Connect with us

U.E.

Este oficial, Sophia, misiunea UE de combatere a traficului ilegal cu ființe umane pe ruta mediteraneană, este prelungită pentru încă șase luni. Desfășurarea activelor navale este suspendată pe această perioadă

Published

on

Potrivit comunicatului, comandantul operațiunii a primit instrucțiuni să suspende temporar, din motive operaționale, desfășurarea activelor navale ale misiunii Sophia pe durata acestei prelungiri. Statele membre ale UE vor continua să depună eforturi, în forurile corespunzătoare, pentru găsirea unei soluții în ceea ce privește debarcarea, în cadrul acțiunilor întreprinse ca urmare a concluziilor Consiliului European din iunie 2018, care prevedeau ca UE să-și intensifice sprijinul pentru regiunea Sahel, pentru paza de coastă libiană, pentru comunitățile costiere și sudice, pentru condiții de primire umane, pentru returnări umanitare voluntare, pentru cooperarea cu alte țări de origine și de tranzit, precum și pentru relocarea voluntară.

Operațiunea va continua să își îndeplinească mandatul în mod corespunzător, consolidând supravegherea efectuată cu ajutorul mijloacelor aeriene, precum și consolidând sprijinul acordat pazei de coastă și forțelor navale libiene pentru asigurarea respectării legii pe mare printr-o monitorizare sporită, inclusiv pe uscat, și prin continuarea formării.

Misiunea principală a operațiunii este de a contribui la eforturile UE de subminare a modului în care acționează persoanele care introduc ilegal migranți și traficanții de persoane în zona central-sudică a Mării Mediterane. Operațiunea are, de asemenea, o serie de misiuni de sprijinire. Ea asigură formare pentru paza de coastă și forțele navale libiene, monitorizează eficacitatea pe termen lung a formării și contribuie la punerea în aplicare a embargoului ONU asupra armelor în marea liberă, în largul coastei Libiei. În plus, operațiunea desfășoară activități de supraveghere și colectează informații în ceea ce privește exporturile ilegale de petrol din Libia, în conformitate cu rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU. Sophia contribuie astfel la eforturile depuse de UE în vederea restabilirii stabilității și securității în Libia, precum și la securitatea maritimă în regiunea central-mediteraneeană.

După luarea deciziei de a limita supravegherea pe mare doar la patrule aeriene, există temeri că rolul operațiunii Sophia în salvarea vieților pe mare, va fi slăbit conisderabil, aproape 2300 de persoane murind în 2018, potrivit estimărilor ONU.

Însă restrângerea operațiunii Sophia doar la patrulare aeriană ar fi în conformitate cu politica UE de a restricționa imigrația din zona mediteraneană, începând din 2015 încoace, și de a descuraja imigranții să-și riște viața pe mare. În acest sens, ar fi de  amintit faptul că UE a limitat deja operațiunile de salvare în sudul Mediteranei și și-a mutat navele mai spre nord, unde au loc mai puține salvări. Acest lucru se datorează faptului că blocul nu dorește să gestioneze numărul mare de sosiri, operațiune obligatorie  în temeiul dreptului internațional dacă navele statelor membre ar primi migranți salvați la bordul lor. În orice caz, căutarea și salvarea nu fac parte din mandatul Operațiunii Sophia, care este o obligație legală pentru toți marinarii, sub incidența convențiilor maritime ale ONU. 

EU NAVFOR MED – operațiunea Sophia a fost lansată la 22 iunie 2015. Ea face parte din abordarea cuprinzătoare a UE în materie de migrație. Comandantul operațiunii este contraamiralul italian Credendino. Comandamentul operațiunii se află la Roma.

Decizia de astăzi a fost adoptată de Consiliu prin procedură scrisă.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

”Milioane de momente pentru democrație”. Peste 200.000 de cehi au protestat la Praga, cerând demisia premierului Andrej Babis: Lupta pentru libertate şi democraţie nu se termină niciodată

Published

on

© Greens/EFA in the EU Parliament/ Twitter

Peste 200.000 de cehi, potrivit estimărilor poliției, 250.000, conform organizatorilor, s-au adunat sâmbătă la Praga pentru a cere demisia premierului miliardat Andrej Babis, pe care îl acuză de corupție. Protestul a avut loc în ajunul împlinirii a 30 de ani de la Revoluția de catifea care a dus la căderea regimului comunist în fosta Cehoslovacie, anunță Reuters și AFP, citate de Agerpres.

Manifestanții, veniți din întreaga Republică Cehă, s-au strâns în parcul Letna, arborând steagurile țării și ale Uniunii Europene.

Organizatoarea mișcării denumită ”Milioane de momente pentru democrație” l-a îndemnat pe premierul Babis să-și reglementeze conflictul de interese de care este acuzat sau să  se retragă.

Sâmbătă, în mulţimea adunată la Praga s-a scandat între altele ”suntem aici”, slogan auzit şi la protestele de acum trei decenii.

Cei care au luat cuvântul în cadrul manifestaţiei – inclusiv foşti disidenţi participanţi şi la protestele din 1989 – l-au pus sub semnul întrebării şi pe preşedintele Milos Zeman, favorabil apropierii de Rusia şi China. Într-un interviu acordat portalului ParlamentniListy.cz, Zeman a insistat că premierul ”Andrej Babis a primit 1,5 milioane de voturi la alegeri”, iar el însuşi ”2,85 milioane de voturi”, în timp ce participanţii la protestul de sâmbătă reprezintă comparativ ”doar o mică fracţiune”.

”Unii dintre politicienii noştri nu înţeleg de ce suntem aici. Alţii nu vor să-şi strice vacanţa”, a acuzat Benjamin Roll, vicepreşedintele mişcării Milioane de momente pentru democraţie. ”Lupta pentru libertate şi democraţie nu se termină niciodată”, a completat acesta.

Andrej Babis a fost acuzat că a încearcat să obstrucţioneze o anchetă în care era suspectat de fraudarea fondurilor europene, la o fermă trecută pe numele unor membri ai familiei sale, între care fiul său, Andrej Babis Jr.

Un raport de audit al Comisiei Europene apărutîn luna iunie și care prezintă rezulatele preliminare a arătat că holdingul premierului Babis, considerat al doilea cel mai bogat om al fostei țări comuniste, nu ar trebui să beneficieze de fonduri de dezvoltare din partea UE, câtă vreme prim-ministrul este în continuare beneficiar. Comisia a arătat că firmele implicate ar putea fi obligate să restituie 17,4 milioane de euro.

Babis a respins acuzațiile, justificând că proiectul de raport al Comisiei Europene în care era acuzat de conflict de interese reprezintă un atac împotriva țării.

Poliția cehă a recomandat la mijlocul lunii septembrie ca Babis să fie acuzat, dar ministrul justiției din aceastățară a demisionat a doua zi, iar cazul a fost clasat.

În pofida acestui val de contestare populară, Alianţa Cetăţenilor Nemulţumiţi (ANO), partidul populist al premierului ceh Andrej Babis, a câştigat alegerile europarlamentare din această țară, cu aproximativ 21% din voturi, urmând să obţină şase mandate de eurodeputat, cu două mai mult decât în 2014.

Mişcarea populistă a lui Babis, care face parte din Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE), este cunoscută pentru criticile la adresa Bruxelles-ului și îşi întăreşte prezenţa în Parlamentul European, spre deosebire de partenerii săi de guvernare, social-democraţii de la CSSD, care pierd patru mandate.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE și Parlamentul European nu au reușit să ajungă la un acord privind bugetul UE pentru 2020, după 14 ore de negocieri

Published

on

Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European nu au reușit să ajungă la un acord privind bugetul Uniunii Europene pe 2020, după lungi ore de negocieri care s-au prelungit până târziu în noaptea de vineri spre sâmbătă, anunță DPA, citat de Agerpres.

În proiectul său de buget pentru 2020, Comisia a propus stabilirea nivelului total al angajamentelor la 168,3 miliarde de euro, iar al plăților la 153,6 miliarde de euro.

Poziția Consiliului, adoptată la 3 septembrie, stabilește angajamente totale de 166,8 miliarde de euro și plăți totale de 153,1 miliarde EUR, ceea ce înseamnă -1,5 miliarde de euro și, respectiv, -0,5 miliarde EUR mai puțin față de propunerea Comisiei. Cu toate acestea, poziția Consiliului reprezintă în continuare o creștere cu +0,6 % a angajamentelor și cu +3,3 % a plăților comparativ cu bugetul votat în 2019.

Parlamentul solicită creșterea totalului angajamentelor la 171,0 miliarde de euro și a totalului plăților la 159,1 miliarde de euro. Această poziție depășește plafoanele stabilite în cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2014-2020.

Cele două părţi au timp până luni la miezul nopţii (23.00 GMT) pentru a ajunge la un compromis asupra bugetului pe anul viitor, în caz contrar Comisia Europeană fiind nevoită să avanseze o nouă propunere.

Statele membre au revervat o mare parte din buget pentru evenimente neprevăzute, în special pentru a acoperi costurile unui eventual Brexit fără acord, dar și pentru situațiile în care Turcia va avea nevoie de fonduri europene suplimentare pentru a-i găzdui pe refugiați.

Pe de altă parte, PE ar vrea să fie cheltuiţi mai mulţi bani pentru combaterea schimbării climatice, crearea de locuri de muncă, cercetare şi programe care oferă oportunităţi pentru tineri.

Dacă nu se ajunge la niciun acord până la finalul perioadei de conciliere la 18 noiembrie, Comisia trebuie să prezinte un nou proiect de buget pentru 2020.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Maria Grapini (PSD, S&D) a intervenit din nou în cazul Cameliei Smicală, medicul român ai cărui copii au fost luați de statul finlandez. Eurodeputatul român solicită o întâlnire cu autoritățile finlandeze pentru protecția copilului

Published

on

Europarlamentarul Maria Grapini (PSD, S&D) a intervenit din nou în cazul medicului român Camelia Smicală, aflată în litigu în Finlanda, ai cărei copii au fost luați de statul finlandez.

” Situația medicului român din Finlanda, Camelia Smicală, se complică alarmant, ultimele informații sosite anunțând măsuri radicale asupra familiei, pentru că românca a apelat la sprijinul Ambasadei României de la Helsinki. Camelia Smicală a transmis opiniei publice că Socialul finlandez a anunțat-o că nu-și va mai vedea copiii, Maria – fata cea mică – fiind dusă la carceră (spațiu izolat din centrul de copii în care se află de patru ani), Mihai aflându-se într-o stare de epuizare psihică majoră.”, este explicat într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În sursa amintită mai sus este precizat că ”europarlamentarul Maria Grapini a intervenit, în toți acești ani, public, de la tribuna PE, de nenumărate ori, solicitând mediere și rezolvarea pe căi diplomatice a acestui caz care a făcut înconjurul lumii. Maria Grapini a scris și oficialilor României precum și celor finlandezi.”

Astfel, potrivit comunicatului, Maria Grapinia i-a scris încă din 7 noiembrie ”ambasadorului României în Finlanda, Răzvan Rotundu, iar astăzi – după noile date defavorabile, sosite dinspre medicul român – a transmis o nouă scrisoare oficială ministrului de Externe român, Bogdan Aurescu. Acestuia din urmă, europarlamentarul i-a prezentat pe larg abuzurile inimaginabile și teroarea pe care Camelia Smicală le trăiește, în disperare, de ani.”

Cât privește scrisoarea transmisă ambasadorului României în Finlanda, din data de 7 noiembrie, Maria Grapini îi solicita acestuia o întâlnire de urgență, la Helsinki, la o dată pe care acesta să o fixeze, cu autoritatea care instituționalizează copiii din Finlanda și cu Ministerul Justiției finlandez. Maria Grapini și-a arătat disponibilitatea să meargă în capitala Finlandei, în momentul în care ambasadorul român fixează această mediere. Doar că acesta nu i-a răspuns nici până în acest moment.

”Am invocat….evidența: Apărarea drepturilor cetățenilor români, în interiorul și în afara granițelor țării, rămâne o prioritate pentru mine și consider că este necesar să acordăm o atenție sporită acestui caz de încălcare a drepturilor copilului. I-am transmis că pot merge acum, în noiembrie, sau oricând se poate realiza această discuție, însă, din păcate, ambasadorul României în Finlanda nu a reacționat… ”, a declarat europarlamentarul Maria Grapini.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending