Connect with us

U.E.

EU Observer: Încearcă Putin să o răstoarne pe Angela Merkel prin războiul hibrid?

Published

on

Încearcă Vladimir Putin să o destabilizeze sau chiar să o răstoarne pe Angela Merkel, folosindu-se de criza refugiaților? Este întrebarea la care încearcă să răspundă o analiză din publicația EU Observer, citată de RFI România.

putin-merkel”Dacă Vladimir Putin încearcă  să utilizeze criza refugiaților ca să o răstoarne pe Angela Merkel, atunci ofensiva de la Alep înseamnă un pas prea departe”, spune Norbert Roettgen, șeful comisiei de afaceri externe a Bundestagului, pentru EUobserver.

Situația s-a complicat la sfârșitul săptămânii trecute, când regimul sirian, susținut de forțele aeriene ruse,  a atacat orașul Alep, din nordul Siriei, determinând zeci de mii de persoane să își părăsească locuințele și să se îndrepte, spre Europa.

Aceasta, după ce situația degenerase în ajunul Anului Nou, când  un număr de migranți s-au dedat la atacuri sexuale împotriva femeilor germane din Koln. În același timp, mass media pro-Kremlin  a răspândit o poveste falsă cum că migranții ar fi violat o fată de 13 ani, a unei familii de ruși ce trăiește la Berlin.

Evenimentele  au generat o creștere a popularității  partidului Alternativa pentru Germania (AFD), de extremă-dreaptă, asupra căruia planează acuzații privind finanțări secrete de la Kremlin.

S-au aprins și protestele de stradă, animate inclusiv de unele ONG-uri  cu legături în Rusia, cum ar fi Internationaler Kongress der Russlanddeutschen, un grup de germani proveniți din Rusia.

Dar pentru unele diplomații din UE, totul se începe să arate ca o campanie concertată pentru a o scoate din joc pe Anglea Merkel – socotită drept piesa centrală a sancțiunilor economice împotriva Rusiei și, în sens mai larg, liderul cel mai dedicat unității europene. “Daca te uiți la ceea ce se întâmplă în Siria, uită-te la Alep, vei vedea că Rusia este singura care controlează calendarul crizei refugiaților”, a declarat o sursă din cadrul UE, citată de EU Observer.

Însă, Norbert Roettgen, cel care prezideaza Comisia pentru afaceri externe din Bundestag, susțină că teoria potrivit căreia Putin încearcă să o destabilizeze pe Merkel este “prea îndepărtată”. 

Roettgen crede că principalul obiectiv al Rusiei în Siria rămâne unul geopolitic. “Ei doresc să-și mențină poziția în regiune [Orientul Mijlociu], pentru a consolida bazele lor militare și a fi parte a soluției internaționale”, a spus el.

Însă creșterea problemei refugiaților în Europa  a adus un “efect secundar binevenit” pentru Rusia, deoarece a divizat Europa, a spus Roettgen, care admite însă că propaganda rusă a mers prea departe.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Eurostat: Veniturile obținute din taxe de mediu în Uniunea Europeană au totalizat 325 miliarde de euro în 2018

Published

on

© European Environment Agency/ Facebook

În 2018, veniturile obținute din taxe de mediu în Uniunea Europeană (UE) au totalizat 324,6 miliarde de euro, ceea ce a reprezentat o creștere de 3% în termeni nominali față de anul precedent și cu 49% mai mari decât în 2002, informează Eurostat.

Potrivit datelor, taxele pe energie au reprezentat cea mai mare pondere (77,7%) a veniturilor pe mediu impozitate în anul 2018, la nivelul UE, urmate de taxele de transport (19,1%) și impozitele pe poluare și resurse (3,3%).

Contribuția taxelor de mediu la veniturile guvernamentale totale din impozite și contribuții sociale a variat semnificativ în 2018 în statele membre ale UE, cele mai mari cote înregistrate fiind în Letonia (10,9%), Bulgaria (9,8%), Grecia (9,5%), Slovenia (9,4) %) și Croația (9,3%).

În ceea ce privește România, ponderea taxelor de mediu din veniturile guvernamentale totale din impozite și contribuții sociale era de 8%.

La polul opus, cele mai mici ponderi au fost observate în Luxemburg, (4,4%), Germania (4,5%) și Suedia (4,8%).

 

Continue Reading

U.E.

Carnavalul de la Veneția, suspendat din cauza numărului în creștere de infectări cu coronavirus

Published

on

© European Union, 2014

Ultimele două zile ale Carnavalului de la Veneția, care atrage turiști din întreaga lume, au fost anulate din cauza numărului în creștere de infectări cu coronavirus (Covid-19), informează Euronews

Guvernatorul regiunii Veneto, Luca Zaia a declarat reporterilor că evenimentele programate duminică în orașul-lagună vor continua conform planurilor, dar „începând din această seară, Carnavalul de la Veneția va fi suspendat, împreună cu toate evenimentele asociate, până la 1 martie inclusiv”.

Anterior acestui anunț, liderul regional a raportat primele două cazuri de coronavirus în Veneția.

Numărul cazurilor de infectare cu noul coronavirus confirmate în Italia a ajuns duminică la peste 133, autorităţile estimând că bilanţul va creşte în continuare în ciuda eforturilor de a ţine epidemia sub control, informează Agerpres.

Bilanţul include şi două decese. Virusul a dus la moartea unui bărbat de 78 de ani din Vo’, în provincia Veneto, şi o femeie de 77 de ani în Lodi, din provincia Lombardia.

Măsura vizează 10 oraşe din provincia Lodi, la circa 60 de kilometri sud-est de Milano, unde locuiesc circa 50.000 de persoane, şi oraşul Vo’, cu aproximativ 3.000 de locuitori.

Italia se confruntă cu cel mai grav focar de Covid-19 din Europa. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Germania are 16 cazuri, Franţa – 12 cazuri, un deces, iar Marea Britanie – trei.

În context, amintim că Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a dispus constituirea unui task force la nivelul Ambasadei României la Roma pentru monitorizarea potențialelor cazuri de infectare cu coronavirus în rândul cetățenilor români. 

 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) explică ce așteptări are Parlamentul European de la Bugetul UE pentru perioada 2021-2027

Published

on

© European Union 2019 – EP/photographer

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei ITRE,  explică ce așteptări are Parlamentul European de la Bugetul UE pentru perioada 2021-2027. 

Într-o postare pe Facebook, Cristian Bușoi precizează că bugetul pe termen lung al UE ajută „milioane de studenți, mii de cercetători, orașe, companii, regiuni și ONG-uri, contribuind, de asemenea, la sănătatea cetățenilor și siguranța alimentelor, drumuri noi și mai bune, căi ferate și aeroporturi, un mediu mai curat și o mai bună securitate la frontierele externe ale UE”.

 

Astfel, pentru bugetul multianual pentru perioada 2021-2027, Parlamentul European dorește să finanțeze adecvat noile inițiative ale UE (de exemeplu, combaterea schimbărilor climatice sau a sărăciei în rândul copiilor), să mențină finanțarea pentru agricultură și susținerea regiunilor mai sărace, precum și să stimuleze programele pentru cercetare, studenți și IMM-urile.

Bugetul UE pe termen lung stabilește limite pentru utilizarea finanțării, nu doar în general, ci și în anumite domenii politice, pe o perioadă de șapte ani. 

Menționăm în acest context că Parlamentul European s-a declarat dezamăgit de eșecul Consiliului European de a găsi un acord cu privire la următorul cadru financiar multianual și la resursele proprii

Parlamentul propune un buget multianual echivalent cu 1,3% din venitul național brut (VNB) al UE, ceea ce se află cu mult peste propunere respinsă a președintelui Charles Michel, care a înaintate liderilor europeni o propunere de finanțare de 1,074% din VNB. Acest proiect cuprindea tăieri de 11 miliarde de euro la politica de coeziune și de 14% la politica agricolă, două politici tradiționale pe care Parlamentul European le susține puternic și asupra cărora nu dorește să facă concesii. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending