Connect with us

U.E.

Estonia renunță la candidatura pentru postul de comisar interimar în actuala Comisie Europeană

Published

on

© Kadri Simson/ Twitter

Guvernul Estoniei a decis luni că nu mai este necesar să ocupe un post de comisar european în actuala Comisie aflată pe final de mandat, preferând ca persoana desemnată să se concentreze pe responsabilitățile pe care le va avea în Comisia condusă de Ursula von der Leyen, se arată într-un comunicat

Kadri Simson, propusă pentru a ocupa poziția lăsată vacantă de Andrus Ansip după ce acesta a fost ales pentru un mandat în Parlamentul European, este în prezent candidatul Estoniei în următoarea Comisie Europeană, condusă de Ursula von der Leyen.

Estonia va primi un portofoliu substanțial în următoarea Comisie Europeană și, prin urmare, Simson va fi nevoită să se concentreze pe pregătirile pentru noul ei rol, a declarat premierul Jüri Ratas într-un comunicat de presă al guvernului.

,,În iunie, parea posibil ca noua Comisie să nu preia mandatul în termenul prevăzut; la acea vreme, am propus ca candidatul estonian să fie numit și în actuala Comisie”, a explicat Ratas. ,,Acum este clar că noua Comisie va prelua cel mai probabil funcția în timp util. Programul Parlamentului European nu a permis, de asemenea, audierea lui Kadri Simson în această vară. Ca urmare, numirea ei în actuala Comisie a fost întârziată și este mai rezonabil să folosim timpul rămas pentru a se pregăti pentru activitatea ei în noua Comisie. “

Prim-ministrul Estoniei a trimis o scrisoare către Finlanda, deținătoarea actuală a Președinției Consiliului UE, pentru a o informa asupra deciziei guvernului estonian, precum și pentru a transmite că Estonia este de acord cu faptul că actuala Comisie Europeană, condusă de Jean- Claude Juncker, are un număar mai mic de comisari raportat la numărul de state membre.

Ursula von der Leyen, noul președinte al Comisiei Europene, intenționează să dezvăluie marți compoziția și structura noii Comisii. Tot atunci, va fi dezvăluit și portofoliul comisarului estonian desemnat. Potrivit surselor europene, Estonia ar putea primi portofoliul Energiei.

După ce componența noii Comisii va fi cunoscută, aceasta va fi evaluată de Parlamentul European în septembrie și va fi aprobată în bloc. Comisia Europeană va fi, în cele din urmă, instituită, de Consiliul European.

Kadri Simson are o experiență de lungă durată în colaborarea cu Comisia Europeană și alte instituții ale Uniunii Europene. În calitate de ministru al Afacerilor Economice și Infrastructurii, a gestionat domeniile pieței interne, energiei și transportului în Consiliul Uniunii Europene.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Viktor Orban acuză Comisia Europeană că blochează fondurile destinate Ungariei pentru planul de relansare post-COVID din cauza legii anti-LGBTIQ

Published

on

© European Union, 2020

Premierul ungar Viktor Orban a acuzat vineri Comisia Europeană că blochează fondurile destinate Ungariei pentru planul de relansare post-COVID din cauza dezacordurilor dintre cele două părţi cu privire la drepturile persoanelor LGBT+, declaraţia sa intervenind cu câteva zile înainte de expirarea termenului limită stabilit în vederea aprobării acestor resurse financiare pentru Ungaria, informează Agerpres

„Fondurile sunt împrumuturi pe care Bruxellesul nu doreşte să ni le acorde din cauza dezbaterii privind politica noastră faţă de LGBT+”, a declarat prim-ministrul suveranist, într-un interviu la un post de radio local.

UE afirmă că refuzul său de a valida planul naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR) al Ungariei nu are nicio legătură cu legea respectivă, menţionând alte elemente, cum ar fi lupta insuficientă împotriva corupţiei şi lipsa de independenţă a sistemului judiciar.

Premierul ungar Viktor Orban se află în coliziune cu majoritatea omologilor săi occidentali încă de la debutul crizei migrației, în 2015, tensiunile și contrele politice escaladând adesea pe marginea marilor dosare europene, fie că este vorba de situația statului de drept, libertatea mass-media, drepturile comunității LGBTIQ sau fondurile europene. De asemenea, Orban este criticat și pentru relațiile economice apropiate cu Rusia sau China.

Ungaria a adoptat recent un proiect de lege care restricţionează accesul tinerilor la reprezentări ale altor obiceiuri sexuale decât heterosexualitatea şi la referiri la alte identităţi de gen decât cea atribuită la naştere, fapt care i-a atras critici din partea liderilor occidentali la ultimul summit european, din iunie 2021. Mai mult, premierul maghiar s-a arătat dispus să refuze fondurile europene de redresare dacă acestea sunt condiționate de abrogarea legii anti-LGBT.

Legislația a fost „condamnă în termenii cei mai fermi cu putință” și de Parlamentul European, care a atras atenția asupra dezmembrării democrației și a statului de drept în Ungaria, iar în acest sens, premierul Viktor Orban a anunțat că va organiza un referendum privind controversata lege.

Ungaria lui Viktor Orban este unul dintre cele două state europene la adresa cărora instituțiile UE au activat articolul 7 din Tratatul Uniunii privind riscul încălcării valorilor fundamentale, în timp ce partidul său a părăsit atât familia politică pan-europeană a Partidului Popular European, cât și grupul omonim din Parlamentul European. În acest context, Orban s-a arătat dispus să creeze o nouă facțiune conservatoare la nivel european, criticând PPE-ul că și-a pierdut vocația creștin-democrată.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: România va încasa 3,8 mld. de euro prefinanțare din PNRR potrivit ultimei versiuni a înțelegerii cu Comisia Europeană

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

România va încasa 3,8 miliarde de euro prefinanțare din planul național de redresare și reziliență (PNRR), potrivit ultimei versiuni a înțelegerii cu Comisia Europeană, a anunțat vineri eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe), co-raportor și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență.

 

„În ultima versiune a înțelegerii cu Comisia Europeană, România a decis să angajeze și împrumuturile, avantajul fiind că va putea beneficia de 13% din întreaga valoare alocată țării de 29 miliarde de euro. Prin urmare, în acest an vom încasa 3,8 miliarde de euro prefinanțare, o injecție masivă de capital, care trebuie însă folosită judicios și eficient pentru investițiile și reformele aprobate”, a anunțat eurodeputatul Renew Europe.

Acesta a mai spus că „informal, PNRR este în acest moment un plan deja aprobat”, a cărui dată de lansare „coincide, de obicei, cu anunțul unei vizite a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în țara respectivă”. Aceasta va veni în România pe data de 27 septembrie.

Astfel, începând cu acest moment, în calitate de co-raportor și membru în grupul de lucru de monitorizare al Parlamentului European pentru implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, Dragoș Pîslaru precizează că va urmări „modul în care planul nostru aprobat este și respectat”.

Mecanismul de Redresare și Reziliență este cel mai important dosar pe care Dragoș Pîslaru și-a concentrat eforturile în Parlamentul European.

„Faptul că am putut să aduc României șansa de a accesa aproape 30 de miliarde de euro este un motiv de mare mândrie pentru mine și am negociat acest program cu gândul la ce nevoi avem, atât pentru a remedia ceea ce nu s-a realizat în ultimii 30 de ani, cât și moduri în care putem avea proiecte de avangardă”, a afirmat acesta.

Eurodeputatul consideră că avem „un PNRR util și bun pentru România”. 

„Un PNRR muncit, complex, care prin cele aproape 30 de miliarde poate rezolva multe din problemele actuale ale României. Fiecare minister a adus proiecte și idei, îndeplinind obiectivele și țintele necesare pentru a primi finanțarea. Sunt măsuri necesare, măsuri importante, măsuri prevăzute în recomandările specifice de țară ale Comisiei”, a mai precizat Dragoș Pîslaru.

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Toate statele membre, cu excepția Bulgariei și a Țărilor de Jos, și-au prezentat planurile naționale de redresare și de reziliență (PNRR). Până în acest moment, Executivul European a aprobat 19 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda, Cehia și Malta.

Deciziile Consiliului privind planurile (CID) pentru Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania au fost adoptate în cadrul Consiliului Ecofin din 13 iulieCID-urile pentru Croația, Cipru, Lituania și Slovenia au fost adoptate la 28 iulie, iar pentru Cehia și Irlanda, la 6 septembrie

Până la 10 septembrie, următoarele țări au primit prefinanțarea solicitată: Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Spania și Portugalia.

Procedura prevede că, odată ce a fost prezentat un plan, Comisia are la dispoziție până la două luni pentru a-l evalua, cu excepția cazului în care se convine o amânare cu statul membru în cauză. Evaluare pozitivă este urmată de propuneri de CID pe care Consiliul ar trebui, de regulă, să le adopte în termen de patru săptămâni.

În urma adoptării CID-urilor, Comisia poate semna acorduri de grant și de împrumut cu statele membre, să angajeze resurse și să procedeze la plata prefinanțării (atunci când se solicită, în valoare de până la 13 % din totalul granturilor și împrumuturilor). Plățile urmează să fie executate în termen de două luni, în măsura în care este posibil.

Comisia utilizează resurse colectate pe piețele financiare. Plățile efectuate până în prezent au fost posibile după ce, recent, au fost implementate cu succes primele patru operațiuni de împrumut în cadrul NextGenerationEU, pentru care Comisia a mobilizat 54 miliarde de euro.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Published

on

© Calea Europeană

Corespondență din Brașov – Zaim Diana și Radu Andreea

Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean s-a alăturat proiectului „Connecting Europe Express”, trenul care traversează 26 de țări europene și peste 100 de orașe și a călătorit pe ruta București-Brașov alături de jurnaliști și călători.

Într-un interviu pentru CaleaEuropeană, comisarul european a salutat inițiativă Comisiei Europene pentru promovarea mobilității verzi, dar a oferit și detalii despre cum ar trebui să arate viitorul căilor ferate din România. 

În contextul în care mai puțin de 5% dintre români aleg trenul ca mijloc de transport, oficialul european a precizat că acest trend se poate schimba, odată cu noile investiții în infrastructura feroviară. 

„În România, investițiile în calea ferată au fost foarte reduse. Știm foarte bine că o viteză medie de 44 de km/h pe trenurile de pasageri și 16 km/h pe drumurile pentru marfă, este prea puțin. În general din studiile noastre, dacă o călătorie durează două ore jumătate – trei, trenul este preferat altui mod de transport, cum ar fi avionul sau mașina. Asta înseamnă că și în România, odată cu investițiile în cale ferată, în modernizarea trenurilor și creșterea vitezei de deplasare, cu siguranță românii se vor întoarce la acest mijloc de transport tradițional, pe care în timp istoric vorbind, l-au preferat”, a precizat comisarul european în cadrul interviului. 

Connecting Europe Express, un tren special, creat în cadrul Anului european al căilor ferate 2021, va pleca din gara Lisabona la 2 septembrie. El va opri în peste 100 de orășele și orașe în cursul călătoriei sale de cinci săptămâni, înainte de a ajunge la Paris la 7 octombrie, potrivit comunicatului oficial al Executivului European.

Plecând de la Lisabona și încheindu-și călătoria la Paris, trenul va face o oprire notabilă la Ljubljana, conectând președințiile portugheză, slovenă și franceză ale Consiliului UE.

Trenul va traversa și România, iar acesta se va opri prima oară în gara din București (Nord), urmând apoi în cea din BrașovSibiuCopșa MicăCluj-NapocaOradeaArad și Curtici

Citiți și: Trenul Connecting Europe Express pleacă mâine din gara Lisabona. Va traversa 26 de țări, iar pe 17 septembrie ajunge și în București

Galerie FOTO

© Calea Europeană – Zaim Diana

© Calea Europeană – Zaim Diana

© Calea Europeană – Zaim Diana

© Calea Europeană – Zaim Diana

© Calea Europeană – Zaim Diana

Continue Reading

Facebook

Advertisement
GALERIE FOTO9 mins ago

GALERIE FOTO⎢Trenul Connecting Europe Express traversează România. A fost întâmpinat la Brașov cu muzică live

REPUBLICA MOLDOVA36 mins ago

Asociația Orașelor din România a semnat declarația de înregistrare a CALRRM, având ca scop cooperarea dintre autoritățile publice locale din Republica Moldova și cele din România

U.E.1 hour ago

Viktor Orban acuză Comisia Europeană că blochează fondurile destinate Ungariei pentru planul de relansare post-COVID din cauza legii anti-LGBTIQ

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Dragoș Pîslaru: România va încasa 3,8 mld. de euro prefinanțare din PNRR potrivit ultimei versiuni a înțelegerii cu Comisia Europeană

INTERVIURI2 hours ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI3 hours ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu: Fiecare lege nouă, fiecare gazoduct care ne unește cu UE și România este un pas în direcția integrării europene

Cristian Bușoi4 hours ago

Cristian Bușoi anunță că PNRR a intrat în fază finală: PNRR va însemna startul unui maraton de investiții și reforme importante pentru modernizarea României

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Franța își recheamă ambasadorii din SUA și Australia pentru consultări ca urmare a „gravităţii excepționale” a anunțului încheierii alianței de securitate AUKUS

INTERVIURI2 hours ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI3 hours ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D3 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

Team2Share

Trending