Premierul Estoniei, Kaja Kallas, a anunțat marți că țara sa îl poate susține pe premierul demisionar olandez Mark Rutte pentru funcția de secretar general al NATO, un mesaj dublat de Ministerul de Externe de la Tallinn.
“Pentru o NATO puternică, trebuie să avem o viziune clară asupra Rusiei, să creștem descurajarea și cheltuielile de apărare, să sprijinim aderarea Ucrainei și echilibrul geografic. Am discutat în profunzime acest aspect cu Mark Rutte și el se angajează să respecte aceste priorități. Estonia îl poate susține pentru funcția de secretar general al NATO”, a scris Kaja Kallas, pe contul său de X.
For a strong #NATO, we need to be clear-eyed on Russia, boost deterrence and defence spending, back Ukraine’s membership, and geographic balance.
I have discussed this in depth with @markrutte and he commits to these priorities. Estonia can back him for NATO’s Secretary General.
— Kaja Kallas (@kajakallas) April 2, 2024
“După discuţii aprofundate, suntem siguri că Mark Rutte este pregătit să ia măsuri pentru a consolida Alianţa şi că Estonia îi poate sprijini ambiţiile”, a anunţat marţi Ministerul de Externe al Estoniei.
Presa olandeză scrie că Mark Rutte și-a securizat susținerea a 28 de state membre.
Cele 32 de state membre ale NATO poartă “dezbateri impresionante” pentru alegerea succesorului lui Jens Stoltenberg în funcția de secretar general NATO, iar aliații vor trebui să ajungă la “un consens privind unul dintre cei doi candidați”, și anume premierul olandez Mark Rutte și președintele român Klaus Iohannis, a declarat marți ambasadoarea Statelor Unite la NATO, Julianne Smith.
“Îl susținem pe deplin pe Mark Rutte ca următor secretar general al NATO”, a spus ea, adăugând: “avem un respect profund pentru prietenul nostru președintele Iohannis și îl apreciem pentru că și-a aruncat pălăria în ring și îi urăm succes”.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.
Anterior, SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte.
Între timp, Iohannis și Rutte au avut o întrevedere bilaterală la Bruxelles, în cadrul reuniunii Consiliului European. Cei doi lideri au făcut, de la distanță, un schimb de amabilități în contextul competiției lor pentru funcția de top la nivelul Alianței.
Iohannis a declarat că a avut ”discuții foarte bune” cu aliații din NATO după ce și-a anunțat candidatura pentru postul de secretar general al Alianței, insistând că în cursa cu premierul olandez Mark Rutte pentru această funcție este “o competiție constructivă”, dar ceea ce îi deosebește sunt “geografia, istoria și abordările ușor diferite privind viitorul NATO. Klaus Iohannis este un “om minunat” și un “lider credibil pentru țara lui”, a afirmat și premierul demisionar olandez, Mark Rutte, referindu-se la contracandidatul său pentru funcția de secretar general al NATO.
Între timp, au apărut și poziționări diferite din rândul statelor aliate. Aflat recent la sediul NATO pentru o întâlnire cu secretarul general Jens Stoltenberg menită să marcheze 20 de ani de la aderarea Sloveniei la Alianței, premierul sloven Robert Golob a anunțat că țara sa ia în serios candidatura lui Klaus Iohannis la șefia Alianței, menționând că Ljubljana și-a exprimat sprijinul pentru Rutte când era singurul candidat.
Și președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a transmis premierului olandez Mark Rutte, în cadrul unei convorbiri telefonice, că Ankara va susţine un candidat pentru postul de nou şef al NATO în funcţie de aşteptările şi nevoile sale.
În schimb, Ungaria a adoptat o atitudine tranșantă. “Cu siguranță nu putem susține alegerea unui om în funcția de secretar general al NATO, care anterior a vrut să forțeze Ungaria să îngenuncheze”, a declarat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, referindu-se la poziția adoptată de Rutte în timpul disputei dintre Ungaria și UE cu privire la problemele legate de statul de drept.
Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o primă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la Bruxelles, din perioada 3-4 aprilie, când Alianța Nord-Atlantică împlinește 75 de ani de la înființare.
