, dar și ultima întâlnire a liderilor europeni înainte de alegerile europene.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

U.E.

Ursula von der Leyen, promisiuni pentru democratizarea UE: Susțin introducerea listelor electorale transnaționale și dreptul de inițiativă legislativă al PE

Published

on

© European Parliament

Ursula von der Leyen, candidatul nominalizat de liderii UE pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, s-a adresat eurodeputaților în plenul de la Strasbourg și și-a prezentat viziunea și planurile pentru această funcție.

Într-un mesaj menit să mulțumească grupul politic centrist Renew Europe, von der Leyen a promis o conferință de doi ani ,,despre viitorul Europei” pentru a angaja cetățenii în procesul decizional de la nivel european.

De asemenea, aceasta a promis să reformeze sistemul Spitzenkandidat sau sistemul candidatului cap de listă în contextul următoarele alegeri europene.

,,Trebuie să facem procesul mai vizibil pentru un electorat mai larg”, a spus ea, adăugând că ,,trebuie să abordăm problema listelor transnaționale ca instrument complementar al democrației europene”.

Amintim faptul că Renew Europe a promis să lupte pentru introducerea listelor electorale transnaționale, dar și pentru reforma procesului Spitzenkandidat care s-a dovedit a fi un eșec în contextul alegerilor pentru Parlamentul European din mai 2019. Niciunul dintre candidații cap de listă ai partidelor politice europene, precum PES și PPE, nu a reușit să câștige aprobarea tuturor liderilor naționali din Consiliul European pentru a fi propuși în fruntea Comisiei Europene.

Von Der Leyen a mai spus că va susține dreptul de inițiativă legislativă a Parlamentului European.

,,Parteneriatul nostru interinstituțional va ajuta ca vocile europene să se audă mai bine”, a precizat von der Leyen.

Membrii Parlamentului European se reunesc de luni până joi la Strasbourg pentru cea de-a doua plenară a noului legislativ european constituit la 2 iulie, sesiune care va fi dominată de o dezbatere și de un vot cruciale pentru viitorul Uniunii Europene privind alegerea sau respingerea Ursulei von der Leyen pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, moment culminant urmat de evaluarea rezultatelor primei președinții a României la Consiliul UE, de prezentarea priorităților noii președinții finlandeze și de audierea celor două propuneri de comisari europeni interimari din partea României și a Estoniei. Lucrările sesiunii plenare a Parlamentului European vor fi transmise LIVE pe CaleaEuropeană.ro.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, promisiune fermă: Nu va exista niciun compromis din partea Comisiei Europene în ce privește apărarea statului de drept

Published

on

© European Parliament

Ursula von der Leyen, candidata propusă de Consiliul European pentru a deveni prima femeie președintă a Comisiei Europene, și-a asumat un angajament ferm pentru apărarea statutul de drept în Uniunea Europeană, în primul său discurs în fața plenului Parlamentului European în urma căruia speră să devină prima femeie președintă a Comisiei Europene.

Făcând referire la originile Europei – civilizația greacă și legislața romană – von der Leyen a arătat că, timp de secole, europenii s-au luptat pentru câștigarea libertății și a democrației.

Statul de drept este instrumentul cel mai puternic pe care îl avem la dispoziție pentru a ne apăra valorile. De aceea nu putem face compromis în ce privește apărarea statului de drept. Nu va exista niciun compromis din partea Comisiei Europene”, a spus Ursula von der Leyen, în aplauzele eurodeputaților

”De aceea, propun un mecanism european privind statul de drept. Acest instrument nu este o alternativă, ci un instrument suplimentar. Comisia va fi întotdeauna gardianul Tratatelor. Statul de drept este fundamental”, a mai spus ea.

Anterior dezbaterii din plen, ce va fi urmată de un vot marți seară, Ursula von der Leyen a promis că va adopta măsuri în spiritul solicitărilor pe care le-a primit de la grupurile S&D și Renew Europe în Parlamentul European pentru ca cele două formațiuni din hemiciclu să îi acorde votul pentru a deveni prima femeie președintă a Comisiei Europene.

În scrisorile către S&D și Renew Europe, ministrul german al Apărării a promis că dacă va fi validată în funcția de președinte al Comisiei Europene, ea va propune revizuirea modului în care este monitorizată respectarea statului de drept în ţările UE.

Ea a promis reformarea modului în care UE monitorizează respectarea statului de drept în țările membre”, scrie Reuters, în condițiile în care Comisia Europeană a propus un mecanism de condiționare a acordării fondurilor UE de statul de drept, iar țări precum România și Bulgaria sunt monitorizate sub Mecanismul de Cooperare și Verificare, prevăzut în tratatele de aderare ale celor două state. Deși o temă de actualitate, propunerea nu este una inovatoare, Comisia Europeană publicând în 2014, pentru prima și singura dată, rapoarte anti-corupție în fiecare țară UE, evaluări ale căror publicări au fost ulterior sistate.

Propunerea unui mecanism european privind statul de drept a venit din partea grupului Renew Europe condus de Dacian Cioloș și a fost formulată de eurodeputații Alianței USR PLUS.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, în discursul de candidatură la șefia Comisiei Europene: ”Dacă vrem să alegem calea europeană, trebuie să ne redescoperim unitatea”

Published

on

© European Parliament/ Facebook

Ursula von der Leyen, candidata Consiliului European la șefia Comisiei Europene, a făcut marți un apel la unitatea europenilor pentru alegerea căii europene și la apărarea ordinii internaționale bazate pe reguli și multilateralism, în primul său discurs în fața plenului Parlamentului European în urma căruia speră să devină prima femeie președintă a Comisiei Europene.

Acum exact 40 de ani, prima președintă a Parlamentului European, Simone Veil, a fost aleasă și și-a prezentat viziunea unei Europe mai unite și mai echitabile. 40 de ani mai târziu, este cu mare mândrie să vă pot spune că o femeie este candidată la postul de președinte al Comisiei Europene. Sunt aici datorită tuturor celor care au trecut peste bariere și convenții”, a spus von der Leyen, în debutul discursului său, în aplauzele sălii.

von der Leyen, care și-a început discursul în franceză, continuând ulterior în germană și în engleză, a făcut recurs la memoria integrării europene.

”Sunt aici datorită tuturor celor care au construit o Europă a păcii, o Europă a valorilor. Această convingere europeană este cea care m-a ghidat în toată cariera, ca mamă, ca medic și ca politician. Acesta va fi și spiritul care va ghida și Comisia pe care am intenția să o prezidez. Părinții fondatori au reușit să ridice Europa din cenușa războaielor mondiale”, a mai afirmat ea.

Arătând că 500 de milioane de europeni trăiesc între Riga și Limassol și între Lisabona și Atena, von der Leyen a spus că ”trebuie să ne ridicăm pentru această Europă a noastră”.

Candidata susținută de liderii europeni la capătul unor negocieri europeni a făcut referire și la spectrul global, precizând că ”întreaga lume este provocată să facă față unor unor schimbări disruptive. 

”Niciuna din aceste provocări nu va dispărea. Unii se îndreaptă spre regimuri autoritare. Alții își creează dependență globală, investind în timp ce alții se întorc spre protecționism”, a afirmat ea, referindu-se la Rusia, China sau SUA, fără a le nominaliza.

”Niciuna din aceste opțiuni nu sunt pentru noi. Noi susținem multilateralismul și apărăm o ordine bazată pe reguli. Trebuie să alegem calea europeană. Dar dacă vrem să alegem calea europeană, trebuie să ne redescoperim unitatea. Dacă noi suntem uniți în interior, nimeni nu ne poate dezbina”, a mai spus Ursula von der Leyen.

Citiți și Sesiune plenară// Toate privirile spre Parlamentul European: Eurodeputații decid marți dacă Ursula von der Leyen va fi prima femeie președintă a Comisiei Europene

Citiți și Ursula von der Leyen susține monitorizarea respectării statului de drept în toate țările UE. Ce reforme le mai promite eurodeputaților în schimbul alegerii sale la șefia Comisiei Europene

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending