Connect with us

BUSINESS

Estimare a Comisiei Europene: România va avea o creştere a PIB-ului de 2,4% în 2015

Published

on

România va înregistra în 2015 o creștere economică de 2,4%, o rată a inflației de 2,1% în timp ce rata șomajului va ajunge la 6,9%. Și asta în timp ce datoria publică brută va reprezenta 40,4% din PIB,  după cum arată previziunile economice europene de toamnă.

Pe ansamblul Uniunii Europene, previziunile de toamnă ale Comisiei Europene indică pentru restul anului o creștere economică redusă, atât în UE, cât și în zona euro.

European-Union-flags-007Pentru anul 2014 în ansamblu, creșterea reală a PIB-ului va atinge, potrivit estimărilor, 1,3% în UE și 0,8% în zona euro.

Creșterea ar urma să se accelereze ușor în cursul anului 2015, atingând 1,5%, respectiv 1,1%, pe fondul îmbunătățirii cererii externe și interne.

În 2016, se așteaptă o intensificare a activității economice până la 2,0%, respectiv 1,7%, datorită consolidării sectorului financiar, precum și datorită recentelor reforme structurale care încep să dea roade.

„Nu există un răspuns unic și simplu în fața provocărilor cu care se confruntă economia europeană. Trebuie să acționăm pe trei fronturi: pentru politici bugetare credibile, pentru reforme structurale ambițioase și pentru investiții, publice și private, atât de necesare. Trebuie să ne asumăm cu toții responsabilitățile care ne revin, la Bruxelles, în capitalele statelor membre și la nivelul regiunilor, pentru a genera o creștere economică mai puternică și pentru a da un impuls real creării de locuri de muncă pentru cetățenii noștri”, a declarat Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă.

Redresare economică fragilă și încredere scăzută

Redresarea economică începută în cel de-al doilea trimestru al anului 2013 este încă fragilă, iar relansarea economică este încă slabă în multe state membre.

Încrederea se situează la un nivel mai scăzut decât în primăvară, reflectând riscurile geopolitice tot mai importante și perspectivele economice mai puțin favorabile existente la nivel mondial. În ciuda condițiilor financiare favorabile, redresarea economică din 2015 va fi lentă. Această situație reflectă diminuarea progresivă a efectelor crizei, cu o rată încă ridicată a șomajului, cu un nivel important al datoriei și cu o rată scăzută de utilizare a capacității.

Recenta evaluare amplă a Băncii Centrale Europene a estompat incertitudinile cu privire la soliditatea sectorului bancar; totodată, îmbunătățirea condițiilor de finanțare ar trebui să ajute la redresarea activității economice.

În 2016, consolidarea cererii interne și străine și continuarea unei politici monetare flexibile, asociată cu costuri de finanțare scăzute, ar trebui să întărească și mai mult creșterea.

În 2014, se așteaptă în continuare variații importante în ceea ce privește ratele de creștere ale statelor membre, de la -0,7% (Croația) la 4,6% (Irlanda).

Cu toate acestea, se preconizează că în următorii doi ani diferențele dintre ratele de creștere se vor reduce. În 2015 și 2016, se estimează că toate țările UE vor înregistra o creștere pozitivă. Tot în această perioadă, efectul întârziat al reformelor deja implementate ar trebui să se resimtă într-o mai mare măsură.

Revenire lentă la o creștere economică modestă

Redresarea înregistrată de UE pare să fie modestă în comparație cu alte economii avansate și în raport cu exemplele de redresări post-criză financiară din trecut, cu toate că și acestea au fost de regulă lente și fragile, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

Pe parcursul perioadei de prognozare, cererea internă ar trebui să beneficieze din ce în ce mai mult de avantajele unei politici monetare flexibile, de progresele înregistrate în reducerea datoriei private și de orientarea bugetară în general neutră.

Investițiile private ar trebui să se redreseze treptat, beneficiind la rândul lor de îmbunătățirea perspectivelor la nivelul cererii și de efectele recuperării decalajelor, deși inițial ar putea fi stânjenite de importante capacități neutilizate.

Consumul privat ar trebui să se dezvolte moderat în 2015 și 2016, fiind susținut de scăderea prețurilor produselor de bază și de creșterea veniturilor disponibile, pe măsură ce piața forței de muncă va cunoaște o ameliorare treptată.

Consumul public ar urma să contribuie în mod marginal la creșterea economică. Pe fundalul unei creșteri moderate a comerțului mondial, este probabil ca exporturile nete să nu contribuie decât în mică măsură la creșterea PIB-ului în anii următori.

Ameliorare ușoară a condițiilor de pe piața muncii

Ritmul de creare a locurilor de muncă a fost moderat, iar ratele șomajului au scăzut ușor de la niveluri ridicate.

Întrucât se așteaptă ca procesul de creștere economică să cunoască treptat o dinamică tot mai importantă, spre sfârșitul perioadei de prognozare ar trebui să aibă loc ameliorări mai consistente pe piața muncii. În 2016, rata șomajului ar urma să scadă la 9,5% în UE și la 10,8% în zona euro.

Tendința către o inflație mai mică a continuat în 2014 în statele membre ale UE, ca urmare a scăderii prețurilor produselor de bază și a unei încetiniri economice semnificative. Se estimează că inflația va rămâne foarte scăzută în 2014.

Pe măsură ce activitatea economică se intensifică treptat și se înregistrează o creștere a salariilor, inflația va cunoaște probabil o creștere, fenomen la care contribuie și recenta depreciere a monedei euro. În UE, inflația este estimată la 0,6% în 2014, 1,0% în 2015 și 1,6% în 2016. În zona euro, inflația IAPC (indicele armonizat al prețurilor la consum) este estimată la 0,5% în acest an și la 0,8% în 2015, după care va crește la 1,5% în 2016.

Continuarea reducerii deficitelor publice

Se estimează că reducerea deficitelor publice generale va continua. Ponderea deficitului în PIB ar urma să descrească și mai mult anul acesta atât în UE, cât și în zona euro, deși într-un ritm mai lent decât în 2013, ajungând la 3,0%, respectiv la 2,6%. Se preconizează că deficitele publice vor continua să scadă în următorii doi ani datorită consolidării activității economice.

Orientarea politicii bugetare se estimează a fi aproape neutră în 2014 și 2015. Se estimează că ponderea datoriei în PIB va atinge un nivel maxim anul viitor atât în UE cât și la nivelul zonei euro, ajungând la 88,3%, respectiv 94,8 % (în conformitate cu definiția sistemului european de conturi 2010).
    
Persistă riscurile ce amenință perspectivele economice

Riscurile care planează asupra perspectivelor de creștere continuă să domine pe fondul tensiunilor geopolitice, al instabilității piețelor financiare și al posibilității ca reformele structurale să fie incomplet implementate. Riscurile care amenință perspectivele inflației se mențin la un nivel echilibrat.

BUSINESS

Marcel Boloș: Cele mai respectate agenții de rating din lume reconfirmă stabilitatea economică a României. Investițiile sunt vitale și trebuie protejate

Published

on

© Marcel Boloș/ Facebook

Cele mai respectate agenții de rating din lume confirmă stabilitatea economică a României, a precizat sâmbătă ministrul finanțelor publice, Marcel Boloș, după ce agenția Moody’s a reconfirmat ratingul suveran și perspectiva stabilă a României, așa cum au stabilit și agențiile Fitch și S&P.

“O nouă dovadă că Guvernul actual a luat măsurile necesare și că deciziile asumate de coaliție ne duc pe drumul corect”, a scris Boloș, pe Facebook.

Potrivit ministrului liberal, Moody’s se așteaptă la menținerea tendinţei de creştere rapidă a productivităţii muncii, deoarece România continuă să ajungă din urmă economii mai avansate din Europa.

Agenția precizează că reformele şi investiţiile din Mecanismul de Redresare și Reziliență şi alte instrumente din fonduri europene încep să aibă impact asupra potenţialul de creştere al economiei.

Adică investițiile despre care mă auziți că spun, de când am venit la Ministerul Finanţelor, că sunt vitale pentru dezvoltarea României și că trebuie protejate: investiții în autostrăzi, școli, spitale, rețeaua de apă-canalizare și așa mai departe”, a completat ministrul de resort.

El a precizat că aceste investiții pot fi protejate prin reforme și politici economice responsabile, care să aducă sustenabilitate fiscal-bugetară.

“Adică să luăm acele măsuri care să ne ducă în sfera normalității, unde nu mai consumăm mai mult decât producem. Pentru că Moody’s mai subliniază și aspecte care nu ne bucură: problemele în reducerea deficitului bugetar „ar putea duce la suspendarea unei părți din fondurile PNRR anul viitor””, a mai punctat Marcel Boloș.

Moody’s Investors Service a confirmat vineri la “Baa3” ratingul pe termen lung al României, cu perspectivă stabilă, iar calificativul pe termen scurt a fost menţinut la “Prime-3”, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară, citat de Agerpres.

Confirmarea ratingului “Baa3” reflectă perspectivele robuste de creştere pe termen mediu ale României, sprijinite de influxurile solide de fonduri europene şi investiţii străine directe (FDI). De asemenea, reflectă indicatorii privind povara datoriei şi accesibilitatea datoriei, care rămân mai solide decât a altor ţări cu acelaşi rating, deşi ambele ar urma să se deterioreze gradual în următorii ani, în urma unui nivel încă ridicat al deficitului bugetar şi a creşterii costurilor cu plata dobânzilor. Aceste evoluţii sunt contrabalansate de slăbiciunea calităţii instituţiilor ţării şi de susceptibilitatea la riscurile de vulnerabilitate geopolitice şi externe, se arată în comunicat.

Perspectiva stabilă echilibrează tendinţa economică pozitivă faţă de dificultăţile continue ale Guvernului de a reduce în mod durabil deficitul ridicat fiscal şi deficitul de cont curent ale României. Deşi acestea nu reprezintă riscuri iminente la adresa profilului de creditare al României, cu toate acestea deficitele gemene reprezintă o potenţială sursă de vulnerabilitate pentru solvabilitate, avertizează Moody’s.

Continue Reading

BUSINESS

Nicolae Ciucă: În discuțiile asupra pachetului măsurilor fiscale, am susținut capitalul românesc. Măsurile trebuie echilibrate cu reducerea cheltuielilor bugetare

Published

on

© Nicolae Ciuca/ Facebook

Preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, a declarat, miercuri, că a susţinut ca măsurile fiscale să fie echilibrate cu reducerea cheltuielilor bugetului de stat, adăugând că băncile din România trebuie să sprijine și să capitalizeze companiile româneşti.

Ciucă a menţionat că şi-a luat angajamentul, în nume personal şi al ministrului de finanţe, ca tot ceea ce va însemna modificarea fiscal-bugetară pentru viitor să se petreacă după o perioadă suficient de mare, de cel puţin 6 luni.

“Ne aflăm faţă în faţă cu cei mai performanţi oameni de afaceri din România care merită aprecierea noastră, merită consideraţia şi merită să fie promovaţi ca model pentru tot ceea ce înseamnă creativitatea, inovaţia, ambiţia, munca, dăruirea, stăruinţa, tenacitatea pentru a reuşi în afaceri. Chestiunea aceasta s-a văzut şi a fost cât se poate de încurajatoare, dacă ne uităm la o cifră care spune totul despre ceea ce înseamnă consolidarea mediului de afaceri din România: anul trecut, 2022, nu că aş fi fost prim ministru, n-am niciun merit, dar numărul firmelor nou înfiinţate a ajuns la 152.000, ceea ce reprezintă cel mai mare număr din istoria noastră post decembristă”, a afirmat Ciucă, la cea de-a XXXI-a ediţie a Topului Naţional al Firmelor Private din România, organizată de Consiliul Naţional al IMM-urilor din România, relatează Agerpres.

El a menţionat contextul internaţional “cât se poate de volatil şi de sensibil” în care se află ţara noastră, menţionând că “piaţa economiei este foarte sensibilă la un cadru de securitate destul de efervescent”.

“Suntem ţară de graniţă a Ucrainei, suntem nu departe de ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu, suntem într-o zonă, regiunea Mării Negre, cu tot ceea ce înseamnă zona Balcanilor de vest, zona conflictelor îngheţate din jurul Mării Negre şi vrem, nu vrem toate aceste chestiuni impactează, produc consecinţe şi pentru mediul de afaceri. De aceea, spuneam de responsabilitatea oricărui lider, indiferent unde îşi desfăşoară activitatea, trebuie să se concretizeze în a încuraja orice formă de dialog, orice formă de parteneriat”, a mai spus Nicolae Ciucă.

Ciucă a afirmat că în perioada în care a fost premier a încercat să asigure cadrul necesar, încrederea pentru ca investiţiile să continue, capitalul românesc să se consolideze, iar Guvernul a venit cu forme de sprijin – ajutoare de stat, facilităţi fiscale – pentru a da cât mai multă competitivitate întreprinzătorilor mediului de afaceri din România.

“Sigur, putem să discutăm despre cifre şi să aducem în discuţie faptul că anul trecut am reuşit, şi am reuşit cu dumneavoastră, prin tot ceea ce aţi făcut dumneavoastră, prin dumneavoastră înşivă şi împreună cu investitorii străini, să realizăm o creştere în valoare nominală a PIB-ului de 49 de miliarde de euro. Am reuşit să realizăm un cadru, aşa cum spuneam, de încredere pentru investitorii străini şi am beneficiat de aproximativ 11 miliarde de euro investiţii străine directe”, a adăugat Ciucă.

El a mai spus că aproximativ 2 milioane şi jumătate de locuri de muncă sunt asigurate de IMM-uri şi că, în ansamblu, companiile româneşti asigură o profitabilitate de 7,8%.

“Am găsit oameni de mare onoare şi oameni cu deschidere şi cu un apetit care a fost cât se poate de benefic în identificarea soluţiilor. Avem nevoie de toate propunerile dumneavoastră în ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor bugetare. Aparatul sau instituţiile guvernamentale trebuie să-şi calibreze foarte bine, atât structura, cât şi cheltuielile”, a menţionat Nicolae Ciucă.

Ciucă a mai spus că a susţinut, în calitate de lider al PNL, reducerea cheltuielilor de la nivelul bugetului de stat.

“Prima formă a Ordonanţei apărea doar cu presiune pe mediul de afaceri şi am susţinut ca aceste măsuri fiscale să fie echilibrate cu reducerea cheltuielilor de la nivelul bugetului de stat. Este absolut nevoie să reducem şi să chibzuim toate aceste cheltuieli şi să vedem cum facem să sprijinim mediul de afaceri. Am menţinut că tot ceea ce a ţinut de impozitul pe venit, impozitul pe profit, impozitul pe dividende, este 8%, cel mai mic în Europa, pentru că am înţeles foarte bine că aveţi nevoie de capital pentru a putea să vă dezvoltaţi în continuare investiţiile”, a afirmat preşedintele Senatului.

El a transmis un mesaj băncilor să susţină companiile româneşti.

“Totodată, (…) dincolo de ceea ce poate să facă Guvernul, ce pot să facă instituţiile statului, băncile din România trebuie să vină şi să sprijine, să capitalizeze companiile româneşti. Discutăm de un raport credite-depozite de 70%. Normal ar fi să depăşească 100%. Şi când spun toate acestea, am în vedere că am avut discuţii la fel de deschise şi cu Asociaţia Băncilor din România, rugându-i să înţeleagă potenţialul de dezvoltare a României şi oportunităţile pe care le oferă cei care s-au angajat şi îşi riscă propriul buget pentru investiţii, iar băncile de aceea sunt aici,să asigure finanţarea necesară, să capitalizeze afacerile din România”, a adăugat Nicolae Ciucă.

El a adăugat că modificările fiscal-bugetare pentru viitor trebuie să se petreacă după o perioadă suficient de mare.

“Sigur, acum o să spuneţi: voi vorbiţi de predictibilitate, când aţi venit şi aţi luat măsuri în derularea anului fiscal-bugetar şi v-a afectat planul de afaceri? Am căutat ca şi aceste măsuri să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2024. Totuşi trebuie să avem în vedere, şi am reţinut foarte bine de la dumneavoastră, nevoia de primenire a politicilor fiscal-bugetare, motiv pentru care angajamentul meu personal, al ministrului de Finanţe, am discutat ca tot ceea ce va însemna modificarea fiscal-bugetară pentru viitor să se petreacă după o perioadă suficient de mare. Eu m-am angajat în faţa mediului asociativ de cel puţin şase luni pentru dezbateri pe grupuri de lucru, pe sectoare de activitate, astfel încât să putem să asigurăm acea stabilitate şi predictibilitate fiscală pentru termen mediu şi lung”, a mai spus Ciucă.

Continue Reading

BUSINESS

Banca Transilvania și Fondul European de Investiții au încheiat acord pentru susținerea IMM-urilor din România

Published

on

Banca Transilvania (BT) și Fondul European de Investiții (FEI) au semnat un acord de garantare prin care BT va acorda IMM-urilor credite cu garanții de portofoliu în valoare de 1,5 miliarde lei. 

Companiile vor putea accesa prin intermediul Băncii Transilvania credite de până la 7,5 milioane de euro atât pentru capital de lucru, cât și pentru investiții, cu garanții de maxim 70% din valoarea facilităților de credit. 

Acordul vizează două programe destinate sectorului privat, Competitivitate (The SME Competitiveness Guarantee) și Sustenabilitate (The SME Sustainability Guarantee), finanțate prin Facilitatea de Recuperare și Reziliență din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și beneficiază de sprijinul InvestEU. 

Ne bucurăm să fim parte din acest nou acord cu Fondul European de Investiții, prin care vom facilita accesul antreprenorilor la noi finanțări. IMM-urile sunt partea aspirațională din ecosistemul BT de susținere a companiilor, cel mai mare din România, care contribuie la transformarea sustenabilă a economiei românești, ținând cont de obiectivele europene”, declară Daniel Szekely, Director Executiv IMM & Microbusiness, Banca Transilvania. 

Grupul Financiar Banca Transilvania și Fondul European de Investiții au derulat proiecte similare până acum – Inițiativa pentru IMM-uri, Jeremie, POIIMM, Cosme Covid-19 și Skills & Education –, prin care au susținut peste 2.500 de clienți IMM ai băncii.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
CONSILIUL UE1 hour ago

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord privind legislația UE de protecție a jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Guvernul britanic respinge ideea de a readera la UE după ce Ursula von der Leyen a sugerat că generația mai tânără va putea “repara” greșeala Brexit

INTERNAȚIONAL2 hours ago

A murit Henry Kissinger, figură marcantă a diplomației SUA și fost secretar de stat și consilier pentru securitate națională. Veteranul diplomat avea 100 de ani

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Comisia Europeană propune crearea unui spațiu european comun al datelor privind mobilitatea și consolidarea drepturilor călătorilor care achiziționează pachete de servicii

U.E.18 hours ago

UE are un „interes strategic” pentru dezvoltarea unui cadru de dialog actualizat cu Turcia, bazat pe „relații de cooperare mai bune și reciproc avantajoase” (raport)

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Dana Spinanț, purtător de cuvânt adjunct al Comisiei von der Leyen, a fost numită director general al Direcției Generale pentru Comunicare a Comisiei Europene

ROMÂNIA19 hours ago

Ministrul de Interne explică: Aderarea României și Bulgariei la Schengen nu este discutată la Consiliul JAI din 4-5 decembrie pentru că viitorul guvern din Olanda nu și-a exprimat oficial poziția față de Bulgaria

NATO19 hours ago

Generalul Gheorghiță Vlad va fi învestit joi în funcția de șef al Statului Major al Apărării, în prezența președintelui Klaus Iohannis

NATO20 hours ago

Consiliul NATO-Ucraina a discutat despre reformele Kievului în vederea aderării la Alianță: România susține ca summitul de la Washington din 2024 să marcheze un pas înainte

NATO20 hours ago

Trebuie ”să creăm o zonă euro-atlantică a industriilor de apărare” pentru a satisface nevoile Ucrainei în materie de muniție, susține Dmitro Kuleba: Am primit o treime din proiectilele promise de UE

NATO3 days ago

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

ROMÂNIA3 days ago

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

ROMÂNIA3 days ago

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

ROMÂNIA6 days ago

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

PARLAMENTUL EUROPEAN7 days ago

Eurodeputata PPE Pernille Weiss evidențiază potențialul României de a atrage investiții în domeniul farmaceutic prin crearea unui mediu propice pentru inovatori și IMM-uri

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Senatului consideră că ”mediul de afaceri are nevoie de încredere şi predictibilitate” pentru a se dezvolta astfel încât orice situaţie de criză să poată fi depăşită

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Volodimir Zelenski, Maia Sandu și Charles Michel afirmă “calea europeană” a Ucrainei și Moldovei la zece ani de la EuroMaidan: Aderarea va întări frontiera estică a UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu: Prin centrele de zi destinate sprijinirii copiilor expuși riscului de a fi separați de familie ne asigurăm că toți copiii au șanse egale de a-și dezvolta potențialul

ROMÂNIA2 weeks ago

Tanzania poate conta pe România în ceea ce privește promovarea și dezvoltarea relațiilor cu UE, îi transmite Klaus Iohannis președintei țării africane

Trending