Connect with us

Cristian Bușoi

EU4Health: Parlamentul European îi oferă lui Cristian Bușoi un mandat puternic să negocieze cu statele membre Programul de Sănătate al UE de 5,1 miliarde de euro

Published

on

© Cristian Busoi/ Facebook

Parlamentul European și-a adoptat vineri poziția referitoare la propunerea Comisiei de a impulsiona considerabil activitatea Uniunii în sectorul medical prin EU4Health, programul de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății, cu 615 voturi pentru, 34 împotrivă și 39 abțineri, oferindu-i un mandat puternic raportorului Cristian Bușoi (PNL, PPE) în negocierile cu Consiliul Uniunii Europene, informează un comunicat al legislativului european remis CaleaEuropeană.ro.

“Cu o majoritate covârșitoare, colegii mei din Parlamentul European mi-au oferit astăzi un mandat extrem de puternic pentru a negocia cu Comisia Europeană forma finală a Programului de Sănătate al Uniunii Europene, EU4Health. Împreună vom stabili care sunt obiectivele generale și specifice ale Programului și acțiunile pe care România și celelalte state membre le vor putea deconta din EU4Health. Am încredere că negocierile vor fi constructive și în mai puțin de două luni, începând cu ianuarie 2021, Programul va începe să lucreze în beneficiul pacienților și al sistemelor medicale din toate statele membre UE”, a spus și Cristian Bușoi, într-un comunicat de presă separat.

Potrivit eurodeputaților, COVID-19 ne-a arătat că Uniunea are nevoie urgentă de un program ambițios prin care să se garanteze că sistemele de sănătate europene pot face față viitoarelor crize sanitare. Uniunea trebuie să rămână una dintre cele mai sănătoase regiuni din lume. Parlamentul consideră că acest lucru nu ar fi fost posibil dacă bugetul ar fi fost redus la 1,7 miliarde EUR, așa cum a propus Consiliul. În recentul acord asupra bugetului UE pe termen lung, eurodeputații au convins statele membre să tripleze bugetul programului (5,1 miliarde EUR).

“Datorită sumei istorice pe care am reușit să o obținem prin vot pentru acest Program, 5,1 miliarde de euro, de trei ori mai mult decât suma aprobată la Consiliul UE din vară, sunt convins că vom învinge pandemia. EU4Health reprezintă garanția că vom avea suficiente stocuri de medicamente, vaccinuri, dispozitive și materiale sanitare pentru a face față crizelor medicale. Bugetului alocat din EU4Health acestui scop i se vor adăuga și fonduri din alte Programe ale Uniunii Europene. Avem astfel certitudinea că perioadele de criză medicală nu ne vor mai surprinde vulnerabili. Este important să avem aceste rezerve, să le arătăm pacienților că pot avea încredere în sistemele de sănătate, iar medicilor că sunt protejați și au la îndemână tot ce le trebuie pentru a salva vieți”, a mai spus Bușoi.

Urmăriți și VIDEO Cristian Bușoi, raportorul EU4Health, cere Parlamentului European un “mandat puternic” pentru a negocia cel mai ambițios Program de Sănătate din istoria UE

Amenințările transfrontaliere pentru sănătate

EU4Health este menit să pregătească mai bine Uniunea pentru amenințările transfrontaliere majore la adresa sănătății și să facă sistemele de sănătate mai reziliente. Astfel, Uniunea ar putea să facă față atât viitoarelor epidemii, cât și unor provocări pe termen lung cum ar fi îmbătrânirea populației și inegalitățile din domeniul sănătății.

Deputații mai doresc o cooperare mai bună la nivelul Uniunii, de exemplu sprijinind crearea unui mecanism european de răspuns în domeniul sănătății. Astfel, am fi mai bine pregătiți în caz de criză de sănătate. Ar trebui să se înființeze și un portal de comunicare al Uniunii. Astfel, se pot pune la dispoziția publicului informații verificate cu minuțiozitate, se pot trimite alerte cetățenilor europeni și se poate combate dezinformarea. În același timp, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) ar trebui să aibă mandate mai robuste.

Medicamentele și dispozitivele medicale trebuie să fie disponibile în toate statele membre, la prețuri abordabile

Criza cauzată de pandemia de COVID-19 a evidențiat numeroase deficiențe ale sistemelor naționale de sănătate. Printre ele se numără faptul că ele depind de țări terțe pentru aprovizionarea cu medicamente, dispozitive medicale și echipamente individuale de protecție. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine dezvoltarea unui sistem european de monitorizare, raportare și notificare a deficitelor de medicamente, de dispozitive medicale, de vaccinuri, de instrumente de diagnosticare și de alte produse medicale. Astfel, piața unică nu ar mai fi fragmentată, iar produsele respective s-ar putea găsi mai ușor, la un preț accesibil. De asemenea, lanțurile lor de aprovizionare ar depinde mai puțin de țările care nu fac parte din Uniune.

Pentru a atinge obiectivele programului, raportul mai propune să se acorde o atenție mai mare prevenirii bolilor prin abordarea factorilor de risc pentru sănătate, cum ar fi utilizarea tutunului și a produselor conexe. Raportul propune și sisteme de sănătate mai robuste și digitalizarea asistenței medicale prin crearea și folosirea unui dosar european electronic de sănătate. Eurodeputații mai doresc obținerea unei asigurări de sănătate universale, care să includă accesul la sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, precum și intensificarea luptei Uniunii Europene cu cancerul, în sinergie cu planul european de combatere a cancerului.

Pentru a garanta că programul este implementat eficient, eurodeputații propun să se creeze un grup de coordonare, format din experți independenți în domeniul sănătății.

Parlamentul este acum pregătit să înceapă negocierile cu statele membre astfel încât programul să poată fi pus în aplicare de la începutul anului 2021.

La 28 mai 2020, Comisia Europeană a prezentat un nou program autonom „EU4Health” pentru perioada 2021-2027, ca parte a planului de redresare. Acest program de sănătate apărea în bugetul pe termen lung inițial al Uniunii pe perioada 2021-2027 ca element al Fondului social european Plus (FSE+).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, invitat să facă parte din ”MEP Digestive Health Group”, o voce puternică pentru promovarea sănătății digestive în PE: Voi lupta în continuare pentru îmbunătățirea vieții pacienților

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European a fost invitat să facă parte din ”MEP Digestive Health Group”, o voce puternică pentru promovarea sănătății digestive în Parlamentul European.

” Mulțumesc președintelui Antonio Tajani (PPE) pentru invitația de a face parte din acest Grup și îl asigur că voi lupta, în continuare, cu aceeași energie și seriozitate pentru a iniția și promova rapoarte și proiecte, care să combată bolile digestive și să îmbunătățească viața pacienților”, a transmis Cristian Bușoi.

”MEP Digestive Health Group” este o platformă transpartinică formată din membri ai Legislativului european din diferite state membre ale Uniunii Europene. Grupul este prezidat de europarlamentarul Antonio Tajani, fost președinte al PE, și numără zece membri.

Misiunea “MEP Digestive Health Group” este să promoveze inițiativele politice la nivel european pentru combaterea bolilor digestive, în special a obezității, unul dintre domeniile în care și eurodeputatul Cristian Bușoi este foarte activ și a bolilor hepatice, cancerul hepatic fiind una dintre priorități.

Grupul va atrage atenția asupra impactului real al bolilor digestive și sarcina lor socio-economică și va încuraja educația în materie de sănătatea și abordarea unui stil de viață echilibrat.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi: Relațiile dintre România, SUA și NATO sunt, fără doar și poate, la cel mai înalt nivel

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) salută obiectivele îndeplinite de România în cadrul Summitului NATO de la Bruxelles și reiterează importanța parteneriatului România-SUA-NATO pentru securitatea țării noastre.

„Relațiile dintre România, SUA și NATO sunt, fără doar și poate, la cel mai înalt nivel și trebuie consolidate. NATO și SUA reprezintă garanția stabilității și securității în regiunea Mării Negre, supusă unor provocări militare în ultima perioadă. Avem nevoie să ținem aproape unii de alții și să mergem mai departe uniți”, a transmis deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

Potrivit eurodeputatului, cele două întâlniri dintre președintele României, Klaus Iohannis, și președintele Statelor Unite, Joe Biden, la Summit-ul NATO de la Bruxelles și răspunsul pozitiv al liderului SUA de a veni în România la invitația președintelui Iohannis „sunt un semnal puternic că țara noastră este un partener puternic și de încredere al SUA și al NATO.”

Citiți și: Klaus Iohannis l-a invitat pe Joe Biden în România: Președintele SUA a fost perfect de acord să organizăm o întâlnire prin care să întărim Parteneriatul Strategic

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat luni, la finalul summitului NATO de la Bruxelles, că l-a invitat pe preşedintele SUA, Joe Biden, în România, pentru a consolida parteneriatul strategic bilateral și pentru a continua discuţia din 2015, când șeful statului a fost primit la Casa Albă de Biden, care atunci era vicepreședintele Statelor Unite.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE subliniază nevoia investițiilor în cercetare și dezvoltare pentru reducerea emisiilor de metan: Trebuie să ținem cont de nevoile industriei din statele UE

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European a subliniat nevoia investițiilor în dezvoltate și cercetare pentru captarea emisiilor de metan și reducerea acestora.

Acesta a participat luni la o dezbatere în cadrul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) și celei pentru Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, tema fiind Strategia pentru reducerea și eliminarea emisiilor de metan.

”Raportul pentru această strategie aparține colegei mele, Maria Spyraki, din PPE, iar eu sunt responsabil în Comisia ITRE pentru acest dosar. În ITRE ne vom exprima votul final pentru Raport în 15 iulie”, a anunțat Bușoi într-un mesaj pe Facebook. 

”Pentru captarea emisiilor de metan și reducerea acestora avem nevoie, în primul rând, de investiții în dezvoltare și cercetare. Apoi, trebuie să ținem cont de nevoile industriei din statele membre, care trebuie să rămână competitive și în interiorul și în afara UE. Nu în ultimul rând, avem nevoie de un mecanism LDAR (detectarea și neutralizarea / repararea scurgerilor) obligatoriu”, a explicat eurodeputatul român.

Potrivit estimărilor Comisiei Europene, 54% din emisiile de metan din sectorul energetic sunt emisii fugitive din sectorul petrolului și gazelor, 34% sunt emisii fugitive din sectorul cărbunelui și 11% din sectorul rezidențial și din alte sectoare finale.

Așadar, reducerile cele mai rentabile ale emisiilor de metan pot fi realizate în sectorul energetic.

Comisia Europeană a prezentat la mijlocul lunii octombrie a anului trecut strategia UE de reducere a emisiilor de metan, un puternic poluant atmosferic local, care provoacă probleme grave de sănătate.

Metanul este al doilea cel mai puternic gaz cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice, după dioxidul de carbon.

Prin urmare, combaterea emisiilor de metan este esențială în ceea ce privește atingerea obiectivelor în materie de climă pentru 2030 și a obiectivului în materie de neutralitate climatică pentru 2050, precum și în ceea ce privește contribuția la îndeplinirea nivelului de ambiție ”zero poluare” al Comisiei.

Strategia stabilește măsuri de reducere a emisiilor de metan în Europa și la nivel internațional.

Aceasta prezintă acțiuni legislative și nelegislative în sectorul energetic, sectorul agricol și sectorul deșeurilor, care generează aproximativ 95 % din emisiile de metan asociate activității umane la nivel mondial.

Una dintre prioritățile strategiei este aceea de a îmbunătăți măsurarea și raportarea emisiilor de metan. Nivelul de monitorizare variază în prezent de la un sector la altul și de la un stat membru la altul, precum și în întreaga comunitate internațională.

Pe lângă măsurile de la nivelul UE de accelerare a standardelor de măsurare, verificare și raportare, Comisia va sprijini instituirea unui observator internațional al emisiilor de metan, în parteneriat cu Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu, Coaliția pentru climă și aer nepoluat și Agenția Internațională a Energiei.

Programul de sateliți Copernicus al UE va îmbunătăți, de asemenea, supravegherea și va contribui la detectarea surselor de emisii majore la nivel mondial și la identificarea principalelor scăpări de metan.

Pentru a reduce emisiile de metan în sectorul energetic, se va propune introducerea obligației de a îmbunătăți depistarea scăpărilor și eliminarea lor în infrastructura de gaze și se va lua în considerare elaborarea unei legislații menite să interzică practicile sistematice de ardere la faclă și de evacuare în atmosferă. Comisia va purta un dialog cu partenerii săi internaționali și va explora posibile standarde, obiective sau stimulente pentru importurile de energie către UE, precum și instrumentele de punere în aplicare a acestora.

Comisia va îmbunătăți raportarea emisiilor din agricultură printr-o mai bună colectare a datelor și va promova oportunități de reducere a emisiilor, cu sprijin din partea politicii agricole comune. Accentul principal va fi pus pe schimbul de bune practici în ceea ce privește tehnologiile inovatoare de reducere a emisiilor de metan, alimentația animalelor și managementul reproducției.

Cercetarea specifică în domeniul tehnologiei, al soluțiilor bazate pe natură și al schimbării regimului alimentar își va aduce de asemenea contribuția. Deșeurile umane și agricole organice nereciclabile și fluxurile de reziduuri pot fi utilizate pentru a produce biogaz, biomateriale și produse biochimice. Acest lucru poate genera fluxuri suplimentare de venituri în zonele rurale și poate evita totodată emisiile de metan. Prin urmare, colectarea acestor deșeuri va fi stimulată în continuare.

În sectorul deșeurilor, Comisia va avea în vedere măsuri suplimentare de îmbunătățire a gestionării gazelor de depozit, valorificând potențialul energetic al acestora cu reducerea simultană a emisiilor, și va reexamina legislația relevantă privind depozitele de deșeuri în 2024. Reducerea la minimum a eliminării deșeurilor biodegradabile în depozitele de deșeuri este esențială pentru a evita formarea de metan. De asemenea, Comisia va lua în considerare posibilitatea de a propune aprofundarea activităților de cercetare privind tehnologiile de producere de biometan pe bază de deșeuri.

Totodată, Comisia va reexamina Regulamentul privind partajarea eforturilor și va lua în considerare extinderea domeniului de aplicare al Directivei privind emisiile industriale pentru a include sectoarele care generează emisii de metan și care nu sunt incluse încă în domeniul de aplicare al acesteia.

Pe plan molecular, metanul este mai puternic decât dioxidul de carbon. El contribuie la formarea ozonului din troposferă și este un puternic poluant atmosferic local, care cauzează probleme grave de sănătate. La sfârșitul ciclului său de viață, metanul este transformat în dioxid de carbon și vapori de apă, contribuind în continuare la schimbările climatice. Prin urmare, reducerea emisiilor de metan contribuie atât la încetinirea schimbărilor climatice, cât și la îmbunătățirea calității aerului.

Evaluarea impactului Planului UE privind obiectivele în materie de climă pentru 2030 a concluzionat că intensificarea nivelului de ambiție în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la cel puțin 55 % până în 2030 ar necesita un efort accelerat de combatere a emisiilor de metan.

Deși UE produce 5 % din totalul emisiilor mondiale de metan, ea va încuraja luarea de măsuri la nivel internațional în calitate de cel mai mare importator mondial de combustibili fosili și de actor important în sectorul agricol și în cel al deșeurilor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL13 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

ROMÂNIA14 hours ago

Klaus Iohannis, vizită de stat la Tallinn: Am invitat Estonia să participe la Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR15 hours ago

Delegația Comitetului European al Regiunilor, pregătită să reprezinte 1 milion de aleși locali și regionali în plenul Conferinței privind viitorul Europei

Daniel Buda15 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

Dacian Cioloș16 hours ago

Summitul SUA-Rusia. Dacian Cioloș afirmă că “Vladimir Putin nu ar trebui să aibă nicio îndoială cu privire la forța alianței dintre UE și Statele Unite”

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a discutat cu comisarul european de resort despre reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului Portugaliei de 16,6 miliarde de euro. Începând de luna viitoare, Lisabona ar putea demara investițiile și reformele cu prefinanțarea de 2,2 miliarde de euro

SĂNĂTATE17 hours ago

ARPIM: Industria farmaceutică, un domeniu cheie pentru progresul medical și economia europeană

POLITICĂ17 hours ago

Liderul PMP Cristian Diaconescu salută decizia NATO de a cere Rusiei să-și retragă trupele din Transnistria, susținând integritatea teritorială a Republicii Moldova

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

În timpul summitului SUA-Rusia, Comisia Europeană propune o nouă cale în relațiile UE-Rusia pentru a face față “provocării strategice” reprezentate de Moscova

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda15 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D2 days ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO3 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO3 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE7 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

Team2Share

Trending